Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 11/
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de către reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul, împotriva sentinței civile nr. 645 din 22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul ( -), în acțiunea civilă având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: este lipsă de procedură cu intimatul-pârât fiind restituită citația cu mențiunea " persoana citată schimbându-și adresa, nu s-a putut afla noua adresă"; s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul parchetului, solicită acordarea cuvântului în apel, faptul că este lipsă de procedură cu intimatul-pârât nu aduce nici un prejudiciu acestuia în raport de concluziile ce urmează a fi puse.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea apelului formulat ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile pronunțată de Tribunalul Vrancea. Arată că față de pârât a fost luată deja o măsură, respectiv aceea de a nu mai intra pe teritoriul Italiei iar prin cererea formulată de reclamantă se solicită a fi luată o nouă măsură, deci s-ar aplica o dublă sancțiune.
CURTEA
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Italia, pentru o perioadă de cel mult 3 ani al pârâtului.
În motivarea cererii arată că pârâtul a fost returnat din Italia la data de 26.07.2009, și că Acordul de readmisie încheiat de România și Italia, ratificat prin Legea nr. 173/1997, care prevede că fiecare parte contractantă să readmită pe teritoriul său, la cererea celeilalte părți contractante și fără alte formalități, oricare persoană care nu îndeplinește condițiile necesare pentru intrare sau nu mai întrunește cerințele pentru șederea pe teritoriul părții contractante solicitante, dacă s-a stabilit sau este prezumat că aceasta este cetățean al părții contractante solicitate. Acest acord are la bază dorința de a înlesni readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, în spirit de colaborare și în scopul asigurării unei mai bune aplicări a dispozițiilor privind circulația persoanelor.
S-a arătat, totodată, că împotriva pârâtului a fost emis, de către Prefectul Provinciei, un decret de îndepărtare, măsura fiind luată ca urmare a săvârșirii, de către acesta, de infracțiuni care fac parte din cele împotriva vieții și integrității persoanelor, fiind judecat și condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni.
S-a precizat, de asemenea că dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației statului român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care, astfel, fac parte din dreptul intern.
S-a concluzionat că România trebuie să probeze capacitatea de a stopa migrația ilegală și de a-și consolida poziția de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar prezența, fără respectarea condițiilor legale de intrare și ședere a pârâtei pe teritoriul altor state ar dovedi contrariul, cu repercusiuni negative asupra tratamentului aplicat cetățenilor români.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5, 38 și 39 din Legea nr.248/2005.
Tribunalul Vrancea prin sentința civilă nr. 645 din 22 octombrie 2009 respins ca neîntemeiată cererea reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoarele;
Libera circulație a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăți din cadrul pieții interne, alături de libera circulație a produselor, libera circulație a serviciilor și libera circulație a capitalurilor.
Baza legală liberei circulații a persoanelor este constituită de articolul 14 (7 ) din Tratatul d l Roma, ce stabilește piața internă, acesta incluzând libera circulație a persoanelor, articolul 18 (8A) din Tratatul d l Roma, ce statuează dreptul cetățenilor Uniunii de a circula și de a rezida liber pe teritoriul statelor membre, articolul 61 (731) din Tratatul d l Roma și următoarele, cuprinse sub Titlul IV (III A) ", azil, imigrație și alte politici legale de liberă circulație a persoanelor" și articolul 45 din Cartea Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.
Având în vedere aceste reglementări și dispozițiile art. 39 - 42 privind libera circulație a persoanelor din Tratatul instituind Comunitatea Europeană și faptul că în decembrie 2000, prin documentul de poziție trimis Comisiei Europene, România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar ce are la bază prevederile tratatelor constitutive care guvernează libertate de circulație a persoanelor, precum și faptul că instanța națională are obligația să aplice dreptul comunitar și să-i asigure efectul direct deplin, înlăturând chiar din oficiu orice normă contrară internă, instanța de fond a constatat că solicitarea reclamantei de a se restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație în statele Uniunii Europene al pârâtului este nefondată.
În aplicarea principiului preeminenței dreptului național s-au avut în vedere și dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție.
De asemenea, s-a reținut că nu sunt incidente în cauză motivele de ordine publică, siguranța publică sau sănătate publică pentru a se restricționa de către statele membre libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de naționalitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor, considerând-o netemeinică și nelegală.
Apelanta a arătat că autoritățile române au luat act de măsura autorităților străine în baza Acordului și în baza obligațiilor asumate de statul nostru prin documente internaționale, fără a putea cenzura actul returnării dispus urmare a măsurii de returnare hotărâte de statul străin.
La dosarul cauzei reclamanta a depus înscrisurile întocmite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, urmare returnării pârâtului din Italia, dar și documentele întocmite de autoritățile acestui stat, pârâtul demonstrând un comportament care a constituit un pericol pentru ordinea publică, se impune restrângerea dreptului la liberă circulație în condițiile Legii nr.248/2005 și a legislației comunitare. In speță nu este vorba de simpla neîndeplinire de către un resortisant al unui stat membru a formalităților privind intrarea, circulație și șederea străinilor ci de un cetățean român care nu a respectat legislația italiană, prin săvârșirea de fapte penale, încălcând totodată prevederile art.5 din Legea nr.248/2005. Dispozițiile art.5 prevăd limitativ obligațiile pe care le au cetățenii români pe perioada șederii lor în străinătate, printre care cele mai importante considerăm că sunt acelea de a respecta legislația României, de a nu desfășura activități de natură să compromită imaginea României ori care să contravină obligațiilor asumate de România prin documente internaționale, precum și aceea de a respecta legislația statului în care se află și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra sau de a rămâne pe teritoriul acestui stat, în condițiile stabilite prin legislația acestui stat sau prin documentele internaționale încheiat cu România.
Măsura returnării dispusă de autoritățile italiene este de natură să facă dovada că acesta nu a respectat condițiile de ședere în spațiul Uniunii Europene. Fiind în culpă pentru nerespectarea condițiilor de călătorie în străinătate, pârâtul trebuie să suporte consecințele faptelor sale, având în vedere că prin conduita sa a adus atingere imaginii și intereselor României în raporturile cu statele Uniunii Europene.
În consecință s-a solicitat, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea cererii de restrângere a dreptului la liberă circulație față de pârâtul, pentru cel mult 3 ani în Italia.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente;
În speță, se pune problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale referitoare la exercitarea unui drept fundamental al cetățeanului și anume, dreptul la libera circulație, ceea ce implică dreptul de a părăsi teritoriul României, în scopul de a circula pe teritoriul Uniunii Europene, după data aderării.
În raport de dispozițiile art.20 din Constituția României, instanța este obligată să cerceteze compatibilitatea legii interne privind libera circulație a persoanelor, cu pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Având în vedere ordinea juridică în vigoare la momentul formulării cererii determinată de aderarea României la. necesitatea dreptului la libera circulație trebuie analizată prin prisma îndeplinirii normei comunitare în materie, care are prioritate în fața celei interne.
Astfel, dispozițiile art.38 lit.a din Legea nr.248/2005 prevede că restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani, cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
În schimb, art.27 din Directiva 2004/38/CE prevede că "statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățeanului Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică și siguranță publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice".
După cum se observă, norma comunitară prevede în mod limitativ doar 3 situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectarea ordinii publice, siguranței publice, sau sănătății publice, pe când dacă cetățeanul român a fost returnat dintr-un stat pe baza unui acord de readmisie, fără a se face nici o distincție în ceea ce privește persoana cetățeanului în cauză, respectiv dacă acesta prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
În aceste condiții, Curtea, constată că norma internă prevede o categorie mai largă de situații posibile când poate dispune restrângerea dreptului cetățeanului român la libera circulație, în raport cu categoria situațiilor de excepție prevăzute de norma comunitară.
Consecința firească este aceea că norma internă este parțial incompatibilă cu norma comunitară, în ceea ce privește alte excepții la libera circulație a persoanelor decât cele ce vizează ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Cum reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul s-ar afla într-una din cele trei situații ce ar impune restricționarea dreptului la libera circulație în spațiul Uniunii Europene, reține, că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiilor de interpretare stabilire în jurisprudența de la Curtea Europeană de Justiție.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat apelul reclamantei în conformitate cu disp. art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul, împotriva sentinței civile nr. 645 din 22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnored. Motivare decizie /14.01.2010
Tehnored. Decizie
7 exp./18.01.2010
Com. 5 exp./18.01.2010
Fond: Tribunalul Vrancea - judecător
Președinte:Irina Alexandra BoldeaJudecători:Irina Alexandra Boldea, Viorica Mihai Secuianu
