Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.6 /
Ședința publică din 14 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Maria Petria Martinescu
GREFIER: - -
S- luat în examinare apelurile declarate de T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor și -Sucursala T împotriva deciziei civile nr.710/A/25.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâtul, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că din eroare prezenta cauză a fost înregistrată ca și apel, cauza fiind recurs și soluționată în complet de 3 judecători.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursurilor declarate în cauză și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința civilă nr.1718/20.01.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoaraa fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei An a și pe cale de consecință a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție, formulată de pârâta Banca Națională a României împotriva chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă, deoarece bunurile revendicate de aceasta nu au fost proprietatea sa.
S-a mai reținut și faptul că cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de Banca Națională a României nu este întemeiată și apreciindu-se de prima instanță că reclamanta nu are calitate procesuală activă în temeiul art.63 pr.civ. a fost respinsă și cererea de chemare în garanție.
Impotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nu s-a pronunțat asupra fondului, iar în subsidiar dacă se apreciază că prima instanță a intrat în cercetarea fondului, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Prin decizia civilă nr.710/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1718/20.02.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.
A fost desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că potrivit încheierii de ședință din 20.02.2007, s-a reținut că reclamantul a solicitat încuviințarea și administrarea probei testimoniale pentru a dovedi aspectul că valuta a fost luată abuziv.
Prima instanță a respins proba testimonială, reținând aplicabilitatea în speță a disp.art.1191 alin.2 Cod civil, potrivit cărora "nu se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confecționării actului, chiar cu privire la o sumă sau valoarea ce nu depășește 250 lei", precum și a disp.art.1197 cod civil care fac referire la înscrisurile autentice.
Tribunalul a reținut că aspectul solicitat a fi dovedit cu martori de către reclamantul apelant, este un fapt juridic care poate fi dovedit cu orice mijloc de probă, inclusiv cu martori, motiv pentru se s-a apreciat că în mod greșit prima instanță a respins proba și, ca o consecință a acestui fapt, a reținut întemeiată și excepția lipsei de calitate procesuală activă.
Față de acest considerent, în baza art.297 pr.civ. apelul a fost admis.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice, precum și Banca Națională a României, reprezentată prin Sucursala T, ambele solicitând în principal admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și respingerea apelului reclamantei.
Direcția Generală a Finanțelor Publice în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor susține că în mod corect prima instanță a apreciat că reclamanta nu are calitate procesuală activă deoarece din înscrisurile depuse de aceasta la dosar nu rezultă faptul că bunurile mobile revendicate au aparținut reclamantei.
Consideră că reclamanta nu poate dovedi peste înscrisurile depuse la dosar că bunurile mobile au fost proprietatea sa în momentul confiscării atâta vreme cât prin procesele-verbale de confiscare se consemnează că acestea au aparținut altor persoane fizice, care figurează ca pârâți în acest proces.
Reclamanta a depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursurilor, respectiv celui declarat de DGFP ca inadmisibil.
Analizând recursurile declarate în cauză, Curtea apreciază că în mod justificat tribunalul a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță pentru a da posibilitate reclamantei să formuleze probe, inclusiv cu martori pentru a dovedi pretențiile din acțiunea pe care a introdus-o la instanță.
S-a apreciat că preluarea valutei de la reclamantă este un fapt juridic care poate fi dovedit cu orice mijloc de probă, inclusiv cu martori, astfel că, instanța de fond va putea administra orice probă consideră de cuviință pentru a soluționa pe fond cauza.
Recursul pârâtei BNR - Sucursala T apare astfel neîntemeiat, precum și recursul declarat de chematul în garanți Direcția Generală a Finanțelor Publice, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, care susțin că atâta vreme cât există înscrisuri la dosar din care rezultă că valuta a fost confiscată de la alte persoane decât reclamanta, aceasta nu mai poate efectua alte probe la dosar împotriva acestor înscrisuri.
Această teorie greșit a fost însușit de instanța de fond și a fost preluată de către recurenți, însă reclamanta prin trimiterea cauzei la instanța de fond are posibilitatea ca în conformitate cu art.1197 Cod civil să producă dovezi în susținerea pretențiilor din acțiunea sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor și -Sucursala T împotriva deciziei civile nr.710/A/25.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - -
GREFIER
- -
Red./22.01.2008
Dact.GK/2 ex./22.01.2008
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud. C,
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Maria Petria Martinescu
