Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 754/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.754
Ședința publică din 17 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
JUDECĂTOR 3: Daniela Calai
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul recurent MINISTERUL DEZVOLTĂRII LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI LOCUINȚELOR B și pârâta recurentă - COMPUTER SRL T împotriva deciziei civile nr.37A/25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intervenienta intimată AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII DE VEST T, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 17.09.2008 concluziile scrise formulate de către reclamantul recurent Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.09.2008 când pronunțarea a fost amânată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr.37/A din 25.01.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamantul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor împotriva Sentinței civile nr.2658/15.03.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - Computer SRL în calitate de succesoare a - SRL și intervenienta intimată Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Vest.
Prin aceeași decizie a fost respinsă ca nedovedită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de - Computer SRL.
În consecință, tribunalul a menținut hotărârea judecătoriei, care a respins cererea formulată de reclamant pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 968.261.841,88 lei, reprezentând cofinanțarea de la buget, urmare a nerespectării Contractului de RO 0007.02.02.01.2045, plus dobânda calculată conform art.18 al.3 din Condițiile generale ale contractului de grant, care până la data introducerii acțiunii a fost în cuantum de 32.307.581,69 lei.
Judecătoria a respins, de asemenea, și cererea formulată de pârâta - Computer SRL împotriva intervenientei în interes propriu Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Vest.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că cererea formulată de reclamant este neîntemeiată, întrucât din materialul probator administrat în cauză nu reiese încălcarea de către pârâtă a condițiilor de eligibilitate în ceea ce privește costurile avute în vedere de reclamant, cu privire la care instanța a reținut că se încadrează în costurile directe eligibile prevăzute la art.14 (2) din Anexa II, iar reclamantul nu a făcut dovada neeligibilității acestora.
În ceea ce privește procedura de achiziție a echipamentelor de către pârâtă, prima instanță a reținut că reclamantul, deși a invocat ca și motiv de neeligibilitate faptul că, în mod netemeinic și în afara contractului, pârâta a împărțit licitația și a micșorat astfel valoarea contractelor, divizând artificial loturi de echipamente, nu a făcut această dovadă, deși conform art.1169 civ. avea această obligație.
Prin recursul declarat, calificat ca fiind apel, reclamantul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei instanței competente material și teritorial iar pe fondul cauzei modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, arătând că natura litigiului este comercială iar nu civilă și competența revenea Tribunalului în primă instanță față de valoarea litigiului.
În ceea ce privește fondul litigiului, reclamantul apelant a susținut în apel că a făcut dovada susținerilor sale, prezentând Anexa IV la Contractul de în care se menține pragul valoric al licitațiilor ce trebuiau efectuate de către pârâtă, precum și modalitatea în care aceasta a efectuat respectivele achiziții și a divizat contractele.
Tribunalul a apreciat că este nefondat apelul reclamantului, reținând că nu este întemeiată susținerea reclamantului apelant conform căreia natura litigiului este comercială, deoarece Judecătoria Timișoaraa soluționat cauza ca fiind civilă, ca urmare a investirii sale prin Sentința civilă nr.2819/27.10.2006 a Tribunalului Timiș, prin care tribunalul și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, iar reclamantul nu a atacat cu recurs hotărârea de declinare care a intrat în puterea lucrului judecat.
Instanța de apel a mai stabilit că nu se poate reține lipsa motivării în fapt sau în drept a hotărârii și că, pentru a reține nașterea în sarcina pârâtei a obligației de plată a sumei de 968.261.841,88 lei, instanța trebuia să constate neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de art.14 din Anexa II la contract, precum și îndeplinirea celorlalte obligații stabilite în sarcina beneficiarului de către Autoritatea contractantă, însă din probatoriul administrat nu a rezultat neîndeplinirea clauzelor contractuale de către pârâtă, astfel că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică prin respingerea acțiunii reclamantului.
Totodată, tribunalul a avut în vedere că în mod greșit invocă apelantul și aspectul constând în aceea că instanța de fond s-a substituit Autorității Contractante și a decis asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor efectuate în procesul de implementare a proiectului, instanța de fond având această competență izvorâtă din însăși investirea ei cu cererea de chemare în judecată, întrucât, pentru a stabili o obligație de plată în sarcina pârâtei, instanța avea obligația de a verifica respectarea de către părți a clauzelor contractuale și modalitatea de punere a lor în aplicare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, solicitând admiterea recursului și modificarea ambelor hotărâri în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei la restituirea finanțării necuvenite și a dobânzii aferente.
Reclamantul recurent și-a motivat în drept recursul cu dispozițiile art. 304 pct.7-9.pr.civ. arătând că decizia atacată este netemeinică și nelegală, deoarece Anexa nr. IV la contract stabilește procedurile de achiziție aplicabile cumpărărilor de bunuri, servicii și lucrări, în funcție de suma necesară achiziționării acestora, în sensul că achiziția de bunuri pentru o valoarea cuprinsă între 30.000 Euro și 150.000 Euro nu se face decât prin procedura licitației locale deschise și, având în vedere că în cadrul proiectului era prevăzută suma de 52.975 Euro pentru achiziționarea de bunuri, rezultă că aceste bunuri puteau fi cumpărate doar cu respectarea procedurilor licitației locale deschise, iar intimata, pentru a ocoli aceste prevederi, a preferat să împartă bunurile pentru licitație la linia bugetară 3.2 în loturi de valoare redusă, aplicând astfel fie procedura simplificată, fie oferta unică.
