Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 61/
Ședința publică din 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr. 815 din 02.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, în acțiunea civilă având ca obiect pretenții.
La apelul nominal a răspuns pentru apelantele-reclamant, lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimatele - pârâte.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că: procedura este legal îndeplinită; s-au depus, prin biroul registratură, întâmpinări formulate de intimatele-pârâte.
Apărătorul apelantelor-reclamante, nu are cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului, nu are cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., arată faptul că instanța de fond a constatat, prin sentința pronunțată, faptul că reclamantele nu au calitate procesuală activă reținându-se faptul că reclamantele au făcut dovada că nu realizează venituri și nu dețin bunuri imobile în proprietate, nefăcând dovada cu privire la celelalte bunuri aflate în proprietatea lor, bunuri care ar putea să reprezinte o sursă de venit.
Consideră că instanța de fond a dat o interpretare greșită temeiurilor de drept, a faptului că reclamantele solicită despăgubiri morale ca urmare a aplicării unei represiuni abuzive, cu caracter politic față de defunctul ; nu a făcut nici un fel de raportare la nici un alt temei de drept al acțiunii în afară de dispozițiile art. 506 Cod procedură civilă, ignorând total celelalte temeiuri de drept invocate.
Totodată, arată faptul că instanța de fond ignorat și argumentele ce învederau lărgirea ariei de cuprindere a cazurilor în care se pot solicita despăgubiri ca urmare a unor erori judiciare, astfel cum s-a dispus prin Decizia Curții Constituționale nr.45/1998 - potrivit căreia dispozițiile art. 504 alin. 1 Cod procedură penală sunt constituționale numai în măsura în care nu limitează la ipotezele prevăzute de textul de lege în discuție, cazurile în care statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, săvârșite în procesele penale.
Despăgubirile morale solicitate prin cererea de față nu sunt menite să asigure un mijloc de trai persoanelor aflate în întreținerea victimei erorii judiciare, despăgubirile morale neavând prin definiție o astfel de destinație, ci acestea sunt menite să acopere un prejudiciu moral suferit de victima erorii judiciare, iar persoanele aflate în întreținerea acestuia trebuie interpretat ca fiind cele care sunt moștenitoarele acestuia, fiind membrii familiei acestuia, care pe timpul vieții victimei se aflau în întreținerea acestuia, în temeiul raporturilor de familie.
În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reprezentantul parchetului, arată că apelul declarat este nefondat; instanța de fond în mod corect a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respectiv Ministerul Justiției și în mod corect a apreciat că cele două reclamante nu au calitate procesuală activă; conform dispozițiilor art. 504 - 506 Cod procedură penală, Statul Român este cel chemat în judecată în acțiunile pentru repararea pagubelor.
Potrivit art. 506 alin. 1 Cod procedură penală " acțiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptățită, potrivit art. 405, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa"; mai mult, arată faptul că dreptul la acțiune era prescris, raportat la dispozițiile art. 506 alin. 2 Cod procedură penală; reclamantele nu au făcut dovada că erau persoane aflate în întreținerea defunctului și, mai mult una dintre ele era căsătorită.
Totodată, arată că se putea formula de către reclamante o acțiune în baza Legii nr. 221/2009, pentru repararea pagubei.
Solicită respingerea apelului, ca nefondat.
CURTEA
Asupra apelului civil de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 815 din 2.11.2009, Tribunalul Brăila - Secția civilă a respins acțiunea formulată de către reclamantele și, cu domiciliul procedural ales în B,-, -. 4,. 1,. 53, județul B, împotriva pârâtului Ministerului Justiței, cu sediul în B,-, sector 5, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesual pasivă.
A respins acțiunea formulată de către reclamantele și, cu domiciliul procedural ales în B,-, -. 4,. 1,. 53, județul B, împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesual activă.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr- reclamantele și cheamă în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției și Libertăților solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1.000.000 euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de defunctul.
În motivarea cererii reclamantele arată că sunt moștenitoarele defunctului, care prin nr. 648/7.05.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Ba fost condamnat la 12 ani temniță grea și trei ani degradare civică. Acesta a fost arestat la 31.03.1952 și anchetat până la 30.12.1952, când a fost transferat la Penitenciarul Jilava. În toată această perioadă a fost bătut, călcat în picioare, torturat prin mijloace incredibile timp de 15-20 ore pe zi, sub reflectoare puternice. Nu a putut lua legătura cu familia, nu a avut dreptul să-și angajeze un avocat sau să fie asistat de un avocat. Acesta a fost transferat în Penitenciarul Gherla și A, unde inițial a stat 3 luni izolat într-o celulă, în perioada 1959-1960 fost dus în colonia pentru muncă la recoltat de stuf, iar în perioada 1960-1964 lucrat în colonia din Ma E. Mai mult, familia sa a fost tracasată, amenințată forțată să se înscrie în, confiscându-i-se bunurile materiale. Fratele defunctului a fost exmatriculat din facultate pe motiv că nu a declarat că are un frate deținut politic. După eliberare acesta a fost permanent urmărit și monitorizat. Comisia pentru acordarea unor drepturi persoanelor conform DL 118/1990 a hotărât să i se acorde autorului vechime în muncă perioada 11 ani, 11 luni și 27 zile. Prin nr. 33/8.06.1978 a Tribunalului Militar Teritorial B defunctul a fost reabilitat. Comisia pentru acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, prin Decizia nr. 814/6.06.2002, i-a acordat acestuia, în conformitate cu OG nr. 214/1999, calitatea de luptător în rezistența anticomunistă. Daunele morale constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, la sănătatea și integritatea corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 504 Cod procedură penală, art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 48 al. 3 din Constituție, art. 14 pct. 6 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, adoptat de Adunarea Generală a.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat în întâmpinarea formulată excepția lipsei calității procesual pasive, arătând că în astfel de litigii Statul Român nu este reprezentat de acest minister, iar atribuțiile specifice sunt strict determinate de lege. În calitatea sa de autoritate de stat, asigură controlul asupra aplicării unitare și respectării reglementărilor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor care își desfășoară activitatea în subordinea sa (anexa 3 din HG nr. 83/2005).
În întâmpinarea formulată pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor invocă excepția lipsei calității procesual active a reclamantelor, susținând că simpla calitate de moștenitor nu este suficientă pentru a justifica calitatea de persoane aflate în întreținerea defunctului. Prin includerea doar a acestor persoane în categoria titularilor acțiunii, legiuitorul a urmărit protejarea acestora și compensarea lipsei sprijinului financiar produs după moartea persoanei condamnate pe nedrept cu sumele pe care acestea le-ar fi putut obține din partea statului pentru prejudiciul suferit.
Deliberând cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și asupra excepției lipsei calității procesual active a reclamantelor, invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul constată în fapt următoarele:
Art. 506 al. 3 Cod procedură civilă prevede că pentru obținerea pagubei, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Așa fiind, tribunalul reține că pârâtul Ministerul Justiției și libertăților nu are calitate procesual pasivă în cauză și, în consecință, respinge acțiunea formulată împotriva acestei părți ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesual pasivă.
, autorul reclamantelor s-a născut la data de 3.02.1924 și a decedat la data de 25.07.2008, așa cum rezultă din copiile certificatului de naștere seria nz, nr. - și din certificatului de deces seria ce, nr. -.
Acesta s-a căsătorit cu reclamanta la data de 27.04.2007, căsătoria fiind înregistrată în Registrul de stare civilă al Primăriei Municipiului B, conform copiei certificatului de căsătorie seria ce, nr. -.
Reclamanta este fiica reclamantei, rezultată dintr-o altă căsătorie.
Din adeverințele de venit nr. -/17.06.2009, -/17.06.2009,-/17.06.2009, -/22.07.2009, -/22.07.2009, -/22.07.2009 eliberate de Agenția națională de administrare fiscală B rezultă că reclamantele nu figurează în evidențele fiscale în perioada 2006-2008 cu venituri impozabile. Din certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor fizice B nr. 19096/29.06.2009 rezultă că reclamanta nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri impozabile.
Reclamanta beneficiază de o pensie de urmaș de 2000 lei, începând cu data de 1.08.2008, așa cum rezultă din decizia nr. -/9.09.2008 a Casei județene de pensii
Din declarațiile martorilor și reiese că reclamantul a fost suspus la rele tratamente în perioada în care a fost deținut în penitenciar și din acest motiv acesta nu s-a adresat instanței până la data decesului pentru a solicita despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului moral suferit.
