Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 140/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 140
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile numărul 903 din 18 iunie 2008 dată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă procuror pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI,lipsă fiind reprezentantul apelantei Direcția Generală de Pașapoarte B și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la primul termen de judecată,declarat în termen,motivat,se solicită judecata și în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Procuror pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI având cuvântul,pune concluzii de admitere a apelului,susținând că sentința instanței de fond este nelegală.
Arată că apelanta Direcția Generală de Pașapoarte Bad epus acte din care rezultă că intimata a fost condamnată la 1 an închisoare pentru proxenetism,fapt ce dovedește că aceasta reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Procuror pune concluzii de admitere a apelului și restrângerea dreptului la libera circulație a pârâtei pe teritoriul Franței pe o perioadă de 1 an.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Din analiza lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte solicită restrângerea exercitării dreptului de liberă circulație în Franța, pe o perioadă de 3 ani, a pârâtei.
Se susține că la data de 20.04.2008 în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu Republica Franceză, aprobat prin nr.HG 278/1994 pârâta a fost returnată, întrucât se afla într-o situație nelegală pe teritoriul acelui stat.
Se susține că măsura returnării s-a dispus de autoritățile franceze, pentru că pârâta nu a respectat legislația acestui stat.
Prin documentele internaționale la care România este parte se arată în sesizare: cetățenii români care circulă în străinătate au obligația de a nu desfășura activități care să compromită imaginea României ori obligațiilor asumate de a respecta legislația statului în care se află, scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și a rămâne pe teritoriul statului gazdă.
În drept, sunt invocate dispozițiile Legii nr. 248/2005 și ale Codului d e procedură civilă.
Tribunalul Iași prin sentința civilă nr. 903 din 18 iunie 2006 respinge sesizarea.
În soluționarea cauzei, tribunalul a apreciat necesitatea restrângerii dreptului la liberă circulație a pârâtei, cetățean român și cetățean al Uniunii Europene prin raportare la situația de fapt dovedită la noua ordine juridică din România determinată de aderarea la Uniunea Europeană la 01.01.2007.
Astfel, în cuprinsul sentinței sunt prezentate și interpretate dispozițiile art. 38,39 și art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 (art. 27), și se constată că norma internă este parțial incompatibilă cu norma comunitară.
Reține instanța de prim grad că în cauză sunt aplicabile principiile dreptului comunitar, astfel cum sunt stabilite în jurisprudența Curții Europene de Justiție, Directiva 2004/38/CE ale cărei dispoziții nu au fost transpuse de România în dreptul intern, Legea nr. 248/2005 nefiind modificată și armonizată cu prevederile legislației comunitare.
Astfel, art. 27 din Directivă prevede situațiile de excepție în care se poate dispune restrângerea dreptului la liberă circulație, respectiv ordinea, siguranța sau sănătatea publică. Măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranță publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză.
Conduita persoanei în cauză se arată în cuprinsul sentinței trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății și nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.
Tribunalul constată că nu s-au invocat și alte circumstanțe reale sau personale referitoare la conduita pârâtei, instanța nu poate să rețină în nici un caz că prezența pârâtei pe teritoriul francez ar constitui "o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății", mai ales în condițiile în care Directiva dispune că "nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală".
Prin raportare la dispozițiile art. 27 din Directivă, instanța apreciază că nici chiar simpla nerespectare a condițiilor prevăzute de legea franceză referitoare la dreptul de ședere pe teritoriul său a unui cetățean român -nerespectare care nu a fost dovedită în cauză - nu poate fi încadrată în sfera noțiunilor de ordine, siguranță sau sănătate publică, pentru a se putea admite acțiunea.
Statul al cărui cetățean este îndepărtat nu poate îngrădi însă libertatea de circulație a acestuia, se arată în considerentele hotărârii atacate, decât în situațiile de excepție prevăzute în art. 27 din Directivă și care trebuie dovedite ca atare.
Sentința cuprinde și considerente privind incidența art. 307 din Tratatul care prevăd că "Dispozițiile prezentului tratat nu aduc atingere drepturilor și obligațiilor care rezultă din convențiile încheiate anterior intrării în vigoare a prezentului tratat între unul sau mai multe state, membre pe de o parte și unul sau mai multe state terțe pe de altă parte".
