Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 979
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții decedat și continuat de moștenitorii acestuia C-soție și parte în proces și a fiică ambele prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 137 din data de 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns procurator pentru recurenta reclamantă C și recurenta reclamantă moștenitoare a, ambele reprezentate de avocați și și avocat pentru intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenta reclamantă și recurenta reclamantă moștenitoare, a depus procura specială dată de recurenta reclamantă moștenitoare a prin care o împuternicește pe să o reprezinte.
Avocat, pentru intimata pârâtă, a depus certificat fiscal emis de Primăria B privitor la terenul de 300. ce aparține intimatei.
S-a comunicat înscrisul părții adverse, care nu a solicitat termen pentru a-l observa.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta reclamantă și recurenta reclamantă moștenitoare, a susținut motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea refacerii materialului probator.
Avocat, pentru recurenta reclamantă și recurenta reclamantă moștenitoare, a precizat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304, pct.8 și 9 cod. proc. civ.
susținut că și în cazul respingerii capătului de cerere în revendicare cererea de stabilire a liniei de hotar dintre cele două proprietăți, este admisibilă, ea fiind pe de o parte o obligație reală, iar pe de ală parte un atribut al dreptului de proprietate. A susținut că existând discordanțe între raportul de expertiză efectuat în apel și întreg probatoriul administrat în cauză, instanța de apel trebuia să admită obiecțiunile formulate și să dispună efectuarea unei noi expertize pentru clarificarea situației.
O altă neconcordanță este cea dintre titlul de proprietate al pârâtei din care rezultă că are o suprafață de 300 și certificatul fiscal eliberat de primăria Orașului B din care rezultă că la poziția sa de rol, este înscrisă cu suprafața de 250 teren intravilan.
Față de cele învederate prin motivele de recurs și susținute oral, a solicitat, în principal, admiterea recursului modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței, cu cheltuieli de judecată, iar în subsidiar admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea refacerii materialului probator.
Avocat, pentru intimata pârâtă, a susținut că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 943/17.04.2008 pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților ca neîntemeiată, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții C și, prin mandatar, împotriva pârâtei, s-a stabilit linia de hotar dintre părți conform raportului de expertiză întocmit de expert pe aliniamentul B - C" - D, a fost obligată pârâta să le lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 4,15 mp, identificată în raportul de expertiză.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanții C și sunt proprietarii imobilului compus din casă cu trei camere, săli și beci, situat în B,-, județul O și ai terenului aferent conform SC 136/2005 a Judecătoriei Balș, teren care se învecinează cu terenul pârâtei, aceștia justificând calitatea procesuală activă pentru a introduce prezenta acțiune.
A reținut că numita nu are calitate procesuală activă, deoarece în precizarea la acțiunea aceasta a arătat că a formulat cererea ca mandatară a numiților C și și nu în nume propriu.
În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că reclamanții sunt proprietari ai imobilului situat în B,-, județul O și ai terenului aferent conform SC 136/2005 a Judecătoriei Balș, teren care se învecinează cu terenul pârâtei iar din raportul de expertiză nr. 468/31.03.2008, rezultă că pârâta nu a respectat linia de hotar existentă între părți ocupând o porțiune de 4,15 mp, din terenul reclamanților, prin același raport stabilindu-se corect linia de hotar dintre părți.
Împotriva sentinței civile nr. 943/17.04.2008 pronunțată a declarat apel pârâta, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că hotărârea instanței de fond se întemeiază pe o expertiză care s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 208 și următoarele Cod procedură civilă, respectiv fără ca expertul să atașeze lucrării dovada citării legale a părților, lucrarea fiind întocmită fără ca terenul deținut de apelantă să fie măsurat, judecata purtându-se până la 15.04.2008 cu în calitate de reclamant, iar precizarea calității de mandatar a acesteia s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 112 pct. 1 și 83 alin. 1 Cod procedură civilă.
În apel intimatul Aad epus la dosarul cauzei titlul de proprietate nr. 7885/45/06.04.1995, iar instanța a încuviințat proba cu o nouă expertiză topografică, lucrare efectuată de expert, în raport de titlurile de proprietate prezentate de părți.
Prin decizia civilă nr.137 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Olts -a admis apelul, s-a schimbat sentința, în sensul că s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Au fost obligați intimații reclamanți la 1000 lei cheltuieli de judecată în apel și la 1000 lei în ciclurile procesuale anterioare.
Instanța de apel a reținut că a fost corect soluționată excepția lipsei calității procesuale active de către prima instanță, întrucât deși inițial acțiunea a fost promovată de, ulterior - prin precizarea de acțiune s-a clarificat calitatea acesteia de mandatar al reclamanților și
Privitor la fondul cauzei, instanța a motivat că sentința s-a pronunțat pe baza unui probatoriu insuficient, expertiza tehnică pe care s-a bazat neavând în vedere și titlul de proprietate emis pârâtei - și că potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în apel reclamanții ocupă o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în titlul de proprietate nr-, pe când pârâta deține o suprafață cu 1,2 mp. mai mică decât cea din titlul său - astfel că nu este întemeiată cererea de revendicare.
A mai motivat instanța că potrivit aceluiași raport de expertiză, linia de hotar este pe amplasamentul actual, fiind nerelevante susținerile reclamanților potrivit cărora acest amplasament i-ar împiedica în executarea anumitor lucrări la casa lor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare - pentru ca instanța să soluționeze pe fond și capătul de cerere în grănițuire.
Au arătat recurenții că și în cazul respingerii capătului de cerere în revendicare, grănițuirea este admisibilă, reprezentând pe de o parte o obligație reală, și pe de altă parte un atribut esențial al dreptului de proprietate, că grănițuirea își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietari, cât și în situația existenței semnelor de hotar, dar care sunt contestate de părți.