De pe urma defunctului au rămas ca moștenitori reclamantele, potrivit concluziilor certificatului de calitate de moștenitor nr. 579/7.11.2008.
Potrivit prevederilor art. 506 Cod procedură civilă acțiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptățită, potrivit prevederilor art. 504 Cod procedură civilă, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa.
Pentru ca o persoană să se afle în întreținere trebuie să se afle în stare de nevoie și să fie incapabilă de a muncii.
Starea de nevoie este situația în care se găsește o persoană care nu-și poate procura cele necesare traiului. Se află în nevoie persoanele care nu au venituri - fie dobândite prin muncă, fie produse de bunurile sale - ori alte bunuri de valoare sau ce depășesc ceea ce îi este necesar existenței, care eventual, ar putea fi vândute pentru a-și procura cele necesare întreținerii.
Reclamantele au făcut dovada că nu realizează venituri și nu dețin bunuri imobile în proprietate. Însă acestea nu au făcut dovezi cu privire la celelalte bunuri aflate în proprietate lor, bunuri care ar putea să reprezinte o sursă de venit. S-a apreciat că aceste dovezi ar fi fost necesare în condițiile în care căsătoria dintre reclamanta și defunctul a durat 1 an și 3 luni, iar reclamantele s-au întreținut înainte de data încheierii căsătoriei și după această dată. Astfel nu se poate reține că aceste persoane se găsesc în situația în care nu-și pot procura singure cele necesare traiului.
Mai mult, defunctul a încasat în perioada conviețuirii doar pensia pentru limită de vârstă, nefăcându-se dovezi cu privire la alte venituri cu care acesta ar fi contribuit la întreținerea reclamantelor.
Starea de nevoie și incapacitatea de a munci trebuie determinate și în raport de situația concretă a persoanelor respective.
Reclamantele nu au dovedit ca acestea nu sunt apte de muncă, că boala sau vârsta le-a împiedicat să-și procure mijloacele de existență prin forțe proprii, astfel încât să se găsească în situația de a se afla în întreținerea defunctului.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal au declarat apel reclamantele și, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma soluționării greșite a cauzei pe excepția lipsei calității procesuale active.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantele susțin că, pentru toate faptele abuzive de represiune nedreaptă, de continuă umilință și presiune la care a fost supus - ca urmare a pronunțării sentinței nr. 648/07.05.1954 prin care a fost condamnat la 12 ani temniță grea și 3 ani degradare civică, sunt îndreptățite la acordarea de despăgubiri morale - în baza art. 504 și următoarele Cod procedură penală și art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale adoptat la data de 22.11.1984.
Cum au făcut dovada că sunt moștenitoarele defunctului ți s-au aflat în întreținerea acestuia, solicită apelantele admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, aceasta urmând a se pronunța pe fondul cauzei.
Apelul declarat este nefondat pentru cele ce urmează:
Potrivit art. 506 Cod procedură penală, acțiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptățită, conform art. 504 Cod procedură penală, iar după moartea acestuia, poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa.
În cauză, reclamantele au înțeles să-și justifice calitatea procesuală activă invocând certificatul de calitate de moștenitor nr. 579/7.11.2008 și aspectul că se aflau în întreținerea victimei abuzului politic.
Atât timp cât legiuitorul a înțeles să condiționeze posibilitatea pornirii acțiunii în despăgubiri - în temeiul art. 506 Cod procedură penală, text de lege expres invocat de reclamante în acțiunea formulată, de calitatea de persoană aflată în întreținerea victimei abuzului respectiv, iar reclamantele nu au putut dovedi îndeplinirea acestei condiții, corect apreciat instanța de fond că acțiunea este pornită de persoane lipsite de calitate procesuală activă, simpla calitate de moștenitor nefiind suficientă pentru aplicarea dispozițiilor codului d e procedură penală privind repararea prejudiciului moral suferit de autorul lor.
Pentru aceste considerente Curtea va respinge ca nefondat apelul, soluția instanței de fond fiind pe deplin justificată.
În drept, fiind aplicabile dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr. 815 din 02.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Februarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /23.03.2010
Tehnored.
6 exp./24.03.2010
Com. 4 exp./25.03.2010
Fond: Tribunalul Brăila - judecător
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa
