Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 96
Ședința publică de la 04 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica
Grefier - -
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA,- reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamantul, domiciliat în comuna M,- județul D, și pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, cu sediul în C, str. - -, nr. 2 județul D, împotriva sentinței civile nr. 624 din 02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant, reprezentat de avocat, apelanta pârâtă STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, reprezentată prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra apelurilor civile de față.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a criticat hotărârea apelată ca nelegală și netemeinică, precizând că și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 504 și urm. Cod pr. penală, art. 48 alin. 3 Constituția României art. 11 pct. 1 și 2 Constituția României, art. 5 paragraf 1 al Convenției de Apărare a Drepturilor.
În consecință, a solicitat admiterea apelului reclamantului, schimbarea hotărârii atacate în sensul majorării daunelor morale la care a fost obligat Statul Român.
Cu privire la apelul declarat de pârâta STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, a solicitat respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, în drept își întemeiează apelul pe dispozițiile art. 282 - 298 Cod procedură civilă și, a arătat că, nu poate fi de acord cu soluția pronunțată de instanța de fond întrucât această soluție este practic nemotivată, întrucât instanța nu precizează care au fost traumele psihice pe care le-a suferit reclamantul. A apreciat că, suma acordată de instanță este M, aceasta nu a avut în vedere o serie de criterii după care se putea acorda această sumă.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.
Cu privire la apelul declarat de apelantul reclamant a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, prin procuror, a solicitat respingerea apelului formulat de reclamantul ca nefondat, arătând că instanța de fond s-a pronunțat corect asupra tuturor capetelor de cerere, și în mod corect a admis acțiunea în parte și a acordat despăgubiri morale într-un cuantum stabilit într-un mod corect.
Față de apelul declarat de pârâta STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, a solicitat respingerea ca nefondat,
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 11 ianuarie 2007, reclamantul a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice D, solicitând obligarea la plata sumei de 67.500 lei RON, reprezentând prejudiciul material și 600.000 lei (RON ), reprezentând daune morale,
În fapt, reclamantul arătat că la data de 21 octombrie 2001 a fost arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 Cod penal.
La data de 13 martie 2002, fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 972/P/ 2001, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în stare de arest preventiv.
La data de 24 august 2004, Tribunalul Dolj a pronunțat sentința penală nr. 545 / 24 august 2004, prin care l- condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64, lit.a,b, c pe durata de 3 ani, revocându-se beneficiul suspendării condiționate a executării unei pedepse de 6 luni aplicată printr-o altă sentință penală, cu nr. 140/23 martie 2000, a Judecătoriei Calafat, rezultând 12 ani și 6 luni de executat.
Prin decizia penală nr. 402 din 14 decembrie 2004, Curții de APEL CRAIOVA s-a dispus achitarea sa, în baza art. 11, pct. 2, lit.a raportat la art. 10 lit. c C.P.P. Înalta Curte de Casație și Justiție respingând recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 2552 din 18 aprilie 2006.
A arătat că înainte de arestarea sa era cioban și obținea venituri din această activitate, suficiente pentru avea un trai bun, fiind plătit corespunzător numărului de animale pe cale le avea în grijă, estimând câștigul lunar la 1500 lei RON.
suferită este și împrejurarea că la reîntoarcerea sa din penitenciar nu s-a mai angajat, întrucât alte persoane au fost angajate, de asemenea, familia sa a fost nevoită să vândă animalele din gospodărie la un preț derizoriu, întrucât nu avea posibilitatea să le îngrijească. La data arestării sale, în toată comunitatea a circulat zvonul că el ucis- pe, zvon crezut inclusiv de familia sa care nu a mai dorit să ia legătura cu acesta în timpul detenției și nu beneficiat astfel de nici un ajutor.
De asemenea, părinții săi au fost lipsiți de ajutorul său după arestarea sa, iar mama acestuia a decedat la scurt timp după arestare, marcată fiind de faptul că omorâse un om.
Solicită daune materiale și morale datorită oprobriului public la care a fost supus și impactul negativ din punct de vedere material.
Din oficiu, instanța a dispus atașarea dosarelor penale 5196/2002 al Tribunalului Dolj, dosarul nr.3196/P/2002 al Tribunalului Dolj, dosarul 972/P/2001 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul nr.1874/2004 al Curții de APEL CRAIOVA.
