Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(2012/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.520

Ședința publică de la 26.10.2009.

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Fănica Pena

JUDECĂTOR 2: Cristina Nica

GREFIER - - -

* * * * * * * * * * *

Pe rol se află pronunțarea asupra cererilor de apel formulate de apelanta reclamantă L și de apelanta pârâtă MEDIA L, împotriva sentinței civile nr. 536 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă.

are ca obiect - acțiune în pretenții (daune).

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la termenul de judecată din data de 19.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 26.10.2009, când a decis următoarele:

CURTEA

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

La data de 11 iulie 2007, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta - Media SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 775.000 lei cu titlu de daune morale și materiale, să fie obligată pârâta să publice în același editorial, după rămânerea definitivă, dispozitivul hotărârii de admitere a acțiunii - cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că reclamanta are în proprietate Hotelul Restaurant "Turist" situat într-o zonă cu cel mai cunoscut vad comercial al municipiului G și începând cu anul 2005 la construcție s-au realizat investiții și lucrări de renovare a camerelor, s-au montat instalații de aer condiționat și s-a dotat cu acces la internet, au fost schimbate în totalitate mobilierul, instalațiile și dotările sanitare - operațiuni ce au determinat clasificarea hotelului la 19 octombrie 2005 potrivit criteriilor prevăzute de HG nr. 1328/2001 - însuși personalul fiind instruit, astfel încât să se asigure vizitatorilor un sporit grad de confort și al nivelului tuturor serviciilor între celelalte hoteluri reprezentative din municipiu.

Cu toate acestea, la data de 11 iunie 2007, în cotidianul editat de pârâtă a apărut sub semnătura, articolul " Jr. nu a avut bani pentru un hotel de 3***", însoțit de o fotografie care îl înfățișa pe artist la ieșirea din Hotelul "Turist" cu comentariul: "Categorie: Hotelul Turist nu se afla printre recomandările făcute de primăria orașului, având 2 stele. Și, mai mult decât atât, din pricina deteriorării generale și a lipsei aerului condiționat, a fost în pericol de a deveni un hotel de o stea" și ". Soțul a avut o reducere de câteva sute de mii, dar nu a obținut-o și s-a cazat la un hotel de 2 stele", "o locație de mâna a treia" și "Fără să țină seama de statutul său de vedetă, a acceptat să doarmă în condiții care nu-i fac deloc onoare".

Se mai arată în acțiune, că indiferent de ținta răutăților, articolul prezintă afirmații total nereale cu privire la condițiile generale de cazare și confort pe care le prezintă unitatea și care au determinat efectul păgubitor material pentru activitatea hotelului, după apariția articolului, încasările zilnice scăzând notabil, astfel dacă în perioada aprilie - 11 mai 2007 încasările medii zilnice au fost de 4.179 lei, după această perioadă, până la 30 iunie 2007, încasările zilnice au fost de doar 1.518,75 lei.

În drept s-au invocat prevederile art. 998 și următoarele cod civil din materia răspunderii civile delictuale.

În sprijinul acțiunii s-au solicitat proba cu înscrisuri depuse la dosar în copii certificate potrivit art. 139 Cod de procedură civilă: extrasul din ziar cu articolul invocat, certificatul de clasificare a Hotelului "Turist" emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului la data de 19 octombrie 2005, la categoria 3 stele", contracte de servicii acces internet, contracte de publicitate și facturi, dar și o expertiză contabilă spre a se verifica situația încasărilor.

La termenul din 07 martie 2008, reclamanta a fost decăzută din proba cu expertiza contabilă, întrucât potrivit art. 1551Cod de procedură civilă reclamanta nu și-a îndeplinit obligația să pună la dispoziția expertului documentele necesare efectuării expertizei, neluând legătura cu expertul pentru a-i asigura transportul la G, depunându-se doar o cerere la dosar privind judecarea cauzei în lipsă.

Prin sentința civilă nr. 536 din 14 martie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamantei - SRL, pârâta - Media SRL a fost obligată să plătească reclamantei suma de 30.000 lei reprezentând daune morale și să publice în editorialul său dispoziția hotărârii după rămânerea ei definitivă, dar și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă timbru parțial), respingând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâtă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a arătat că articolul sus-menționat care face vorbire de calitatea Hotelului "Turist" de hotel de 2 stele, în pericol de a deveni un hotel de o stea, în lipsa aerului condiționat și a deteriorării generale, este tendențios, de natură a leza prestigiul hotelului, conținând informații false și neverificate, din contractul de prestări servicii nr. 2899 din 06 septembrie 2005 rezultând instalarea unei rețea de televiziune prin cablu.

În același timp însă, reclamanta nu a administrat dovezi din care să rezulte data evaluării hotelului în categoria de 3 stele, respectiv diminuarea încasărilor.

Prin transmiterea de informații nereale, false prin presă, s-au depășit limitele exercițiului libertății de exprimare prevăzute de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-au încălcat principiile și criteriile instituite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, în speță fiind îndeplinite cerințele răspunderi civile delictuale prevăzute de art. 998 și 999 Cod civil.

Articolul a încălcat prevederile art. 30 din Constituție care statuează: "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".

S-a apreciat că suma de 30.000 lei este o reparație rezonabilă, pârâta fiind obligată totodată și să publice dispozitivul hotărârii după rămânerea ei definitivă în propriul cotidian.

S-a făcut aplicarea art. 274 Cod de procedură civilă în raport de admiterea în parte a acțiunii și respectiv, căderea în pretenții a pârâtei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

1. În apelul declarat de reclamanta - SRL s-a arătat că în mod greșit prima instanță a decăzut-o din proba cu expertiza contabilă, întrucât s-a plătit onorariul de expert, expertul trebuia să se prezinte la locul situării documentelor pentru efectuarea expertizei, eventualul decont să fie depus la dosar, nefiind în obligația reclamantei să-i asigure deplasarea la G, în afara decontului solicitat, în realitate expertul necontactând părțile în vederea efectuării expertizei, pe care o solicită spre administrare în apel.

Totodată, pârâta a fost obligată la o sumă prea mică de 30.000 lei, întrucât începând cu 11 iunie 2007, pierderea zilnică a fost de 2.660,25 lei/zi, care s-a ridicat pe o perioadă de 30 de zile doar, la 79.807,5 lei, solicitând ca instanța de apel să acorde, cel puțin această sumă, cu titlu de despăgubiri.

Și cheltuielile de judecată trebuiau acordate, cel puțin la suma de 1.671,2 lei, ca taxă de timbru la valoarea de 30.000 lei despăgubiri acordate, iar nu doar 200 lei.

S-a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate, acordarea despăgubirilor în cuantum de 79.807,5 lei și a cheltuielilor de judecată aferente sumei acordate la fond de 1471,2 lei.

2. În apelul declarat de pârâta - Media SRL s-a arătat că în speță nu sunt întrunite cerințele art. 998 și următoarele Cod civil, care să antreneze răspunderea civilă delictuală a pârâtei, întrucât din articolul editat de cotidianul său, nu a existat intenția de denigrare a imaginii Hotelului "Turist" din G din partea societății pârâte, respectiv a autoarei articolului, întrucât subiectul articolului îl constituia Jr. referirea la acest hotel fiind doar incidentală, publicarea unei fotografii realizată într-un spațiu public neconstituind o faptă ilicită care să creeze prejudiciu cert reclamantei, care nici nu a probat conform art. 1169 Cod civil prejudiciul încercat, nici material, dar nici moral vizând lezarea prestigiului hotelului.

Însuși prejudiciul moral în situația unei persoane juridice este o ficțiune juridică.

Nu s-a probat nici legătura de cauzalitate între fapta și prejudiciul încercat, iar vinovăția delictuală lipsește, întrucât nu a existat vreo intenție de a discredita.

În consecință, prima instanță în mod greșit a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 30.000 lei, întrucât potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, aceste sume trebuie să fie strict compensatorii, pentru evitarea obținerii de venituri nejustificate de către victime, citându-se și un text din literatura juridică în materie, în sensul că nu orice prejudiciu moral și cert, constituie o atingere vrednică de o protecție juridică.

Or, reclamanta nu suferit nici un prejudiciu și nici un prejudiciu material constând în scăderea încasărilor - astfel nedovedit.

S-a solicitat admiterea apelului, cu consecința respingerii acțiunii ori în subsidiar, diminuarea cuantumului daunelor morale.

Apelanta - pârâtă a depus și întâmpinare la dosar prin care combate criticile apelantei - reclamante, solicitând respingerea apelului acesteia.

În sprijinul apelurilor s-a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatorii și o expertiză contabilă care să prezinte pe perioade relevante, inclusiv din anii anteriori și ulteriori, perioadei analizate, situația încasărilor, cu fluctuațiile care au existat - pozitive ori negative - inclusiv prin raportarea la existența în derulare a unor contracte de publicitate - onorariul de expert urmând a fi achitat de către ambele părți, fiind încuviințat și un consilier expert parte pentru apelanta - pârâtă,.

S-a pus în vedere - din oficiu - apelantei - reclamante să depună la dosar înscrisuri privind încasările zilnice pentru perioada 01 iunie 2007 - 30 iunie 2007, cheltuielile aferente cu publicitatea, dar și pentru anii 2005, 2006 și 2008 - fiind depuse la dosar acte contabile conform expertizei privind încasările zilnice pe perioada aprilie - iulie 2007, cheltuieli privind publicitatea și contracte radio - G din anii 2005, 2006 - certificate conform art. 139 Cod de procedură civilă (filele 96 - 266).

Apelanta - pârâtă a depus înscrisuri la dosar: extrase privind publicitatea hotelieră de pe site pentru zona G, inclusiv un extras privind Hotelul Turist din 2007, cotat ca un hotel care are 2 categorii de clasificare de 3 și 2 stele și practică judiciară.

S-a administrat interogatoriul luat reclamantei din ale cărei răspunsuri consemnate la dosar - filele 58 - 59 - rezultă că erau și camere, în luna iulie 2007, cotate la 2 stele, ca și în prezent, dar și susținerea că pe paginile de internet clasificarea nu poate fi decât potrivit licenței, de 3 stele, că scăderea încasărilor nu s-au datorat altor cauze decât publicarea articolului încuviințat.

S-a depus raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul și consilierul parte pe baza documentației contabile din anul 2007 depus și la dosar într-un set de înscrisuri, verificate la sediul reclamantei, ca și pe baza înscrisurilor similare din anii 2005, 2006 și respectiv 2008 pentru a se oferi elemente de comparație, fiind evidențiate în mod corespunzător și cheltuielile de publicitate.

. zilnice în raport de data publicării articolului - 11 iunie 2007 sunt prezentate astfel:

- 454 lei la data de 10 iunie 2007;

- 1.512 lei la data de 11 iunie 2007;

- 2.566 lei la data de 12 iunie 2007.

Rezultă că în ziua următoare publicării articolului, încasările au crescut cu suma de 1.054 lei.

. aferenteaceleiași perioadedin anii anteriori au fost: 2005 - 124.648,41 lei și omedie lunarăde 62.324,20 lei; 2006 - 127.803,43 lei și omedie lunarăde 63.901,72 lei; 2007 - 179.035,32 lei și omedie lunarăde 83.517,66 lei; 2008 186.478,80 lei și omedie lunarăde 93.239,40 lei.

Expertul concluzionează că încasările după perioada publicării articolului nu au scăzut, ci dimpotrivă au crescut, așadar nu rezultă nici un prejudiciu încercat de reclamantă din acest punct de vedere, în condițiile în care în perioada aprilie - iulie 2007 nu au existat cheltuieli de publicitate efectuate de - SRL, fiind prezentată situația acestor cheltuieli pe aceeași perioadă și pentru anii 2005, 2006 și 2008.

S-a concluzionat că ridicarea cuantumului încasărilor după 11 iunie 2007 nu au nici o legătură de cauzalitate cu cheltuielile de publicitate care în perioada aprilie - iulie 2007nu s-au efectuat, reținându-se că încasările din iunie 2007 au fost de 62.364,87 lei, pentru ca în iulie 2007 să crească la 81.709,20 lei, așadar cu 19.344,33 lei.

Părțile au declarat că nu au de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, pe care Curtea îl omologhează.

Analizând apelurile în cauză, raportat la probatoriul administrat în cauză - la fond și în apel - constată că apelul reclamantei nu este fondat, iar apelul pârâtei este fondat, pentru următoarele considerente:

1. Critica din apelul reclamantei, în sensul că articolul publicat în cotidianul societății pârâte are caracter tendențios, vizând denigrarea imaginii prestigioase a Hotelului "Turist" din G - nu este fondată, în condițiile în care scopul articolului nu era atingerea adusă imaginii hotelului, ci artistului Jr. care s-ar fi cazat într-un astfel de hotel, dar care nu se ridica la "statutul său de vedetă", potrivit cu aprecierea titularei articolului, prezentarea unor informații cu privire la starea hotelului fiind incidentală, și care nu sunt complet nereale, false, chiar dacă exagerate, parțial autoarea preluând aspecte de publicitate aflate pe site-urile de pe internet, care se coroborează cu răspunsurile date de reclamantă la interogatoriu, în sensul că hotelul dispune și în prezent, de camere de 3 și de 2 stele, și cu susținerile din acțiune, în sensul că s-ar fi început renovările la clădire în anul 2005 și anumite dotări cu aer condiționat și acces la internet.

Probe privind data încheierii renovărilor și cu privire la renovările ca atare, nu s-au administrat în cauză, și nici cu privire la dotările susținute, de mobilier și aer condiționat întoatecamerele hotelului (sublin red.).

Prin urmare, Curtea constată că reclamanta nu a suferit nu realprejudiciu moral, cert și suficient care să determine dreptul la acordarea unei compensări și care să nu conducă doar la o îmbogățire nejustificată a acesteia.

Referitor laprejudiciul material, din constatările și concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, împotriva căreia părțile nu au formulat obiecțiuni, Curtea constată că dimpotrivă, încasările ulterioare datei apariției articolului incriminat, au crescut în mod consistent, deși reclamanta pentru perioada de referință aprilie - iulie 2007 nu a efectuat cheltuieli de publicitate care să fi determinat, eventual, această creștere.

Susținerea apelantei - reclamante în concluziile scrise că perioadele analizate de către expert în cauză au servit mai mult apelul - pârâtei este total, în condițiile în care părțile au fost solicitate spre a-și formula în mod corespunzător obiectivele expertizei la dosar, Curtea din oficiu, potrivit art. 129 Cod de procedură civilă (rol activ), mărind perioadele de analiză spre comparație, în raport de obiectivele părților, spre a avea o expertiză completă și relevantă în cauză, în plus, reclamanta nu a formulat obiecțiuni la expertiza contabilă administrată.

Critica apelantei - reclamante referitoare la cuantumul despăgubirilor acordate la fond, în sensul că ele ar fi prea mici, în comparație cu scăderea încasărilor, apare astfel, total, urmând a fi respinsă.

2. Din considerentele reținute pentru apelul reclamantei, rezultă tot atâtea argumente în susținerea apelului - pârâtei care este fondat.

În plus, se reține de către C că în speță, nu s-a probat un prejudiciu real, material ori moral, cert, de către reclamantă pe care să-l fi încercat ca urmare a articolului publicat în cotidianul pârâtei, nici vinovăția delictuală în apariția articolului care nu viza imaginea negativă a Hotelului Turist, ci un artist, comentând atitudinea lui de cazare în acest hotel, care nu ar fi corespuns, în opinia autoarei articolului, cu statutul de vedetă, fiind prezentate incidental, chiar dacă exagerat, o serie de informații cu privire la starea hotelului, potrivit cu opinia sa, fără intenția de denigrare.

În consecință, cerințele esențiale prevăzute de art. 998 și următoarele Cod civil nu s-au îndeplinit și nici nu s-au încălcat prevederile din art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 30 din Constituția României, prin publicarea articolului în cauză.

Curtea mai observă că dimpotrivă, văzând concluziile expertizei necontestate, publicarea articolului ar putea fi privit și în sensul că ar fi mărit publicitatea în sens pozitiv a Hotelului "Turist" din G, fie și pentru că el a fost preferat de însuși artistul Jr. date fiind încasările ridicate înregistrate după data publicării articolului.

În orice caz, afirmațiile reclamantei din acțiune și din apelul declarat, în sensul că încasările ulterioare zilnice ale hotelului după publicarea articolului au scăzut, sunt complet nereale, astfel cum rezultă clar din probele administrate în cauză.

În consecință, potrivit art. 296 Cod de procedură civilă, va fi respins ca nefondat apelul reclamantei, va fi admis apelul pârâtei și în consecință, va fi modificată sentința apelată - în parte - în sensul că va fi respinsă acțiunea ca nefondată, va fi înlăturată dispoziția privind obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată de 200 lei către reclamantă - fiind nefondată și va menține celelalte dispoziții ale sentinței, cu precizarea că soluția de respingere a cererii pârâtei de acordare de cheltuieli de judecată la fond este temeinică, dat cu altă motivare, respectiv lipsa dovezilor de la fond privind astfel de cheltuieli.

Potrivit art. 274 Cod de procedură civilă va fi obligată apelanta - reclamantă să plătească apelantei - pârâte suma de 2.741 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă de timbru și onorariu de expert plătite conform chitanțelor doveditoare de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

1. Respinge apelul reclamantei - SRL cu sediul în G,-, județul G, împotriva sentinței civile nr. 536 din 14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, ca nefondat.

2. Admite apelul pârâtei - Media SRL cu sediul ales la " și Asociații" în B,-, sector 2, împotriva aceleiași sentințe, și în consecință:

Schimbă în parte sentința apelată și respinge acțiunea ca nefondată.

Înlătură dispoziția privind obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată de 200 lei - ca nefondată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Obligă pe apelanta - reclamantă - SRL la plata către apelanta - pârâtă - Media SRL a sumelor constând în onorariu de expertiză și taxă de timbru în cuantum total de 2.741 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.

.

4ex./30.10.2009

-4.-

Președinte:Fănica Pena
Judecători:Fănica Pena, Cristina Nica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Bucuresti