Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 71/Ap
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții -- și -, împotriva sentinței civile nr. 48 din 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 14 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 20 mai 2009.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Constată că prin cererea înregistrată sub nr. 5011/62, la data de 16.07.2008, reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâtul Orașul Z, reprezentat legal de Primar, solicitând instanței ca, în urma probelor ce se vor administra, să pronunțe o sentință prin care să constate că, în calitate de moștenitori legali ai proprietarilor tabulari defuncți, au dobândit dreptul de proprietate asupra corpurilor funciare situate în intravilanul și extravilanul orașului Z, constând în teren, identificate după cum urmează: CF 1195, nr. top 6197a/1, teren de 304 stânjeni pătrați, nr. top 6197b, teren de 409 stânjeni pătrați și nr. top 6197a/2, arabil de 102 stânjeni pătrați; CF 1346, nr. top 3057/2, teren de 198 stânjeni pătrați, nr. top 1491, teren de 82 stânjeni pătrați și nr. top 2004, teren de 264 stânjeni pătrați; CF 4649, nr. top 6348, teren de 399 stânjeni pătrați, nr. top 3591, arabil de 124 stânjeni pătrați; CF 5183, nr. top 871 fanat de 49 stânjeni pătrați, nr. top 4144a arabil de 155 stânjeni pătrați și nr. top 4146 arabil de 115 stânjeni pătrați; CF 972, nr. top 3057/1, teren de 198 stânjeni pătrați, nr. top 4219a, teren de 1039 stânjeni pătrați; CF 4624, nr. top 6445/1 arabil de 399 stânjeni pătrați; CF 4033, nr. top 4991, teren de 770 stânjeni pătrați; CF 3199, nr. top 4506/2, teren de 758 stânjeni pătrați; CF 4600, nr. top 6269a, teren de 409 stânjeni pătrați; CF 1675, nr. top 2108, teren de 1143 stânjeni pătrați, nr. top 2109, teren de 246 stânjeni pătrați, nr. top 2110, teren de 7 iugăre și 1273 stânjeni pătrați (cota de 1 /2 a lui Gh. ); CF 4769, nr. top 945, teren de 148 stânjeni pătrați, nr. top 946, fâneață de 149 stânjeni pătrați, nr. top 2717, fâneață de 108 stânjeni, nr. top 1405, teren de 346 stânjeni pătrați, nr. top 6285 arabil de 385 stânjeni pătrați, nr. top 6286 arabil de 386 stânjeni pătrați; CF 860, nr. top 6478/2, teren de 433 stânjeni pătrați, nr. top 2142/1, arabil de 607 stânjeni pătrați; CF 1467, nr. top 2111, teren de 1005 stânjeni pătrați (cota de 1/ 2 lui Gh. ); CF 4809, nr. top 5642, teren de 120 stânjeni pătrați, nr. top 5643, teren de 260 stânjeni pătrați, nr. top 6360, teren de 382 stânjeni pătrați; să oblige pârâta să le lase în deplină proprietate și posesie terenurile indicate mai sus, să dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților asupra corpurilor funciare mai sus-descrise și să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, în cazul în care se va opune admiterii acțiunii.
La termenul de judecată din 26 septembrie 2008, reclamanții au depus în dosarul cauzei o precizare de acțiune, prin care au arătat că, din eroare, CF 1675 și CF 1467, au fost indicate ca fiind ale localității, în mod corect ele fiind CF 1675, respectiv CF!467. De asemenea, reclamanții au arătat că înțeleg să se judece și în contradictoriu cu pârâta Comuna.
Prin sentința civilă nr. 48/20.02. 2009, Tribunalul Brașova respins, astfel cum a fost precizată și completată, cererea e chemare în judecată formulată de reclamanții - și în contradictoriu cu pârâții Orașul Z și Comuna.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În temeiul dispozițiilor Legii nr. 247/2005, antecesorul reclamanților, a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,76 ha teren, în calitate de succesor în drepturi al proprietarului inițial al acestuia.
În urma cererii depuse, Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Zae liberat antecesorului reclamanților adeverința nr. 287/03.10.1991, prin care s-a reconstituit o suprafață de 2,75 ha de teren acestuia, împreună cu alte persoane, respectiv,.
reclamanților nu a exercitat calea de atac a contestației, în condițiile Legii nr. 18/1991 împotriva acestei propuneri și, nu a atacat nici Hotărârea Comisiei Județene B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, nr. 46/1991, de validare a acestei suprafețe.
Legile fondului funciar reglementează în mod general modalitatea de restituire a imobilelor preluate de stat, atât cu titlu valabil cât și fără titlu valabil, imobile care, la data de 1 ianuarie 1990, se găseau în patrimoniul cooperativelor agricole de producție, instituind în acest sens, o procedură specială. Procedura de restituire instituită de legile fondului funciar cuprinde două etape distincte, și anume: procedura prealabilă, care are un caracter obligatoriu, astfel încât, de la data intrării în vigoare a legii, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv acțiunile în revendicarea imobilelor preluate fără titlul valabil formulate împotriva persoanelor juridice deținătoare direct la instanțele judecătorești sunt inadmisibile și procedura judiciară, care este ulterioară, facultativă și subsidiară, persoanele nemulțumite de modul de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, putând ataca în justiție, în termenele și în modalitățile prevăzute de lege hotărârile emise de comisiile de aplicare a legilor fondului funciar.