În timpul procesului, reclamantul a fost reprezentat de, în temeiul procurii speciale și autentice nr.373/26 februarie 2007(fila nr. 23 din dosar)
Pârâtul Statul Român formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 624/02.10.2007, a Tribunalului Dolj, s-a admis în parte acțiunea reclamantului, cu obligarea Statului Român la plata sumei de 70.000 lei daune morale.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că reclamantul a fost încarcerat în Penitenciar, ca urmare a unei condamnări la închisoare. Ulterior, reclamantul a fost achitat, stabilindu-se că nu este autorul infracțiunii, așa încât în perioada de la 21.10.2001 la 5.07.2005, reclamantul a fost privat de libertate pe nedrept. Pentru această perioadă, instanța a apreciat că reclamantul nu a dovedit decât c/valoarea daunelor morale, fără să facă dovada unui prejudiciu material direct legat de privarea sa de libertate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, atât reclamantul, cât și Statul Român, prin, respectiv
Prin apelul său, reclamantul a solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul majorării daunelor acordate.
A motivat arătând că, în urma condamnării pe nedrept, a suferit profund, atât el cât și familia sa. Mai susține că, în urma supărărilor cauzate de deținerea în penitenciar, mama sa a murit, ceea ce i-a agravat durerea produsă de condamnarea pe nedrept. În toată această perioadă, ar fi putut realiza venituri, iar în prezent deține venituri mult diminuate datorită lungii perioade de deținere.
În ce privește apelul Statului Român, prin D, pentru Ministerul d e Finanțe, acesta a solicitat schimbarea sentinței de fond, în sensul reducerii daunelor acordate reclamantului, pe considerentul că oricum acestea sunt mult prea mari raportat la persoana reclamantului.
Apelul Statului Român este nefondat.
Apelul reclamantului este fondat.
Reclamantul a fost condamnat prin sentința penală nr. 545/2004, a Tribunalului Dolj, la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 402/14.12.2004, a Curții de APEL CRAIOVA, s-a dispus achitarea inculpatului, stabilindu-se că, în conformitate cu art. 10, lit. c Co pr. penală, infracțiunea nu a fost comisă de inculpat.
Ca urmare, s-a stabilit prin hotărâre judecătorească irevocabilă că inculpatul este nevinovat, nu a comis infracțiunea de omor pentru care era deținut în penitenciar și s-a dispus punerea sa de îndată în libertate.
De aici rezultă și consecința că inculpatul reclamant a fost arestat și deținut pe nedrept.
Actele dosarului fac dovada că reclamantul a fost deținut în penitenciar, în perioada 21.10.2001- 5.07.2005.
În consecință, reclamantul a fost privat de libertate, respectiv a fost deținut nevinovat o perioadă de 3 ani, 8 luni și 24 zile.
Pentru toată această perioadă, reclamantul are dreptul, conform dispoz. art. 998-999 cod civil și art. 504 și următ. Cod pr. penală, la toate daunele de orice natură, rezultate în urma condamnării pe nedrept.
Ori, având în vedere perioada de deținere, este evident că despăgubirile acordate de prima instanță sunt mult reduse în raport de suferințele și traumele cauzate de lunga perioadă a deținerii abuzive.
Însăși privarea de libertate pe o asemenea perioadă este de natură să producă grave suferințe fizice și psihice atât condamnatului cât și celor apropiați. condamnării unei persoane care se știe nevinovată, iar apoi perioada lungă petrecută în penitenciar este de natură nu numai să modifice psihicul deținutului, dar este de natură să-l împiedice pe acesta să-și construiască o viață normală în societate, să se angajeze și să obțină venituri, să evolueze profesional și social.
Ori, toate acestea sunt de natură să creeze un prejudiciu atât moral cât și material care poate lua forma unei exprimări unice, fără obligativitatea unei disocieri între prejudiciul material de cel moral, dat fiind că intensitatea unei tragedii nu poate avea o unitate matematică de măsură.
Acest prejudiciu este totuși apreciat de către instanța de apel la suma de 150.000 lei, calculată în acest moment pentru întreaga perioadă de deținere în penitenciar și reprezintă toate daunele, atât cele morale cât și cele cu relevanță materială, pe care le-a suferit reclamantul ca urmare a lungii detenții nelegale.
Pe cale de consecință, Curtea va admite apelul reclamantului, dispunând majorarea daunelor stabilite în favoarea reclamantului la suma de 150.000 lei.
În mod corelativ, și pentru aceleași considerente, apelul formulat de Statul Român urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, cu sediul în C, str. - - nr. 2 județul împotriva sentinței civile nr. 624 din 02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Admite apelul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna M,- județul D, prin mandatar, domiciliată în C, str. -, -.1, împotriva sentinței civile nr. 624 din 02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-
Schimbă sentința atacată, în sensul că majorează daunele morale la care a fost obligat Statul Român, la cuantumul de 150.000 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 martie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
5 ex./07.03.2008
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica
