Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 573/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 573
Ședința publică din data de 16.10.2008
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Gabriela Baciu
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamanta domiciliată în G,-, -. 28, împotriva deciziei civile nr.276 din 27.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimatele SC Distribuție Muntenia Nord SA - G cu sediul în G str. - nr. 35 și Statul român prin Ministerul Finanțelor cu sediul în B sect. 5,-, în acțiunea civilă având ca obiect pretenții.
La apelul nominal a răspuns recurenta personal, lipsă fiind intimatele.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Recurenta depune la dosar taxa de timbru în sumă de 9,5 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurenta solicită admiterea cererii de recurs așa cum a fost formulată arătând că intimata SC are amplasați stâlpi pe terenul proprietate personală și că la momentul când a cumpărat terenul, acești stâlpi existau.
După strigarea cauzei s-a prezentat în instanță intimata SC Distribuție Munteania Nord SA prin consilier juridic - care depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr. 170/C/2006 pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC MUNTENIA NORD SA a solicitat să fie despăgubită pentru pierderile suferite ca urmare a neutilizării terenului proprietatea sa pârâtei și constituirea unui drept de servitute în favoarea pârâtei pe același teren cu plata unor despăgubiri până la stingerea legală a dreptului. A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În fapt a susținut că este proprietara terenului situat în intravilanul com.,/5/3 prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 55/19.07.1993. Pe terenul său sunt amplasați 8 stâlpi de rețea electrică care ocupă fiecare o suprafață de aproximativ 30mp. Datorită existenței acestor stâlpi reclamanta nu poate folosi terenul în mod avantajos,iar valoarea pe piață a terenului a scăzut din acest motiv. De asemenea prin amplasarea acestor stâlpi pârâta poate folosi imobilul său fără a exista o bază legală și fără a fi despăgubită pentru o astfel de acțiune care-i lezează dreptul de proprietate. A încercat o rezolvare amiabilă a litigiului însă pârâta nu a dat curs acestei solicitări. Pentru rezolvarea litigiului consideră că se justifică instituirea unei servituți care să dea dreptul pârâtei să se folosească de proprietatea sa dar și să o despăgubească pentru atingerea adusă dreptului său.
În drept a invocat art.44 alin 1 și 2 din Constituția României,art. 616 și 998.civ. art.112 proc.civ.
În susținerea cererii a solicitat proba testimonială, proba cu acte și expertiză contabilă.
Pârâta legal citată s-a prezentat în instanță,a formulat întâmpinare și a invocat prevederile art.16 alin 4 și 37 alin 4 din Legea 318/2003 potrivit cu care dreptul său de uz și servitute asupra terenului reclamantului este gratuit.
La data de 19.05.2006 reclamanta a cerut extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză în calitate de pârât a Statului Român prin Ministerul Finanțelor.
Față de apărările pârâtei SC SA, în cauză s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 37 alin 4 din Legea energiei electrice cu nr.318/2003(excepție respinsă de Curtea Constituțională prin Decizia cu nr. 135/2007).
Judecătoria Galați prin sentința civilă nr. 9899/21.12.2007,a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SA și Statul Român prin Ministerul d e Finanțe (cu toate capetele de cerere) ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietarul terenului în situat în intravilanul com. jud. G,;/5/3 în baza contractului autentificat sub nr.55/1993.Pe terenul reclamantei sunt amplasați 8 stâlpi de rețea electrică care aparțin pârâtei potrivit Legii energiei. În cauză astfel cum a reținut și Curtea Constituțională disp. art. 16 alin 4 și 37 din Legea 318/2003 nu contravin garanțiilor instituite pentru protecția dreptului de proprietate ci prevăd un control al folosinței bunurilor,protecția juridică a Curții Constituționale fiind aceiași cu a Curții Europene în această materie. În condițiile în care în favoarea pârâtei s-a prevăzut o servitute legală și gratuită, cererea reclamantei cu ambele capete de cerere a fost considerată nefondată.
Împotriva sentinței civile nr. 9899/21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Galați a declarat apel reclamanta care a susținut că instanța a dat o hotărâre cu încălcarea principiilor de drept și a dat eficiență abuzului de drept considerând că terenul său este proprietate publică și nu poate fi grevat de sarcini. Consideră că hotărârea trebuia dată și motivată prin prisma prejudiciului pe care îl suportă ca urmare a existenței stâlpilor de energie electrică pe terenul său cu luarea în considerare a faptului că proprietatea publică și privată beneficiază de un tratament juridic egal. A criticat modul succint în care instanța a motivat soluția pronunțată și faptul că nu s-au luat în considerare concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză. Solicită obligarea pârâtelor la plata c/v prejudiciului pe care îl încearcă ca urmare a grevării terenului său cu dreptul de folosință acordat pârâtei. De asemenea a cerut să se recunoască în favoarea pârâtei un drept de servitute.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare și a susținut că rețelele de energie electrică în discuție au fost edificate din anul 1974 și respectiv în anul 1976, iar față de prevederile art.16,19 și 41 din Legea 13/2007 beneficiază de un drept de uz și de o servitute gratuită pentru utilizarea și exploatarea acestor instalații.
Tribunalul Galați prin decizia civilă nr. 276/27.05.2008 a respins ca nefondat apelul.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 998 cod civil, ci raporturile juridice deduse judecății sunt reglementate de Legea 13/2007.
