Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 90/
Ședința publică din 18 iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de reclamanții, și, ambii cu domiciliul ales la av., din B,-,. 53,. B,. 7 și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1913 din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamanții apelanți și lipsă, av., lipsind pârâtul apelant Ministerul Finanțelor Publice prin
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că apelurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, după care;
Reprezentantul reclamanților apelanți declară că nu are cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul reclamanților apelanți susține apelul așa cum este motivat în scris, solicită admiterea lui, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii capătului de cerere privind rectificarea cărții funciare, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Cu privire la apelul formulat de pârât solicită respingerea lui, ca nefondat, motivele învederate nu au fost dovedite, fiind doar simple afirmații fără suport juridic, reclamanții și-au dovedit atât acțiune cât și calitatea procesuală pasivă.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1913 din 2 decembrie 2008 Tribunalul Mureș a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor; a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, și în consecință: a constatat că imobilul teren situat în Tg-M-, înscris în CF 10697, nr.top.199, 200 și 201 în suprafață de 1750 mp adus din CF 1 Tg-M, proprietatea tabulară a numiților și soția a fost preluat de Statul Român în fapt fără titlu; a respins celelalte petite ale cererii reclamanților; a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților este nefondată aplicându-se prevederile art.109 teza I, pr.civ. coroborat cu calitatea de moștenitori legali ai fostului proprietari a imobilului, le dă reclamanților justificarea unui interes procesual în a solicita revenirea în masa succesorală a bunului în litigiu. S-a considerat că reclamanții au calitate procesuală activă izvorâtă tocmai din drepturile succesorale.
S-a stabilit că obiectul revendicării îl constituie terenul înscris în CF 1 Tg-M, nr.top.199, 200 și 201.
Din lucrările de expertiză efectuată coroborate cu adresa nr.3445 din 19 noiembrie 2007 și adresa 18300/3614 din 18 decembrie 2007 emise de Municipiul Tg-M, coroborate cu decizia nr.492/1969 a fostului Consiliu Popula al Județului M, instanța de fond a concluzionat că Statul Român a preluat în baza deciziei nr.492/1969, imobilul teren înscris la alte numere topografice care au fost transcrise în CF 10.697 Tg-M și, dreptul de proprietate asupra terenului de la acele numere topografice s-a înscris în favoarea Statului Român iar apoi în favoarea Uniunii Județene a Cooperativelor Meșteșugărești M, și că fără a se deține nici un titlu odată cu transcrierea efectuată în baza deciziei 492/1969 s-a transcris în CF 10.697 Tg-M și nr.top.199, 200 și 201.
S-a concluzionat că imobilul terne de la nr.top.199, 200 și 201 fost preluat în fapt fără a existat nici un titlu, de către Statul Român și că acest teren nu a trecut nici în domeniul public și nici în domeniul privat al unității administrativ teritoriale.
S-a apreciat astfel că terenul în litigiu preluat de către Statul Român fără nici un titlu nu a ieșit din patrimoniul autoarei reclamanților și că fosta proprietară a fost privată în mod abuziv de proprietatea bunurilor sale. Ca urmare s-a respins petitul formulat de reclamanți de radiere a dreptului de proprietate a Statului Român și înscrierea în favoarea antecesorilor reclamanților considerându-se că pe de o parte terenul în litigiu nu a ieșit din proprietatea reclamanților iar înscrisurile din foaia B vizează imobile de la alte nr.top și nu imobilul în litigiu.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții care au solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii capătului de cerere privind rectificarea de CF arătându-se că acțiunea în rectificare este subsecventă acțiunii principale precizându-se că prin CF se protejează persoanele care au un titlu valabil asupra imobilului în cauză nu și cei aflați în situații contrare, așa cum se găsesc reclamanții apelanți.
În apelul declarat de DGFP M în numele și pentru Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, se solicită admiterea apelului declarat, schimbarea în parte a hotărârii atacate și respingerea acțiunii promovată față de Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită calitate procesual pasivă, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată.
Apelanta a invocat prevederile art.3 alin.1 pct.48 din HG 386 din 25 aprilie 2007, susținând lipsa calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice, iar pe fondul cauzei arată că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.34 din Decretul-lege nr.115/1938, precizându-se că cererea reclamanților pentru constatarea inexistenței dreptului de proprietate a Statului Român nu este întemeiată, neexistând niciuna din situațiile la care se referă art.34 din Decretul-lege nr.115/1938. Se susține că atâta timp cât nu s-a făcut dovada deținerii în proprietate a terenului în discuție prin acte autentice și cât nu s-a identificat entitatea juridică care în prezent exercită prerogativa dreptului de administrare a terenului la care fac vorbire reclamanții, acțiunea acestora este neîntemeiată.
În întâmpinarea depusă se solicită respingerea apelului declarat de către intimata apelantă DGFP M, arătându-se că terenul în litigiu a aparținut părinților reclamanților și cu titlu de cumpărare conform contractului de vânzare-cumpărare depus la dosarul cauzei. Se arată că Decizia 492/1969 a fostului Consiliul Popula al județului M care se referă la trecerea în proprietatea statului a unor terenuri, nu cuprinde și terenul ce a aparținut antecesorilor reclamanților, în mod justificat s-a apreciat că în speța dedusă judecății este o preluare fără titlu fiind încălcate prev.art.644, 645 Cod civil, precum și art.1 di Protocolul 1 adițional al CEDO.
Analizând apelurile declarate prin prisma prevederilor art.294 și 295.pr.civ. se constată că apelul declarat de reclamanții și, este nefondat urmând a se respinge iar apelul declarat de pârâta DGFP M în numele și pentru Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva aceleiași hotărâri, este fonda urmând a se admite și, urmând a se schimba în parte hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți, pentru următoarele considerente:
Reclamanții și au solicitat să se constate că imobilul în litigiu a fost dobândit prin cumpărare de către antecesorii reclamanților și să se constate inexistența dreptului de proprietate a Statului Român asupra acestui imobil cu restabilirea situației anterioare de CF, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice întemeindu-și acțiunea pe art.480, 481 Cod civil, art.111 pr.civ. art.6 din CEDO și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la CEDO, art.34 din Decretul-lege nr.115/1938.
Având în vedere că reclamanții stabilesc cadrul procesual și limitele investirii instanței, se constată că reclamanta în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a urmărit dobândirea unui drept de proprietate asupra unui teren pe care conform expertizei efectuate în cauă, există construcții proprietatea societăților, SC" M" și Clubul Voința, dar pe care nu a înțeles să le cheme în judecată și nici să-și revendice în fața acestora dreptul de proprietate asupra terenului pe care se află construcțiile cu toate că a invocat ca temei de drept art.480 și 481 Cod civil.
Mai mult se constată că reclamanții și-au invocat acțiunea pe prev.art.111 pr.civ. care prevede expres "cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului", ceea ce în speța dedusă judecății se apreciază că pe calea unei acțiuni în constatare bazată pe prev.art.111 pr.civ. nu este admisibilă recunoașterea, redobândirea, consolidarea unui drept de proprietate așa cum de altfel solicită și tind să realizeze reclamanții prin finalitatea acțiunii formulate, respectiv înscrierea dreptului de proprietate în favoarea lor în CF.
Pe de altă parte, în cauză a fost chemat în calitate de pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a constatat prin hotărârea atacată că imobilul în litigiu a fost preluat de Stratul Român în fapt fără titlu, în condițiile în care instanța nu a fost investită expresis verbis în acest sens, mai exact " s-a solicitat să se constate că imobilul în litigiu a aparținut antecesorilor reclamanților și că a fost dobândit prin cumpărare, și să se constate inexistența dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilul în litigiu pentru lipsa titlului", ceea ce strict literal se constată că s-a solicitat să se constate "inexistența unui drept" în condițiile în care în practica juridică faptele negative drepturile "inexistente" sunt îndeobște înlăturate în sensul că în cauzele deduse judecății se poate statua asupra dovedirii existenței unui drept de proprietate a faptelor și a stărilor de fapt care au avut loc și nu în sensul a se dovedi fapte negative sau drepturi inexistente în condițiile în care reclamanții invocă ca temei de drept prevederile art.111 pr.civ. dar cu adăugarea că și fără indicarea acestui articol de lege obiectul petitului, respectiv "să se constate inexistența dreptului de proprietate" a părții adverse în opinia instanței este nefondat.
Așa fiind, se va proceda în sensul admiterii apelului declarat și la respingerea acțiunii formulate de către reclamanți în integralitatea sa, cu precizarea că instanța de fond a procedat în mod corect la respingerea celorlalte petite formulate de reclamanți prin acțiune.
În apelul declarat de reclamanți s-a criticat respingerea de către instanța de fond a capătului de cerere privind rectificarea de CF fără a aduce alte critici hotărârii atacate, iar aceste critici se vor respinge ca nefondate de către instanța de apel avându-se în vedere prevederile Decretului-lege 115/1938 care statuează condițiile în care se poate proceda la rectificarea unei cărți funciare, iar reclamanții apelanți nu se încadrează acestor prevederi legale.
Este indiscutabil că nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege, dar pe de altă parte, orice persoană în baza principiului disponibilității poate să stabilească cadrul procesual prin care să-și valorifice drepturile materiale sau procesuale în vederea obținerii rezultatului dorit, poate stabili persoanele fizice sau juridice împotriva cărora să se îndrepte pentru dobândirea unui drept de proprietate, și poate indica temeiul de drept în baza căruia formulează aceste acțiuni în justiție, liberul acces la justiție fiind garantat pentru orice persoană.
Ca atare, în speța dedusă judecății se apreciază că acțiunea formulată de reclamanți este nefondată urmând a se respinge, pentru considerentele arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul ales în B,-,.53,.B,.7 județul B (cabinet av. ), împotriva sentinței civile nr.1913 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Admite apelul declarat de pârâta M cu sediul în Tg-M, str.-.- nr.1-3, în numele și pentru Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva aceleiași hotărâri.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge integral acțiunea civilă formulată de reclamanți.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
6 exp.24.08.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
