Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 970/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.970/
Ședința publică din 7 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei numărul 772/01.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 30 iunie 2009 când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 7 iulie 2009.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față.
Constată că prin decizia civilă nr.772/01.06.2009 Curtea de APEL BRAȘOVa admis excepția de netimbrare a recursului și a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamantul împotriva încheierilor de ședință din datele de 21.04.2009 și 24.03.2009 pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Pentru a pronunța această decizie instanța a reținut că prin încheierea de ședință din data de 24 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Brașova pus în vedere recurentului reclamant, în temeiul art.14 din OUG nr.51/2008 să formuleze în scris cererea de acordare a ajutorului public judiciar, în care să indice numele său, codul numeric personal; să atașeze înscrisuri doveditoare ale veniturilor sale, ale membrilor familiei și ale obligațiilor de întreținere sau plată; să depună declarație pe proprie răspundere în care să menționeze dacă în ultimul an a mai beneficiat de ajutor public judiciar.
Prin încheierea de ședință din data de 21 aprilie 2009 pronunțată în același dosar, Tribunalul Brașova respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de recurentul reclamant în ce privește dispozițiile art.2 alin.1 și alin.2 din Legea nr.146/1997. De asemenea, i s-a pus în vedere recurentului reclamant să depună la dosarul cauzei înscrisurile prevăzute de art.14 din OUG nr.51/2008.
Împotriva acestor două încheieri a declarat recurs reclamantul, criticând modul de soluționare a cererii de sesizare a Curții Constituționale și dispoziția instanței de obligare a recurentului la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Pentru primul termen de judecată din 25 mai 2009, recurentul reclamant a fost citat cu mențiunea de a depune taxă judiciară de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
La data de 8 mai 2009, recurentul reclamant a depus o notă de ședință, iar la data de 18 mai 2009 un înscris, intitulat "Dovadă" în care în principal, arată că nu este de acord să achite taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, în raport de dispozițiile art.15 lit.o din Legea nr.146/1997 și art.15 din legea nr.47/1992.
În raport de aceste precizări, la termenul de judecată din 25 mai 2009, instanța a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare a recursului, cu privire la care a reținut următoarele:
Potrivit art.20 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Întrucât recurentul reclamant nu a făcut dovada că se încadrează în dispozițiile art.15 din Legea nr.146/1997, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art.13 din Legea nr.146/1997, Curtea a admis excepția de netimbrare a recursului, invocată din oficiu de instanță și, în consecință, a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul reclamant împotriva încheierilor de ședință pronunțate la datele de 21 aprilie 2009 și 24 martie 2009 de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Împotriva acestei decizii recurentul - reclamant a formulat prezenta contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317, art. 318 și art. 319 Cod procedură civilă.
În motivare se arată că soluția instanței este nelegală, pe de o parte datorită faptului că recursul ca și excepția de neconstituționalitate sunt scutite de plata taxei de timbru, iar pe de altă parte pentru faptul că la termenul la care s-a pronunțat instanța de judecată recurentul nu a putut fi prezent în instanță fiind plecat la Curtea de Apel Ploiești unde avea altă cauză.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea contestației în anulare.
Contestația nu este fondată.
Potrivit art. 317 Cod procedură civilă hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza nu a fost îndeplinită conform prevederilor legale sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Conform art. 318 Cod procedură civilă hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Textele de lege reglementează patru situații limitative când contestația în anulare este admisibilă, în cazul căilor de retractare nefiind posibilă invocarea altor motive.
Din motivarea contestației criticile ar putea fi încadrate în art. 317 pct. 1 Cod procedură civilă, referitor la citarea părții sau în primul motiv prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă, respectiv greșeala materială.
În ceea ce privește art. 317 pct. 1 critica contestatorului se referă la faptul că la termenul din 01.06.2009, așa cum dovedește și cu înscrisul aflat la fila 2 din dosar, acesta s-a aflat la Curtea de Apel Ploiești. Situația reglementată de pct. 1 al art. 317 impune însă ca pentru acest termen partea să nu fi fost citată în conformitate cu dispozițiile legale sau citarea să fie viciată. Din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, aflată la fila 4 din dosarul nr- al Curții de APEL BRAȘOV rezultă însă că procedura de citare a fost îndeplinită conform dispozițiilor legale în materie, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de art. 100 Cod procedură civilă.
În consecință acest motiv de contestație în anulare nu este fondat.
În ceea ce privește critica ce ar putea face obiectul art. 318 teza I Cod procedură civilă, referitor la greșeala materială.
Prin greșeală materială, în sensul art. 318 Cod procedură civilă, se înțeleg greșeli care privesc aspecte formale ale recursului cum ar fi: anularea recursului ca netimbrat deși în realitate era legal timbrat, constatarea nulității sau tardivității recursului deși era motivat corespunzător sau introdus în termen, anularea ca nesemnat deși cererea de recurs era semnată și alte asemenea situații care nu antamează fondul dreptului.
Prin greșeală materială nu trebuie înțeleasă o eventuală greșeală materială, în sensul art. 281 Cod procedură civilă, și nici o eventuală greșeală de judecată, întrucât s-ar transforma calea de atac de retractare a contestației în anulare într-o cale de atac de reformare, ceea ce este inadmisibil.
Ca atare, pe cale contestației în anulare speciale nu pot fi invocate aspecte care vizează fondul dreptului, cum ar fi aprecierea greșită a probelor ori încălcarea legii și, în genere, invocarea motivelor de modificare sau casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, întrucât s-ar transforma calea de atac a contestației în anulare speciale într-un " recurs la recurs " și s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat de care se bucură hotărârea irevocabilă, ceea ce este inadmisibil.
În speță, contestatorul susține că recursul său a fost greșit anulat ca netimbrat având în vedere că această cauză nu se timbrează.
Prin urmare nu se invocă greșeli materiale în sensul art. 318 Cod procedură civilă ci chestiuni ce vizează obligația de timbraj ce a fost soluționată irevocabil, astfel că motivul invocat nu este fondat.
Trebuie amintit că recurentul contestator a fost citat cu mențiunea de a depune taxa de timbru, iar împotriva acestei obligații impuse de instanță avea la îndemână cererea de reexaminare, cale de atac prevăzută special și separat de lege, prin care putea contesta existența sau întinderea obligației de timbraj, cale de care contestatorul nu a uzat.
În consecință, în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 318 teza I-a Cod procedură civilă contestația urmând a fi respinsă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.772/R/01.06.2009 a Curții de APEL BRAȘOV.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR. JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /23.07.2009
Dact. /28.07.2009
- 2 exemplare -
Dosar nr-
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
