Legea 112/1995. Decizia 117/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 117/2008-
Ședința publică din 19 iunie 2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia | - - | - JUDECĂTOR 2: Trif Doina |
- - | - JUDECĂTOR 3: Igna Dorel | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind judecarea apelurilor civile declarate de apelantele pârâte SC SA, cu sediul în O- județul B, SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA, cu sediul în CNb ld. nr. 4 județul C și de apelanta chemată în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B str. -. -.. nr. 50 sector 1, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, cu domiciliul în O bld. nr. 3.. 19 județul B, cu domiciliul în T- județul B și cu intimata pârâtă PRIMĂRIA mun. O, cu sediul în O p-ța - nr. 1 județul B, împotriva sentinței civile nr. 478/ din 27 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 5596/2003, având ca obiect: plângere la Legea nr. 10/2001,
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 22 mai 2008, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 29 mai 2008, 05 iunie 2008, 12 iunie 2008, 19 iunie 2008, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 478/C din 27 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 5596/2003, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O și în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestei pârâte ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC DE INFORMATIZARE MINIERĂ SA C
S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții G și împotriva pârâtelor SC SA O și SC DE INFORMATIZARE MINIERĂ SA C N și în consecință s-a dispus anularea adresei de respingere a notificării reclamanților, adresă emisă de pârâta SC SA sub nr. 60/15.10.2001, precum și a dispoziției nr. 3/03.12.2001, emisă de pârâtă în același sens.
A fost obligată pârâta SC SA O să restituie în natură - prin dispoziție motivată, imobilul situat în O,-, reprezentând în natură două clădiri - parter(casa veche) și un atelier - corpul 3 și 4, precum și terenul aferent în suprafață de 771 mp, identificat cu nr. top. 701 în suprafață de 708/821 mp și 700/1 în suprafață de 63/330 mp, conform schiței de individualizare, întocmită de expertul.
S-a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 428 mp nerestituită, stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expertul de 42.800 euro(100 euro/mp) și în consecință:
A fost obligată pârâta SC SA O, ca în condițiile art. 16 din Legea 247/2005 - titlul VII să procedeze la predarea notificării însoțită de dispoziția motivată Secretariatului Comisiei Centrale în vederea acordării despăgubirilor.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC de Informatizare Minieră SA C N și însușită de pârâta SC SA O împotriva chematei în garanție AVAS B cu sediul în B, str. -. -. Al., nr. 50, sector 1, și în consecință:
A fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtelor despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilului restituit în natură reclamanților.
Au fost obligate pârâtele în solidar să le plătească reclamanților 18.750.000 lei (ROL) cheltuieli de judecată și chemata în garanție să le plătească pârâtelor aceeași sumă, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Potrivit extrasului CF 1667 O imobilele cu nr. top. 700, 701 și 701/2, reprezentând în natură casă și teren au constituit proprietatea numitei sub B 5 - ulterior înscriindu-se în CF sub B9 dreptul de proprietate al Statului Român cu titlu de naționalizare în baza Decretului 92/1950.
Acest imobil a fost transferat ulterior în administrarea pârâtei SC SA, care și-a întabulat dreptul de proprietate sub B 10,11, 13 privind transcrierea celor două numere topo nou formate 701 și 700/4, alături de alte două numere topo(1931/4 și 1931/6) în CF 61901 O în favoarea acestei societăți, întabularea efectuându-se prin încheierea nr. 30779/1993 în baza adresei nr. 12207/1994 eliberată de Primăria O, adresei nr. 588/1993 eliberată de SC SA, a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. 0014/06.08.1993,aceasta fiind astfel unitatea deținătoare a imobilului revendicat, astfel cum este stabilită de Legea 10/2001. În acest context, notificarea depusă de reclamanți în temeiul Legii 10/2001 a fost transmisă unității deținătoare mai sus menționate, în vederea soluționării unitate, care prin adresa nr. 60/15.10.2001 le-a comunicat reclamanților că nu consideră întemeiată cererea de restituire în natură formulată de către aceștia, invocând deciziile civile nr. 1591/A/1998; 958/R/1999, respectiv sentința civilă nr. 358/2001 a Judecătoriei Oradea și sentința civilă nr. 90/CA/2001/P a Curții de Apel Oradea, decizii prin care s-a confirmat dreptul de proprietate al SC SA asupra terenului revendicat și faptul că reclamanții nu au dovedit calitatea de moștenitori legali ai foștilor proprietari tabulari. Ulterior la data de 03.12.2001 s-a emis și decizia nr. 3 Consiliului de Administrație al SC SA, decizia în care se menționează aceleași hotărâri, precum și faptul că cererea reclamanților este apreciată ca neîntemeiată. Chiar dacă prima adresă, respectiv cea având nr. 60/15.10.2001 nu poartă denumirea de dispoziție sau decizie, câtă vreme această adresă cuprinde un răspuns negativ la notificarea depusă de reclamanți, instanța apreciază că, în fapt, prin această adresă s-a procedat la soluționarea pretențiilor reclamanților, astfel încât aceasta putea fi contestată în raport de dispozițiile Legii 10/2001, fiind un act emis în sensul dispozițiilor acestei legi prin care se soluționează notificarea reclamanților, cu atât mai mult cu cât decizia nr. 3/03.12.2001 reiterează aceleași aspecte cuprinse și în adresa nr. 60/15.10.2001. Întrucât în speță se contestă calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii - în condițiile Legii 10/2001, analizând actele dosarului din acest punct de vedere, s-a reținut că, în conformitate cu contractul încheiat la data de 15.01.1947, imobilul în litigiu a fost înstrăinat de către proprietara tabulară, înscrisă sub B 5, în favoarea cumpărătorilor, G și. Prin contractele provizorii încheiate la data de 18.03.1947, respectiv 25.04.1948, și transmit cotele lor de proprietate, dobândite prin actul încheiat la 15.01.1947, cumpărătorilor G și, care sunt antecesorii reclamanților. Prin urmare, începând cu data de 25.04.1948, antecesorii reclamanților au fost singuri proprietari ai imobilelor revendicate în prezent.
Chiar dacă aceste drepturi nu au fost întabulate în cartea funciară, nu poate fi reținută apărarea pârâtei, în sensul că nu s-a produs efectul translativ de proprietate câtă vreme imobilele au fost preluate de Statul Român cu titlu de naționalizare conform decretului 92/1950 de la dobânditorii ulteriori și nu de la proprietarul tabular. Mai mult, transferul dreptului de proprietate este confirmat prin declarațiile autentice date de (fiul lui ) și, prin care se recunoaște atât vânzarea cotelor lor de proprietate către antecesorii reclamanților cât și faptul că aceștia au achitat integral prețul stabilit în contracte. Sentințele invocate de pârâta SC SA nu justifică apărările acesteia, în sensul lipsei interesului legitim, respectiv a calității reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii - aceste hotărâri fiind pronunțate pe excepție. Pe de altă parte, indiferent de rezoluțiile pronunțate, în conformitate cu dispozițiile art. 48 din Legea 10/2001, reclamanții sunt îndreptățiți să formuleze o nouă cerere în condițiile Legii 10/2001 pentru acordarea măsurilor reparatorii.
Raportat la confirmarea înscrierilor sub semnătură privată de către persoanele care le-au încheiat la data respectivă și care și-au înstrăinat dreptul de proprietate, precum și la susținerile pârâtei SC SA, în sensul contestării autenticității și valabilității acestora(fila 118 - dosar 5593/2003), instanța a respins cererea de probațiune, în sensul efectuării unei expertize grafologice, reținându-se de către instanță că proba nu este pertinentă, neexistând nici un indiciu că respectivele acte ar fi false. Astfel, la dosar au fost depuse declarații suplimentare ale numitei, prin care se recunoaște că numitul, decedat în prezent, a înstrăinat imobilul înscris în CF 1667 O, compus din casă, curte și grădină, antecesorilor reclamanților, fiind de acord ca moștenitorii cumpărătorului să solicite întabularea dreptului de proprietate, aceleași aspecte fiind confirmate și de către, unul dintre cei trei cumpărători, care menționează în declarația autentificată sub nr. 265/30.01.2006 de BNP că, împreună cu G și, au cumpărat în cote părți egale - 1/3 pentru fiecare, de la văduva defunctului (), născută, casa de locuit și construcțiile anexe cu teren aferent curte și grădină - aproximativ 1.200 mp - identificate cu nr. top 700 și 701, ulterior întabulându-și în întregime cota sa de 1/3 părți antecesorilor reclamanților.
În ce privește modul de acordare a măsurilor reparatorii stabilite prin Legea 10/2001 s-a reținut că în conformitate cu expertiza de la dosar, casa și terenul în litigiu se află situate în O, str. - -, fiind identificat cu nr. top. 700 și 701 în suprafață totală de 1199 mp. Pe acest teren se află în prezent mai multe construcții, respectiv casa de locuit cu patru camere și dependințe și atelierul (fost magazin), precum și construcțiile edificate după naționalizare. Construcția alcătuită în prezent din două corpuri de clădire nu au același acoperiș, a avut inițial (în momentul naționalizării), destinația de casă de locuit formată din două apartamente, respectiv magazin, cele 2 corpuri de clădire fiind utilizate în prezent de pârâta SC SA O ca depozite și sediu (fosta casă de locuit), respectiv atelier de vulcanizare și reglat direcție pentru autovehicule, fiind individualizate pe schița depusă clădirile vechi care au existat la data naționalizării, precum și clădirile noi, existând la dosar și o expertiză tehnică extrajudiciară efectuată la solicitarea pârâtei SC SA O, tocmai pentru individualizarea acestor clădiri.
S-a constatat că pentru diferența de teren preluată abuziv de 428 mp reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent, valoarea terenului fiind stabilită de expertul la 100 euro/mp). Acest teren nu poate fi restituit în natură, fiind ocupat de clădiri noi edificate după naționalizare, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea 10/2001. Conform art. 22 din Legea 10/2001 modificată și completată, unitatea deținătoare este obligată la restituirea în natură a imobilului. În speță, SC SA O are această calitate imobilul aflându-se în patrimoniul acestei societăți, chiar dacă majoritatea acțiunilor deținute de această societate au fost cumpărate de pârâta SC de Informatizare Minieră SA C Astfel, raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei societăți s-a reținut că, într-adevăr, această societate nu are calitate procesuală sub aspectul obligării de restituire în natură a imobilului, imobilul aflându-se în patrimoniul pârâtei SC SA Întrucât pârâta SC de Informatizare Minieră SA C N, deține o cotă majoritară (94,6%) din acțiunile unității deținătoare este evident că prin restituirea imobilului în favoarea reclamanților, valoarea acțiunilor deținute de această unitate se va reduce proporțional cu valoarea imobilului restituit în natură, astfel că societatea mai sus menționată justifică sub acest aspect interes legitim și calitate procesuală pasivă, motiv pentru care instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele SC SA O, SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA C N și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Apelantele pârâte au solicitat desființarea sentinței atacate și respingerea acțiunii formulată de intimații reclamanți.
În motivarea apelului, apelantele pârâte au învederat următoarele:
apelanta SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA C N nu are calitate procesuală pasivă, față de obiectul pricinii, astfel proprietarul actual al imobilului este SC SA O, singura care are calitate de unitate deținătoare în accepțiunea Legii nr. 10/2001 - HG nr. 498/2003, singura persoană ce are calitate procesuală pasivă fiind așadar SC SA;
în ceea ce privește fondul cauzei, principala problemă care se ridică, în speță, este dacă cei doi intimați fac dovada calității de persoană îndreptățită potrivit Legii nr. 10/2001, intimații nu au dovedit faptul că, la data preluării abuzive de către stat, respectiv 15.12.1958, imobilul se afla în proprietatea lui G, autorul lor;
așa zisul drept de proprietate al autorilor intimaților nu a fost niciodată întabulat în CF și prin urmare el nu există ca drept real, actele sub semnătură privată sau cu dată certă întocmite cu privire la imobilul din cauză nefiind de natură să strămute proprietatea în mod valabil;
apelantele au susținut permanent nevalabilitatea celor trei contracte de vânzare-cumpărare invocate, solicitând efectuarea unei expertize grafologice, cerere care a fost respinsă de către instanța de fond fără o motivare pertinentă, chestiunile invocate de către apelante putând fi lămurite doar de către o persoană cu studii de specialitate, deoarece s-a invocat faptul că înscrisul din 1948 este redactat la un model de mașină de scris ale cărei caractere nu existau în acea perioadă, faptul că semnele grafice specifice ortografiei impuse prin reforma limbii române din 1954 și modul de exprimare sunt ulteriore datelor contractelor;
chiar dacă instanța ar considera că intimații au calitatea de persoane îndreptățite, aceasta nu putea acorda restituirea în natură, ci doar măsuri reparatorii prin echivalent, fiind aplicabile dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001.
II. Apelanta chemată în garanție Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în garanție, iar în ceea ce privește acțiunea introductivă de instanță a se constata că ea nu are calitate procesuală pasivă.
În motivarea cererii de apel, apelanta chemată în garanție invocă următoarele:
la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, de Informatică Minieră SA avea cunoștință de litigiul existent între societatea privatizată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și intimatul G, prin urmare nu se poate prevala de dispozițiile art. 1337 cod civil în a chema în judecată instituția apelantă;
pentru formularea unei cereri de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, pârâta trebuia să facă dovada unui prejudiciu cauzat prin restituirea în natură a imobilelor deținute de societatea comercială în baza unei hotărâri definitive și irevocabile, conform art. 324alin. 2 din Legea 99/1999, cerința acestui text de lege nefiind îndeplinită;
SC DE INFORMATIZARE SA, care deține 94,6% din acțiunile SC SA O nu are calitate procesuală în cauză, astfel încât cererea de chemare în garanție a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală pasivă, nefiind întrunite cerințele exprese ale art. 60 alin. 1 Cod de Procedură Civilă;
pârâta nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu prin ieșirea bunului din patrimoniu în baza unei sentințe definitive și irevocabile, apoi nu poate fi reținută culpa Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului câtă vreme în caietul de sarcini s-a făcut mențiunea privind existența litigiului;
Legea nr. 10/2001 republicată nu conține nici o dispoziție care să prevadă obligarea chematului în garanție să acorde despăgubiri în cazul în care este contestată o decizie emisă de unitatea deținătoare care are și calitate de entitate notificată.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 296 Cod de Procedură Civilă, Legea nr. 10/2001 republicată.
Prin întâmpinare, intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a considerat ca întemeiat motivul de apel referitor la lipsa calității procesuale pasive a apelantului DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA C N, iar referitor la motivele de apel formulate de SC SA, a arătat că solicită admiterea motivului de apel privitor la faptul că petenții nu au făcut dovada dreptului de proprietate al autorului acestora, cu privire la motivul de apel prin care se solicită modificarea sentinței în sensul înlăturării obligației SC SA la restituirea în natură a imobilului, lasă la aprecierea instanței, iar în situația în care Curtea de Apel Oradea va constata că restituirea în natură nu este posibilă, AVAS apreciază că pentru imobilul din litigiu sunt aplicabile dispozițiile articolului 26 aliniatul 1 din Legea nr. 10/2001 republicată, SC SA în calitate de deținătoare revenindu-i obligația de a emite decizie cu propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
Prin întâmpinare, intimații reclamanți au solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, cu motivarea că în mod corect instanța de fond a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive a SC MINIERĂ SA, ea deținând cota majoritară de acțiuni, valoarea acțiunilor deținute de ea reducându-se proporțional cu valoarea imobilului. Referitor la motivul de apel privind lipsa calității de persoană îndreptățită, intimații susțin că au făcut dovada deținerii de către antecesorii lor a dreptului de proprietate asupra imobilului, iar cât privește titlul în baza căruia a fost constituit dreptul de proprietate al Statului Român, ei arată că acest titlu nu a fost valabil, fiind contrar însăși dispozițiilor Decretului nr. 92/1950 și prevederilor Constituției din 1948, totodată referitor la punctul chemarea în garanție a AVAS intimații arată că, potrivit adresei 8909/09.09.2004 a AVAS, rezultă clar că s-au vândut acțiuni și nu imobile și respectiv terenuri.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Soluția instanței de fond, de respingere a excepțiilor privind lipsa calității procesuale pasive a SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA C N, este legală, astfel chiar dacă imobilul din litigiu se află în patrimoniul pârâtei SC SA O, este de reținut că, în condițiile în care SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA CNd eține cota de 94,6% din acțiunile unității deținătoare, valoarea acțiunilor se va reduce proporțional cu valoarea imobilului restituit în natură, prin urmare calitatea procesuală a respectivei pârâte este întrutotul justificată.
Apoi, prejudiciul încercat de pârâta SC SA O este evident, fiind logic că, prin predarea imobilului către intimații reclamanți, valoarea patrimoniului său se micșorează, ca atare nici sub acest aspect nu pot fi primite criticile aduse sentinței apelate de către apelanta chemată în garanție.
Nici susținerile acestei apelante vizând lipsa calității procesuale pasive nu pot fi acceptate, apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI a fost introdusă în calitate de chemată în garanție, la cererea pârâtei, în temeiul prevederilor articolului 60 aliniatul 1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora partea are dreptul să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia poate să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții. Cererea formulată astfel apare deci ca fiind admisibilă, pârâta deținătoare a bunului solicitând firesc chemarea în garanție a apelantei, ca instituție a statului implicată în privatizare.
În temeiul articolului 29 aliniatele 1 și 3, articolului 30 din Legea nr. 137/2002, articolului 1337 și articolului 1341 punctul 1 din Codul civil, instituția implicată în procesul de privatizare, ca reprezentantă a statului, trebuie să acopere prejudiciul creat unității privatizate ca urmare a micșorării patrimoniului acesteia, în urma restituirii în natură, către persoanele îndreptățite, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilelor preluate de stat în mod abuziv.
De asemenea, criticile ce vizează restituirea în natură a imobilelor urmează a fi înlăturate.
Astfel, potrivit articolului 21 aliniatul 1 din Legea nr. 10/2001 - republicată, imobilele preluate abuziv se restituie în natură persoanei îndreptățite, dacă erau deținute la data intrării în vigoare a legii de o societate comercială la care statul era asociat ori acționar majoritar. Articolul anterior enunțat are și semnificația indisponibilizării totale a imobilelor pentru care s-au depus notificări de restituire, consacrată expres de punctul 20.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 și de articolul 20 aliniatul 41din această lege, indisponibilizarea având drept scop primordial tocmai îndeplinirea obligației de restituire în natură către adevăratul proprietar.
În speță, încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 27/15.12.2003 a intervenit după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, situația imobilului litigios căzând astfel sub incidența dispozițiilor articolului 20 aliniatul 1 din Legea nr. 10/2001, situația de excepție prevăzută de dispozițiile articolului 27 din lege referindu-se exclusiv la societățile comerciale privatizate anterior adoptării Legii nr. 10/2001, în condițiile în care, astfel cum s-a reliefat mai sus, imobilele deținute la data intrării în vigoare a legii de societățile comerciale cu capital majoritar de stat se restituie în natură.
Cât privește apelul formulat de societățile pârâte axat pe problema referitoare la lipsa calității de persoană îndreptățită a intimaților reclamanți, trebuie subliniat că în speță s-a dovedit pe deplin că antecesorii acestora au devenit proprietari asupra imobilului începând cu 25 aprilie 1948. inițial, proprietarul imobilului revendicat a fost, înscrisă sub 5 în cartea funciară nr. 1667-O, cu nr. top. 700, 701-701/2, aceasta înstrăinându-l la data de 25.11.1946 cumpărătorilor, și G, în schimbul prețului de 45.000.000 lei, achitat în întregime la data încheierii actului de vânzare-cumpărare redactat la Biroul Avocaților O de dr.. Ulterior, s-a obligat conform actului sub semnătură privată din 25.04.1948 să vândă partea sa din imobil celuilalt coproprietar, G și soției acestuia, operațiunea vânzării-cumpărării fiind confirmată și de celălalt coproprietar, care prin actul sub semnătură privată datat 18.03.1947 și respectiv declarația din 06.11.1997 autentificată de Biroul Notarului Publica confirmat cedarea de către cei doi coproprietari a părții lor din imobilul cumpărat de la în favoarea lui
Tot referitor la calitatea intimaților reclamanți, de persoane îndreptățite la retrocedarea imobilului din litigiu, mai este de subliniat că atât la punctul 22.1 din HG nr. 498/2003 cât și la punctul 23.1 din HG nr. 250/2007 de aprobare a Normelor de metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, se prevede că prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțeleg orice înscrisuri translative de proprietate, orice acte juridice care atestă deținerea proprietății (extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect că bunul respectiv aparținea persoanei respective). Articolele 23 și 24 din Legea nr. 10/2001 nu cuprind prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al autorului persoanelor îndreptățite, ca atare aceste prevederi se întregesc cu cele cuprinse în normele de aplicare la care s-a făcut referire, prin urmare, rezultă că, în această materie, textul legii speciale nu impune ca dovada dreptului de proprietate să se facă potrivit dreptului comun, fiind admisibile și alte mijloace de dovadă, important fiind de stabilit dacă bunul solicitat a aparținut autorului părților reclamante, ceea ce în speță s-a dovedit cu prisosință, contrar susținerilor părților apelante.
Va fi însă admisă cererea formulată în subsidiar de apelantele pârâte, având în vedere raportul de contraexpertiză administrat în faza apelului, în ale cărui concluzii se specifică valoarea de piață, la zi, a proprietății imobiliare din cauză și anume valoarea totală de 966.000 lei, din care 538.000 lei reprezintă valoarea supraedificatelor - corpul 3 și corpul 4 de clădiri - iar 423.000 lei reprezintă valoarea terenului construit și amenajat în suprafață de 735 mp.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor articolului 296 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul introdus de chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și va admite apelul introdus de apelantele pârâte SC SA O și SC DE INFORMATIZARE MINIERĂ SA C N, va schimba în parte sentința apelată în sensul că va obliga chemata în garanție să plătească pârâtelor suma de 966.000 lei cu titlu de despăgubiri, urmând ca celelalte dispoziții ale sentinței să fie păstrate.
În conformitate cu prevederile articolului 274 din Codul d e procedură civilă, apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI va fi obligată la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimaților reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI,cu sediul în B str. -. -.. nr. 50 sector 1.
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de apelantele SC SA, cu sediul în O- județul B, SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA, cu sediul în CNb ld. nr. 4 județul C, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, cu domiciliul în O bld. nr. 3.. 19 județul B, cu domiciliul în T- județul B și cu intimata pârâtă PRIMĂRIA mun. O, cu sediul în O p-ța - nr. 1 județul B, împotriva sentinței civile nr. 478/ din 27 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 5596/2003,pe care o schimbă în parteîn sensul că obligă chemata în garanție AVAS B să plătească pârâtelor despăgubiri în sumă de 966.000 lei.
celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă partea apelantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI să plătească părților intimate G și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
decizie: /10.07.2008
Complet fond:
în 8 ex.: /11.07.2008
6 comunicări cu: | |
apelant pârât: | 1.SC SA,cu sediul în O- județul B, 2.SC DE INFORMATICĂ MINIERĂ SA, cu sediul în CNb ld. nr. 4 județul C |
apelanta chemată în garanție | 3.AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI,cu sediul în B str. -. -.. nr. 50 sector 1, în contradictoriu cu |
intimații reclamanți | 4.G,cu domiciliul în O bld. nr. 3.. 19 județul B, 5.,cu domiciliul în T- județul |
intimat pârât: | 6.PRIMĂRIA mun. O, cu sediul în O p-ța - nr. 1 județul B,, |
Judecători:Moșincat Eugenia, Trif Doina, Igna Dorel