Din considerentele ce preced, rezultă că imobilele din litigiu, ce au destinația de terenuri, fac parte din categoria imobilelor ce formează obiectul de reglementare al legilor fondului funciar.
Legile fondului funciar constituie dreptul comun în materia retrocedării imobilelor cu destinația de terenuri, ce au fost preluate de stat în perioada de referință acestor legi, astfel că, revendicarea acestor imobile nu se poate realiza decât în condițiile stipulate de aceste acte normative.
De asemenea, din starea de fapt mai sus expusă, reiese că, antecesorul reclamanților, a uzat de procedura specială instituită de aceste legi speciale de reparație, pentru a obține reconstituirea dreptului său de proprietate asupra imobilelor din litigiu, astfel că, în conformitate cu regulile non bis in idem, electa una și cu principul securității juridice, succesorii în drepturi ai acestuia nu pot promova, în condițiile reglementate de dreptul comun, o acțiune în revendicarea acestor imobile.
Legile fondului funciar suprimă acțiunea în revendicare, promovată în condițiile dreptului comun, dar asigură accesul la un proces echitabil, deoarece, instituie controlul judecătoresc asupra măsurilor reparatorii ce au fost stabilite de comisiile de aplicare a acestor legi.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 213/1998, sunt considerate proprietate publică sau privată de stat, ori aparținând unităților administrativ teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării de către stat.
Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de moștenitorii acestoradacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație. Or, așa cum am arătat, bunurile imobile în litigiu fac obiectul unor legi speciale de reparației, respectiv, al legilor fondului funciar, astfel că, restituirea acestora nu poate opera decât în conformitate cu dispozițiile acestor legi.
Așa fiind, tribunalul, față de considerentele ce preced, considerente din care rezultă că, imobilele din litigiu fac parte din categoria imobilelor ce constituie obiectul de reglementare al legilor funciar și că antecesorul reclamanților a uzat de procedura specială instituită de actele normative de reparație menționate, reține că, promovarea unei acțiuni în revendicarea imobilelor din litigiu în condițiile dreptului comun, este inadmisibilă.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții - și, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În dezvoltarea motivelor de apel se evidențiază faptul că obiectul prezentei cereri de chemare în judecată este diferit de obiectul cererii de restituire făcută în condițiile legii 18/1991. astfel, se arată că antecesorul reclamanților a solicitat Comisiei de Aplicare a Legii nr. 18/1991 restituirea unei suprafețe de 2,76 ha de teren extravilan, iar prin prezenta cerere se solicită restituirea suprafeței de 5 ha și 8.857,20 mp. un singur imobil este comun celor două cereri, respectiv cel înscris la nr. top 6269/a, arabil de 1472,40 mp.
Totodată, se menționează faptul că în registrul agricol figurează antecesorii reclamanților - (născută ), - (soția lui Gh. ) și (mama lui Gh. ), cu o suprafață totală de 8,29 ha.
În acest context, se invocă existența unei contradicții între dispozițiile art. 1, protocolul 1, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 6 alin. 2 teza ultimă din Legea nr. 213/1998, arătându-se că legea creează o categorie de bunuri pe care statul le deține fără titlu valabil, dar care nu pot fi revendicate de proprietari.
Analizând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și motivele de apel, Curtea reține următoarele:
Prin apelul formulat, apelanții reclamanți nu contestă incidența Legii nr. 18/1991, în e privește restituirea suprafețelor de teren ce fac obiectul cererii de chemare în judecată, ci faptul că acestea nu se suprapun în tot cu suprafețele de teren solicitate de antecesorul acestora, în condițiile Legii nr. 18/1991, aspect ce nu are relevanță în soluționarea cauzei.
Din materialul probator administrat în cauză, precum și din cuprinsul motivelor de apel (ce fac trimitere la registrul agricol) rezultă fără dubiu că, imobilele terenuri ce fac obiectul prezentei cereri intră în sfera de aplicare a Legii nr. 18/1991.
În aceste condiții, devin aplicabile prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conform cărora bunurile preluate de stat fără titlu valabil pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
Întrucât imobilele în litigiu fac obiectul Legii nr. 18/1991, restituirea lor nu poate fi solicitată decât în condițiile acestei legi.
Legea nr. 18/1991 asigură accesul la un proces echitabil, instituie controlul judecătoresc asupra măsurilor reparatorii stabilite în procedura administrativă și nu contravine normelor internaționale, respectiv Protocolului 1 din Convenție.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și de drept a cauzei dedusă judecății, interpretând judicios materialul probator administrat în cauză, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art. 296 Cod pr. civilă, Curtea va respinge apelul declarat de apelanții reclamanți -- și -, împotriva sentinței civile nr. 48/20.02.2009 a Tribunalul Brașov, pe care o va păstra.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți și împotriva sentinței civile nr. 48/20.02.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - --- -
Grefier,
- -
Red. - 18.06.09
Dact. GG - 26.06.09
6 ex.
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Maria Carmen Tică