Situația juridică a terenurilor pe care sunt edificate rețele electrice este expres reglementată de art.16 alin 2 lit.a,b,c,19 și 41 alin 4 din Legea 13/2007 potrivit cu care terenul este domeniu public,iar pârâta SC SA are un drept gratuit de uz și o servitute gratuită asupra terenurilor proprietare publică pe care sunt amplasate astfel de lucrări de interes. În consecință se constată că cererea de despăgubire a fost corect respinsă de instanță deoarece în cauză reclamanta nu poate fi proprietară pe un teren proprietate publică și nu se pune în discuție aplicarea unui tratament juridic diferențiat pentru proprietatea publică și privată. În cauză nu este vorba de o limitare a dreptului de proprietate privată.
În ce privește cererea de constituire a unui drept de servitute în favoarea pârâtei SC SA, tribunalul reține că această cerere nu poate fi primită deoarece prin Legea 13/2007s-a instituit deja o astfel de servitute legală și gratuită, iar intervenția instanței nu se mai justifică.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta considerând-o nelegală invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 cod proc.civ.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs învederează următoarele;
- Instanța de fond nu a cercetat cererea prin prisma temeiului de drept invocat respectiv 998 cod civil, iar instanța de apel a menținut motivarea.
Instanța de fond era obligată să cerceteze cauza sub aspectul răspunderii civile delictuale și a condițiilor care caracterizează antrenarea răspunderii în acest temei și dispune: existența prejudiciului, existența faptei ilicite, existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, existența vinovăției.
A făcut dovada proprietății asupra terenului și au fost stabilite prin intermediul experților, cuantumul pierderilor suferite prin existența stâlpilor de electricitate pe terenul proprietatea sa.
- Instanța nu a interpretat corect probele administrate și nu a arătat în baza căror probe respinge acțiunea. Referirea unilaterală la prevederile Legii nr. 317/2003, care conferă caracter legal existenței instalațiilor de electricitate pe terenul proprietatea sa este insuficientă pentru a motiva respingerea acțiunii. Cercetarea judecătorească a dovedit existența prejudiciului, iar instanța era obligată să analizeze condițiile acestuia prin prisma faptei culpabile și a raportului de cauzalitate și nu prin a da preferință caracterului de proprietate publică a instalațiilor electrice.
Mai învederează recurenta că prerogativele dreptului de proprietate publică au același înțeles ca și dreptul de proprietate privată, caracterele specifice ale dreptului de proprietate publică nu justifică ideea apărării sau ocrotirii preferențiale a acestui drept în raport cu dreptul de proprietate privată.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate constată recursul nefondat pentru următoarele considerente;
Recurenta reclamantă a cumpărat suprafața de 30.800 mp. teren arabil extravilan prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 55 din 19.08.2003.
Autoarea sa a dobândit proprietatea terenului prin reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii 18/1991 și Legii nr. 1/2000.
Dispozițiile art. 2 și următoarele din Legea 18/1991 reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a terenurilor cu destinații speciale care sunt afectate unei utilități publice și regimul juridic al acestor terenuri.
Terenul aferent stâlpilor de electricitate aparține domeniului public, care potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată este inalienabil, insesizabil și imprescriptibil, aspect ce trebuia avut în vedere la momentul la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autoarei reclamantei și în temeiul căruia nu se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate cu amplasamentul și pentru suprafața trecută în titlul de proprietate nr. 2160/2003.
În mod corect, instanța de apel a reținut că raporturile juridice deduse judecății sunt reglementate în prezent de Legea 13/2007, iar la momentul introducerii cererii de chemare în judecată de Legea 318/2003.
Art. 37 alin. 4 din Legea 318/2003, dar și art. 41 alin. 4 din Legea 13/2007 au făcut obiectul controlului de constituționalitate, sens în care s-au pronunțat Deciziile nr. 135/2007 și nr. 163/2007 prin respingerea excepției de neconstituționalitate. S-a constatat astfel că cele două texte sunt constituționale și nu lezează dreptul de proprietate privată. S-a reținut că în cauză nu este vorba de o expropriere formală sau de o expropriere în fapt ci este vorba de un control al folosinței bunurilor care nu contravine art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției.
Instanța de apel a analizat și a motivat de ce în speță nu sunt aplicabile disp. art. 998 cod civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală, raportul juridic dedus judecății fiind reglementat de o lege specială, respectiv Legea 318/2003, abrogată pe parcursul judecății de Legea 13/2007 care a menținut dispozițiile privitoare la regimul juridic al terenurilor pe care se situează rețele electrice de distribuție.
Așa cum a reținut și Curtea Constituțională, nu ne aflăm în situația încălcării prevederilor art.1 din Protocolul nr. 1 al Convenției, fiind în situația prevăzută de alin. 2 când statul are dreptul de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general.
Critica recurentei cu privire la interpretarea probelor este neîntemeiată, având în vedere că în conformitate cu disp. art. 304 cod proc.civilă obiectul analizei în recurs nu sunt decât motivele de nelegalitate.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 cod proc.civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta domiciliată în G,-, -. 28, împotriva deciziei civile nr.276 din 27.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimatele SC Distribuție Muntenia Nord SA - G cu sediul în G str. - nr. 35 și Statul român prin Ministerul Finanțelor cu sediul în B sect. 5,-, în acțiunea civilă având ca obiect pretenții.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 16.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.GB/10.11.2008
Dact.IS/2ex.10.11.2008
Fond.
Apel./
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Elena Romila, Gabriela Baciu