Tribunalul constată că Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Franceze privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, aprobat prin nr.HG 278/1994 nu reglementează obligații specifice în sarcina României privind luarea unor măsuri de restrângere a libertății de circulație a persoanelor care au fost returnate din Franța, că singura obligație esențială asumată de România prin acest acord a fost aceea de a readmite cetățenii săi care au fost îndepărtați de către statul francez. Convenția trebuie interpretată și aplicată în sensul dispozițiilor art. 234 alin. 3) din Tratat, respectiv prin apelarea la toate mijloacele corespunzătoare pentru eliminarea incompatibilităților, ținând cont că fiecare dintre statele membre fac parte integrantă din Comunitate și, din această cauză, sunt inseparabil legate de crearea instituțiilor comune, între care și instanța de judecată care poate refuza aplicarea normelor incompatibile tratatului, atâta vreme cât statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de a reacționa în termen util pentru eliminarea unor astfel de incompatibilități.
Împotriva hotărârii Tribunalului Iașia declarat apel Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, invocând următoarele motive:
- îndepărtarea pârâtei de pe teritoriul statului francez și documentele întocmite de autorități, atestă că pârâta așa cum a recunoscut în declarația dată este condamnată la 1(un) an închisoare pentru proxenetism agravat, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni - motive de siguranță publică;
- definirea și aplicarea conceptului de ordine publică, securitate publică dacă proxenetismul și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni nu sunt una din acele fapte, aparține legilor tribunalelor naționale.
Curtea de Justiție a Comunității Europene în cazul C-33/2007 a hotărât că "statele membre sunt libere să stabilească cerințele de ordine publică și siguranță publică, în conformitate cu nevoile lor naționale, care pot de la un stat membru la altul și de la o perioadă la alta;
- autoritățile române nu au competența de a cerceta și a se pronunța asupra legalității și temeiniciei actului de returnare săvârșit de autoritățile franceze, ci doar de a lua act de această măsură și de a pune în executare prevederile corespunzătoare din legislația națională;
- dreptul intern nu contravine dreptului comunitar dispozițiile art. 18. și art. 27 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și Consiliului din 29 aprilie 2004 "nu se opun unei reglementări naționale care permite restrângerea dreptului unui resortisant al unui stat membru de a se deplasa pe teritoriul unui alt stat membru, în special dacă a mai fost returnat anterior din acel stat";
- măsura dispusă prin art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute în art.53, apărarea securității naționale și a ordinii publice cum a hotărât Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 855/28.XI.2006. Prima instanță nu a făcut referire în motivarea hotărârii la aceste probleme, la migrația ilegală din România spre statele europene ce prezintă interes pe plan intern dar și pe plan extern, deciziile Curții Constituționale fiind general obligatorii, art. 147 al. 4 din Constituția României;
- Legea nr. 248/2005 a fost elaborată așa cum se arată în expunerea de motive pentru reglementarea condițiilor de exercitare a dreptului la liberă circulație a cetățenilor români în străinătate, în acord cu prevederile Constituției, documentele internaționale în domeniul protecției drepturilor omului la care România este parte, a art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 12 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și a art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
- măsura returnării și nr.HG 278/1994 sunt aplicabile nu numai anterior ci și ulterior aderării României la Uniunea Europeană ceea ce rezultă și din art. 39 și art. 52 din Legea nr. 248/2005, deoarece pârâta prin conduita sa a adus atingere imaginii și intereselor României în raporturile cu Statele Uniunii Europene.
Apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamata în drept își întemeiază sesizarea pe dispozițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, act normativ care reglementează dreptul, condițiile în care cetățenii români pot călători în străinătate, obligațiile pe perioada șederii în străinătate, dispoziții procedurale, tranzitorii și finale.
Limitarea exercitării dreptului cetățenilor români la libera circulație se poate face numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Măsura are caracter individual și poate fi dispusă de România, stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul unui stat membru, numai sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute prin tratatul și prin Directiva 2004/38 prin art. 27.
Instanța de fond a aplicat direct dreptul comunitar reținând incompatibilitatea parțială a normei interne.
Modificarea și completarea succesivă a Legii nr. 248/2005 s-a dispus de legiuitor în acord cu documentele internaționale în domeniul protecției drepturilor omului, legea fiind aplicabilă și ulterior aderării. Statele membre au dreptul de a restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie indiferent de cetățenie pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
Motivarea în fapt a sesizării și probele administrate impun în aplicarea Legii nr. 248/2005 și a incidenței art.27 din Directiva 2004/38/CE instanței naționale de a stabili dacă comportamentul intimatei reprezintă o amenințare pentru ordinea publică sau securitate publică pentru statul de pe teritoriul căruia a fost returnată, pe care tribunalul nu le-a examinat în raport de probele administrate.
Cetățenii români alăturat dreptului la liberă circulație au și obligații între care și acelea de a respecta legislația statului în care se află; scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condițiile stabilite prin legislația acestuia sau prin documentele internaționale semnate cu România, iar ca cetățeni ai Uniunii se bucură de drepturile și se supun obligațiilor prevăzute în tratat.
Dreptul la liberă circulație nu este absolut ci poate fi limitat în condițiile stabilite prin Legea nr. 248/2005 aplicabilă în cauza de față, și ulterior aderării.
Curtea constată că restrângerea dreptului intimatei la liberă circulație solicitată de reclamantă este motivată pe readmisia acesteia conform Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Franceze care constituie "procedura" aprobat prin HG278/1994 și a conduitei acesteia în statul gazdă.
Readmisia s-a dispus urmare condamnării intimatei prin sentința Tribunalului de M Instanță din din data de 06.07.2007 la "un an închisoare pentru proxenetism agravat, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, motive de siguranță publică".
Instanța franceză a ordonat și interdicția pe teritoriul național francez, măsură pusă în executare în modalitatea prevăzută de acordul încheiat de cele două state, Franța și România, membre ale Uniunii.
Intimata recunoaște că este condamnată, a fost arestată de autoritățile franceze, eliberată la 12.04.2008, dată la care s-a dispus și executat readmisia (6-11 dosar fond; 5,10 dosar apel).
Articolul 27 din Directiva 2004/38/ trebuie interpretat și aplicat în sensul că statele membre de origine, pot restrânge libertatea de circulație și ședere a cetățenilor săi ce au și cetățenia Uniunii pentru încălcarea legislației statului membru din care a fost repatriată și cu care România are încheiat acordul de readmisie.
Limitarea exercițiului dreptului cetățeanului român în străinătate, cetățean și al Uniunii s-a solicitat nu pentru ședere ilegală ci urmare săvârșirii de infracțiuni pe teritoriul statului francez, a condamnării la pedeapsa închisorii și a încălcării obligației impusă prin art. 5 din Legea - de a respecta legislația statului în care se află.
Faptul că în sesizare temeiul de drept este numai enunțat, Legea nr. 248/2005 impune instanței -la situația de fapt invocată și dovedită - să stabilească, în speță dacă legea internă este în concordanță cu Directiva 2004/38.
Curtea are în vedere că statele membre pot să restrângă libertatea de circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene pentru motive de ordine publică sau securitate publică, pe care autoritățile naționale competente le pot aprecia în limitele impuse prin tratat.
Comportamentul persoanei în cauză este determinant pentru un stat membru, în anumite circumstanțe, pentru a limita dreptul la liberă circulație propriilor cetățeni într-un alt stat membru.
Încălcarea legislației statului gazdă în modalitatea asocierii pentru săvârșirea de infracțiuni, a comiterii infracțiunii de proxenetism agravat, condamnarea la pedeapsa închisorii, constituie motive de ordine publică în sensul art. 27 din Directivă.
Totodată, readmisia pentru încălcarea legislației statului francez, în speță, conform dreptului intern impune limitarea exercitării dreptului intimatei la liberă circulație în temeiul art. 38 lit. a Legea nr. 248/2005, art. 27 din Directivă nefiind încălcat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă instanța admite apelul, schimbă în tot sentința, conform dispozitivului hotărârii.
La stabilirea duratei Curtea are în vedere motivele pentru care s-a dispus readmisia, săvârșirea de infracțiuni fiind o amenințare reală, gravă, ce afectează interesele fundamentale ale societății, ordinea publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr. 903 din 18 iunie 2008 dată de Tribunalul Iași,pe care o schimbă în tot.
Admite acțiunea formulată de Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în I,-, - scara A,.2 (născută la 22.06.1981 în Tg. CNP -).
Dispune restrângerea dreptului la libera circulație a pârâtei pe teritoriul Franceze o perioadă de 3 (trei) ani de la data pronunțării hotărârii.
Definitivă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.V-
Tehnored.
2 ex.
07.10.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana Angelescu
