Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 16

Ședința publică din 17 februarie 2010

PREȘEDINTE: Frunză Sanda JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantaDirecția Generală de Pașapoarte, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 186 din 26 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit atât reclamanta apelantă cât și pârâtul intimat Șancar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, constatând apelul în stare de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.

Reprezentanta Ministerului Public, față de actele dosarului și având în vedere dispozițiile art. 38 din Legea nr. 248/2005 și art. 27 din Directiva nr. 38/2004/CE, pune concluzii de admiterea apelului, așa cum a fost formulat.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava la data de 11.01.2010, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Cehia, pentru o perioadă de cel mult trei ani, față de pârâtul Șancar.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Cehia la data de 20.11.2009, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, aprobat prin nr.HG 152/1994.

Precizează că din documentele emise de către autoritățile din Cehia referitoare la pârât rezultă că acesta a fost reținut pentru săvârșirea infracțiunii de furt și nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Prin sentința Judecătoriei, pronunțată în dosarul penal nr. 31T 195/2009/24.08.2009, pârâtul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare și expulzarea pe o perioadă de 4 ani din Republica Cehă, pentru comiterea infracțiunii de furt.

În aceste condiții, apreciază reclamanta, se impune restrângerea dreptului la liberă circulație a pârâtului, în temeiul art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005.

Prin sentința civilă nr. 186 din 26.01.2010, Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în considerarea principiului supremației dreptului comunitar, că norma aplicabilă în prezentul litigiu în care se solicită restrângerea dreptului la liberă circulație a unui cetățean român, este norma comunitară, respectiv art. 27 și următoarele din Directiva 2004/38/CE. Astfel, norma comunitară prevede în mod limitativ doar trei situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectarea ordinii publice, siguranței publice și sănătății publice.

Prin raportare la aceste dispoziții, tribunalul a conchis că simpla nerespectare de către pârât a condițiilor prevăzute de legea din Republica Cehă referitoare la dreptul de ședere pe teritoriul său, nu poate fi încadrată în sfera noțiunilor de ordine, siguranță și sănătate publică.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, în motivarea căruia a arătat că returnarea unui cetățean român dintr-un stat, în baza unui acord de readmisie, se aplică, evident, atunci când s-a încălcat ordinea juridică interioară a respectivului stat de către cetățeanul român cu privire la care se aplică returnarea. Astfel, din documentele emise de către autoritățile cehe referitoare la pârât rezultă că acesta a desfășurat o activitate infracțională pe teritoriul Cehiei, aspect semnalat prin chiar cererea introductivă, dar pe care prima instanță a omis să-l analizeze.

Precizează reclamanta apelantă că măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație pe teritoriul Cehiei are un scop legitim, respectiv prevenirea unor fapte de natură să aducă atingere ordinii publice în statul menționat. Acest scop este circumscris unui scop mult mai important, manifestat la nivel național și anume asigurarea unei imagini pentru România care să-i confere capacitatea de a se integra și raporta la normele Uniunii Europene.

Examinând apelul, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat, măsura dispunându-se la solicitarea Direcției Generale de Pașapoarte, potrivit prevederilor art. 39 pct. 1 din același act normativ.

Din redactarea textului rezultă că singura condiție pentru ca instanța să poată aprecia asupra oportunității instituirii restricției este returnarea ca urmare a acordului de readmisie, față de care se putea verifica procedura și condițiile în care s-a dispus returnarea.

Prevederile legale menționate sunt în acord cu art. 25 din Constituție, potrivit căruia dreptul la liberă circulație în țară și în străinătate este garantat. Legea stabilește însă condițiile exercitării acestui drept. Aceasta înseamnă că libertatea circulației nu este absolută, ea trebuie să se exercite potrivit unor reguli, cu îndeplinirea și respectarea unor condiții prevăzute de lege.

Astfel, art. 29 din Declarația Universală a drepturilor Omului prevede că, în exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare om este supus numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaștere și respectare a drepturilor și libertăților sale.

De asemenea, potrivit art. 2 al. 4 din Protocolul nr. 4 al Curții Europene a Drepturilor Omului, drepturile recunoscute în paragraful I, care se referă la libera circulație a persoanelor, pot să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.

Tot astfel, art. 27 din Directiva 38/2004/CE a Parlamentului European permite statelor membre să restrângă libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii, pentru motive de ordine publică, siguranță sau sănătate publică, dacă măsurile de restrângere respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe comportamentul persoanei în cauză.

În speță, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit la data de 20-11-2009, pârâtul a recunoscut că a fost reținut la data de 20.08.2009 în orașul, Republica Cehă pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Totodată, a declarat că a fost judecat de autoritățile cehe și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt la 3 luni închisoare, acesta fiind motivul returnării sale (filele 4-5 din dosarul de fond).

Această declarație se coroborează cu cele reținute în adresa Centrului de Cooperare Internațională nr. -//SB/4.12.2009 depusă de reclamantă odată cu cererea de chemare în judecată (fila 6 -7 dosar fond), în care se arată că pârâtul la data de 8.03.2009 a fost reținut în dosarul Poliției pentru comiterea infracțiunii de furt. La data de 20.- a fost reținut în dosarul Poliției pentru săvârșirea infracțiunii de furt și nerespectarea hotărârii judecătorești, respectiv a celei prin care a fost condamnat anterior pentru comiterea infracțiunii de furt la pedeapsa de 3 luni închisoare și interdicția șederii în Cehia pentru perioada 1.04.2009 - 1.04.2014. La data de 22.08.2009 pârâtul a fost condamnat în dosarul nr. 31T 195/2009 al Judecătoriei pentru furt (comis în condițiile în care în ultimii 3 ani a mai fost condamnat și pedepsit pentru o faptă similară) și nerespectarea unei hotărâri judecătorești la pedeapsa de 3 luni închisoare și expulzare pentru 4 ani din Republica Cehă. La data de 1.09.2009 pârâtul a fost transferat la Penitenciarul, iar la data de 20.11.2009 pedeapsa închisorii s-a considerat executată.

Această conduită a pârâtului este evident contrară ordinii publice și justifică aplicarea măsurii restrictive prevăzute de art. 27 al. 1 din Directivă și de art. 38 din Legea nr. 248/2005.

În raport de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi admis, hotărârea pronunțată va fi schimbată în totalitate și, rejudecând, se va admite cererea reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamantaDirecția Generală de Pașapoarte, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 186 din 26 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr-.

Schimbă în totalitate sentința civilă nr. 186 din 26.10.2010 a Tribunalului Suceava, în sensul că admite acțiunea și, în consecință, dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație pentru pârâtul Șancar (CNP: -) pe teritoriul Cehiei, pe o perioadă de un an, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2010.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Tehnored.

Jud. fond.

Ex. 4

17.03.2010

Președinte:Frunză Sanda
Judecători:Frunză Sanda, Dumitraș Daniela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Suceava