Au mai arătat că se impune casarea deciziei și pentru că instanța de apel a ignorat complet probatoriul administrat în fața primei instanțe, precum interogatoriul luat pârâtei, declarațiile martorilor, concluziile cercetării locale, primul raport de expertiză și a avut în vedere doar raportul de expertiză întocmit în apel.
Recurenții au criticat respingerea obiecțiunilor formulate la acest din urmă raport de expertiză, apreciind că identificarea terenurilor s-a făcut superficial, fără observarea zonei în litigiu - doar prin poziționarea aparatului de măsură în stradă, fără a ține cont că aliniamentul hotarului proprietatea lor, pe cele două laturi, nu este în linie dreaptă, că pe teren existau semne, respectiv fundația de beton a vechiului gard.
Au susținut că se impunea efectuarea în cauză a unei noi expertize, față de faptul că raportul de expertiză din apel a ajuns la concluzii ce contravin tuturor celorlalte probe administrate - din care rezultă schimbarea vechiului hotar prin edificarea gardului de către pârâtă.
S-au referit recurenții la probele deja arătate și la documentația întocmită de reclamanți pentru racordarea la instalația de gaze din care ar rezulta că la acea dată, între casa lor și gardul despărțitor era o distanță mai mare de 60 cm. pe când în prezent distanța s-a diminuat la 15 cm, ceea ce îi împiedică în executarea racordului aprobat.
Au mai arătat recurenții că prin raportul de expertiză s-au determinat greșit și suprafețele de teren ocupate de părți și că pârâta nu-i poate opune un titlu de proprietate pentru o suprafață mai mare de 250 mp.cu care a figurat în evidențele fiscale.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că nu cuprinde motive de nelegalitate ci doar de netemeinicie și că instanța de apel a reținut corect starea de fapt.
Întrucât în faza recursului a intervenit decesul recurentului, au fost introduși în cauză a - fiică, în calitate de moștenitoare legală alături de recurenta reclamantă - soția supraviețuitoare.
Recursul este fondat.
Motivele de nelegalitate invocate de reclamanți sunt în legătură cu admisibilitatea grănițuirii și în cazul existenței semnelor de hotar contestate de părți și cu probarea dreptului de proprietate în cadrul acțiunii în revendicare și grănițuire, astfel că nu sunt întemeiate susținerile din întâmpinarea pârâtei privitoare la neîntemeirea recursului pe motive prevăzute de art.304 pr.civ.
În sensul art.584 civ. grănițuirea constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare și vizibile, a limitelor dintre două proprietăți limitrofe pentru a se stabili limitele asupra cărora se întinde dreptul de proprietate al celor două fonduri.
O asemenea operațiune poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale linie de hotar, cât și în situația în care astfel de semne există dar sunt contestate, când sunt îndoieli că semnele sunt amplasate pe traseul hotarului stabilit prin voința părților sau pe cale judecătorească.
Reclamanții au invocat această din urmă ipoteză a existenței unor semne de hotar contestate - susținând că pârâta prin construcția noului gard a modificat aliniamentul hotarului, că nu a respectat vechile semne de hotar, dintre care unele se află pe teren - precum bordura vechiului gard din beton.
În acest caz grănițuirea este admisibilă dacă se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel că se impune readucerea ei la forma inițială.
Instanța de apel nu a analizat aceste susțineri ale reclamanților, reducând examinarea pricinii le concluziile raportului de expertiză întocmit în apel cu ignorarea completă a celorlalte probatorii administrate în fața primei instanțe pe baza cărora prima instanță a reținut o altă situație, atât în privința ocupațiunii terenurilor, cât și a hotarului dintre proprietățile părților.
Pe de altă parte instanța de apel în mod greșit a respins grănițuirea pentru considerentul că hotarul dintre proprietățile părților este cel existent. După cum am arătat deja, grănițuirea este admisibilă și în cazul existenței semnelor de hotar, astfel că instanța trebuia să admită grănițuirea și să stabilească aceste repere de hotar pentru curmarea stării de incertitudine asupra hotarului ce a determinat promovarea acțiunii.
În soluționarea capătului de cerere în revendicare, instanța trebuia să aibă în vedere regulile de drept ale probării proprietății.
Proba deplină, absolută, a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobândire a proprietății (uzucapiunea și ocupațiunea). Titlurile translative ori declarative de proprietate au caracterul unor prezumții ale proprietății - ce pot fi întărite de o posesiune îndelungată și legitimă exercitată de părți.
În speță, reclamanții au susținut că pârâta nu le poate opune titlul său de proprietate prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren mai mari decât cea la care era îndreptățită conform evidențelor fiscale.
Cum ambele părți se prevalează în dovedirea dreptului de proprietate de titluri emise autorilor lor în procedura prevăzută de Legile fondului funciar - în cauză determinarea întinderii limitelor proprietății trebuia să se facă de experți pe baza planurilor parcelare, a actelor de punere în posesie dar și a configurației terenurilor învecinate la data dobândirii drepturilor de către autorii părților.
Instanța de apel trebuia să verifice și înscrierea drepturilor de proprietate ale părților în cartea funciară.
Întrucât pentru clarificarea tuturor acestor aspecte este necesară, pe lângă analizarea întregului material probator administrat în cauză, și administrarea de noi probatorii - în baza art.312 alin.3 pr.civ. urmează a se admite recursul, a se casa decizia și a se trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții decedat și continuat de moștenitorii acestuia C-soție și parte în proces și a fiică ambele prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 137 din data de 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect revendicare imobiliară.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
12.10.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
-
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu
