Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.102/A/2009

Ședința publică din 23 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop

JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, împotriva sentinței civile nr. 1374 din 18 noiembrie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind pe intimatul pârât, având ca obiect restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind părțile din proces.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul s-a comunicat intimaților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, în urma deliberării, nemaifiind cereri în probațiune de formulat, excepții de ridicat și nici probe de administrat, în temeiul art. 150. pr. civ. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei Parchetului asupra apelului formulat în cauză.

Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.1374 din 18 noiembrie 2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-au admis excepțiile invocate din oficiu.

S-a respins cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte în contradictoriu cu pârâtul -, pentru restrângerea exercitării dreptului la libera circulație.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în sensul prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Franceze privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, aprobat prin nr.HG 278/2004, la pct. privind readmisia cetățenilor părților contractante, art. 1 alin. 1, s-a prevăzut că "Fiecare parte contractantă readmite pe teritoriul statului sau, la cererea celeilalte părți contractante și fără formalități, orice persoana care nu a îndeplinit condițiile de intrare sau nu mai îndeplinește cerințele privind șederea, aplicabile pe teritoriul statului părții contractante solicitante, dacă s-a stabilit sau este prezumat ca aceasta are cetățenia părții contractante solicitate."

Din copiile actelor atașate cererii, dar la care nu se face referire în cuprinsul ei, nu rezultă că pârâtul a fost returnat din Franța la data de 13 octombrie 2008 pentru ședere ilegală, respectiv faptul că autoritățile franceze ar fi solicitat celor române readmiterea lui pe teritoriul național.

Pârâtul, după ce a plecat din România la data de 15 octombrie 2006, s-a stabilit în Republica, unde, afirmativ, are viză de rezidență.

Conform declarației sare, la data de 2 septembrie 2007, sosit fiind în Franța, pârâtul a fost reținut, apoi judecat și condamnat la o pedeapsă de 2,3 ani închisoare, pentru trafic de droguri.

Din copia comunicării unei decizii judiciare privind interdicția teritoriului, rezultă că pârâtul a fost condamnat de Tribunalul de M Instanță din, prin sentința contradictorie din 21 februarie 2008, la 27 luni de închisoare delictuală și interdicția temporară a teritoriului național pentru o perioadă de 5 ani.

Față de cele dispuse prin această sentință, instanța a pus în discuția reclamantei excepția autorității lucrului judecat cât și a lipsei de interes în privința cererii de față.

Ulterior, prin adresa din 17 noiembrie 2008, reclamanta a susținut că excepțiile invocate nu sunt întemeiate, solicitând admiterea acțiunii.

În condițiile în care România a aderat la Uniunea Europeana, potrivit art. 52 și urm. din Tratatul de aderare, ea trebuia să implementeze prevederile comunitare, prevederile dispozițiilor Acordului și să reglementeze faptului că hotărârile pronunțate în statele membre. se bucura de autoritate de lucru judecat.

Potrivit doctrinei, autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale ( non bis in idem), ci și sub forma prezumției de lucru judecat.

Ca atare, efectul pozitiv al lucrului judecat presupune ca ceea ce a stabilit o instanță să nu fie contrazis de cea ce poate stabili o altă instanță ulterior.

Cât timp pârâtului i s-a aplicat interdicția temporară a teritoriului național francez pentru o perioadă de 5 ani, nu este posibil să i se aplice, în baza legii române, aceeași sancțiune dar într-un cuantum diminuat.

Ordonanța franceză nr. 45-2658 din 2 noiembrie 1945, în temeiul căreia s-a luat măsura interzicerii, precizează în art. 1 că sunt considerați străini, în înțelesul ordonanței, toate persoanele care nu au naționalitatea franceză, fie că au naționalitatea străină, fie că nu au nici o naționalitate.

Pentru prima dată o definiție comună a noțiunii de străin a fost dată în dreptul comunitar european de Statele europene membre ale Acordului de la din 14 iunie 1985, care au convenit, în art. 1 al Convenției de Aplicare a Acordului de la, semnată la 19 iunie 1990, că prin străin se înțelege orice persoană alta decât cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene.

Tratamentului aplicat cetățenilor români pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene nu poate fi decât egal cu C aplicat tuturor cetățenilor din statele membre.

Or, pârâtul nu este un străin ci un cetățean român, respectiv un cetățean european care are și el dreptul la un proces echitabil și față de care, pentru aceiași vină, nu i se pot aplica două sancțiuni.

Împotriva acestei sentințe reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bad eclarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea în întregime a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii introductive de instanță, având ca obiect restrângerea dreptului la liberă circulație față de pârâtul, în Franța, pentru C mult trei ani.

În motivarea apelului reclamanta a arătat că în mod greșit tribunalul a admis excepțiile puterii de lucru judecat și excepția lipsei interesului legitim în promovarea acțiunii.

În speță, nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea excepției puterii de lucru judecat, deoarece noua cerere de chemare în judecată nu se referă la aceeași cauză, nu are același obiect și nu se poartă între aceleași părți.

Interesul reclamantei în prezenta cauză este justificat prin aceea că statul membru al Uniunii Europene are obligația de a adopta o astfel de măsură restrictivă în lumina unor considerații care țin de protecția ordinii publice sau a siguranței publice.

Prin returnarea pârâtului dintr-un stat membru al UE și readmisia acestuia în țară, în baza unui acord de readmisie, este evident că pârâtul a încălcat odinea juridică interioară a statului care a solicitat readmisia. În cauză pârâtul a fost acuzat de contrabandă cu marfă interzisă, transport neautorizat de stupefiante, import neautorizat de stupefiante - trafic, deținere de marfă importată din contrabandă și deținere neautorizată de stupefiante.

Prin urmare, în speță erau îndeplinite toate cerințele prevăzute de art.38 și art.39 din Legea nr.248/2005, astfel încât instanța română putea să aplice măsura restrângerii la libera circulație a pârâtului, această măsură fiind proporțională într-o societate democratică și de asemenea prevăzută de lege.

Pârâtul intimat, deși legal citat nu s-a prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu a depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea în temeiul art.295 pr.civ. reține următoarele:

Din înscrisul intitulat "comunicarea unei decizii judiciare privind interdicția teritoriului" din 10.10.2008 adresat de Procurorul Franceze Prefectului din Seine st. - Serviciul, rezultă că pârâtul a fost acuzat de: contrabandă cu marfă interzisă; transport neautorizat de stupefiante; import neautorizat de stupefiante - trafic; deținere de marfă importată din contrabandă; deținere neautorizată de stupefiante și a fost condamnat prin sentința contradictorie din 21.01.2008 a Tribunalului de M Instanță din la 27 luni închisoare delictuală și interdicția temporară a teritoriului național pentru o perioadă de 5 ani. Finele măsurii pe 12.10.2013 (24 - 25 dosar fond).

Prefectul din Seine St. prin decizia din 11.10.2008 având în vedere rechizitoriul domnului Procuror al din 10.10.2008, în scopul executării deciziei sus menționate și luând în considerare că străinul nu este în măsură să părăsească imediat teritoriul francez, având în vedere absența unui mijloc de transport disponibil decide plasarea acestuia în spații care nu aparțin de administrația penitenciarelor, strict atât timp cât este nevoie până la plecarea sa (7-8 dosar fond).

La data de 13.10.2008, pârâtul este returnat din Franța și a întrat în România prin Aeroport B (3 dosar fond).

Reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bas olicitat prin acțiunea introductivă înregistrată la 30.10.2008 restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație al pârâtului în Franța pentru o perioadă de C mult 3 ani în baza art.5, art.38 lit.a și art.391 din Legea nr.248/2005.

Tribunalul în mod greșit a admis excepția lipsei de interes, precum și excepția autorității de lucru judecat.

Interesul reprezintă una din condițiile esențiale de exercițiu ale acțiunii civile. Interesul reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește pentru punerea în mișcare a procedurii jdiciare. El trebuie să fie legitim, personal, născut și actual, cerințe care în speță sunt pe deplin dovedite.

Dreptul la libera circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației statului român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac parte din dreptul Român.

Reclamanta își justifică interesul prin aceea că România prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană trebuie să probeze capacitatea de a stopa migrația ilegală iar prezența, fără respectarea condițiilor legale de intrare - ședere, a pârâtului pe teritoriul unor state străine ar dovedi exact contrariul, cu repercusiunile negative de rigoare asupra tratamentului aplicat, în materie de vize, cetățenilor români.

Conform art.1201 civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.

Efectul pozitiv al lucrului judecat se manifestă ori de câte ori în litigiu ce poartă întreaceleași părțisunt dezbătute consecințele juridice decurgând dintr-ochestiune litigioasătranșată irevocabil printr-o hotărâre anterioară.

Sub aspect subiectiv, efectul pozitiv al lucrului judecat presupune în toate cazurile, fără excepție, condiția identității de părți în cele două pricini.

În speță, această condiție nu este îndeplinită deoarece părțile procesului finalizat prin sentința contradictorie din 21.02.2008 a Tribunalului de M Instanță din au fost statul francez și pârâtul, iar în prezentul litigiu sunt Direcția Generală de Pașapoarte B (statul român) și pârâtul.

Mai mult decât atât, instanța română nu este competentă să cenzureze măsura interdicției temporare pe teritoriul statului francez aplicată pârâtului în baza ordonanței franceze nr.45-2658 din 02.11.1945.

În consecință, în speță nu operează efectul pozitiv al autorității lucrului judecat iar tribunalul în mod greșit a admis excepțiile lipsei de interes și a puterii de lucru judecat, motiv pentru care, în temeiul art.297 al.1 pr.civ. Curtea constatând că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe pentru a se pronunța asupra fondului cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECI D E.

Admite apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva sentinței civile nr.1374 din 18.11.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Maramureș.

Decizia este definitivă.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

RED./MR

25.03.09/2 EX.

Președinte:Anca Adriana Pop
Judecători:Anca Adriana Pop, Silvia Nicorici

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Cluj