Reclamantul a mai susținut că nu poate fi primită motivarea instanței de apel în sensul că nu a făcut dovada divizării artificiale a echipamentelor în scopul sustragerii limitelor de achiziție prevăzute în contract, deoarece la dosar au fost depuse Raportul Tehnic Final, care deține o detaliere a echipamentelor achiziționate, două dintre cererile ofertă formulate de intimată, una privind "achiziționarea de " iar cealaltă "achiziționarea de ", precum și adresele Autorității de Implementare (nr.5258/07.10.2003, 855/10.03.2004, 1546/22.04.2003 și 2059/26.05.2004) către intimată prin care i se punea în vedere acesteia să justifice divizarea artificială a procedurilor de achiziție.
În fine, reclamantul recurent a învederat că niciuna dintre cele două instanțe nu au analizat inexistența certificatelor de origine pentru echipamentele achiziționate, a căror obținere era obligatorie conform contractului.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs și pârâta - Computer SRL, solicitând modificarea în parte a deciziei în sensul obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată din apel, în cuantum de 5950 lei, pe care, contrar susținerii instanței, le-a dovedit.
Prin întâmpinare, pârâta - Computer SRL a solicitat, în principal, anularea recursului iar în subsidiar respingerea recursului ca neîntemeiat.
Cu privire la anularea recursului, pârâta intimată a arătat că recurentul nu a arătat care din motivele prevăzute de art.304 pct.7-9.pr.civ. este incident în speță.
Cu privire la soluția de respingere a recursului reclamantului ca neîntemeiat, intimata a arătat că divizarea artificială a loturilor de echipamente tehnice dovedită de reclamant, conform art.1169 civ. ceea ce reclamantul nu a făcut, iar ea a respectat în totalitate pragurile din Anexa IV și nu a divizat artificial loturile.
A mai învederat că susținerea recurentului că trebuie efectuată o licitație deschisă locală pentru toate bunurile nu este întemeiată, având în vedere diversitatea bunurilor, precum și că a organizat două licitații, pentru echipamentele mai mari de 5000 Euro și achiziția directă a celor cu valoare mai mică de 5000 Euro.
În fine, a susținut că nu a existat nicio încălcare a prevederilor art.14, art.17 din Anexa 2 și Anexa 4, precizând că a trimis recurentului certificatele de origine emise de furnizori prevăzute de legislația în vigoare la data achiziționării bunurilor, dar nu poate prezenta certificate care nu existau la data achiziționării bunurilor.
La fila 19 dosarului, intervenienta intimată Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Vest a depus un script denumit întâmpinare, care are semnificația de concluzii scrise, nefiind depus cu 5 zile înainte de primul termen de judecată, conform art.308 al.2 pr.civ.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.312 al.3 pr.civ. Curtea apreciază că se impune soluția admiterii recursurilor și casării deciziei cu trimitere spre rejudecare, pentru considerentele ce urmează a fi enunțate.
În primul rând, Curtea apreciază că nu poate fi primită excepția nulității recursului reclamantului, deoarece acesta a fost motivat în fapt și în drept, fiind invocate dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9.pr.civ. ultimul caz de modificare vizând aplicarea greșită a dispozițiilor art.1169 civ.
În al doilea rând, Curtea are în vedere că potrivit art.312 al.3 pr.civ. modificarea hotărârii se pronunță pentru motivele prevăzute de art.304 pct.6, 7, 8 și 9.pr.civ. iar casarea pentru cele prevăzute de art.304 pct.1, 2, 3,4 și 5.pr.civ. precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
În speță, într-adevăr, au fost depuse în dosarul instanței de apel dovezi invocate de către reclamantul recurent, și anume Raportul tehnic Final privind detalierea echipamentelor achiziționate, cele două cereri de ofertă privind "achiziționarea de " și "achiziționarea de ", precum și adresele Autorității de Implementare cu nr.5258/07.10.2003, 855/10.03.2004, 1540/22.04.2003 și 2059/26.05.2004 (filele 37-55 dosar apel nr-), înscrisuri din cuprinsul cărora nu rezultă în mod neechivoc criteriile care au stat la baza împărțirii produselor pe categorii.
În acest sens este semnificativă chiar adresa nr.2531/04.03.2004 emisă de reclamant către ADR - Regiunea de Vest (fila 44 dosar apel), prin care reclamantul solicită explicații cu privire la criteriul care a stat la baza divizării echipamentelor achiziționate, întrebare la care răspunsul constant al pârâtei intimate a fost acela că a respectat în totalitate pragurile din Anexa 4 și nu a divizat artificial lucrările.
În consecință, Curtea apreciază că problemele mai sus menționate pot fi dezlegate doar în baza unei expertize contabile, fără de care modificarea hotărârii nu este posibilă, astfel că, în baza art.312 al.3 pr.civ. va admite recursul reclamantului, iar ca o consecință a admiterii acestuia va admite și recursul pârâtei, și va trimite cauza la tribunalul Timiș pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și pârâta - Computer SRL împotriva Deciziei nr.37/A din 25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
- -
Red.GO/06.10.2008
Tehnored.MM/2 ex/07.10.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai
