Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 166
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul, cu domiciliul în S, bd. -, nr. 28, - 4,. D,. 6,. 24, jud. O împotriva sentinței civile nr. 600 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B, sect. 1, str. -, nr. 29, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul pârât, lipsind intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Apelantul pârât a arătat că nu a avut posibilitatea de a-și angaja apărător, din motive pecuniare.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelantul pârât a susținut oral motivele de apel formulate în scris, considerând că nu este întemeiată măsura de restrângere a dreptului la libera circulație. A arătat că a avut o condamnare în 2008 pe teritoriul Franței, și a executat 2 luni și 3 săptămâni din pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată, fiind liberat pe data de 7 martie 2009. precizat că soția este angajată în țara din care a fost returnat și este însărcinată. A pus concluzii de admitere a apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Reprezentantul Ministerului Publica arătat că pârâtul a încălcat legea statului francez, fiind urmărit penal, judecat și condamnat. În aceste condiții, sesizarea Direcției Generale de Pașapoarte este legală și justificată. Având în vedere faptul că România este stat membru al Comunității Europene, cetățenii săi au obligația de a respecta legislația statului pe teritoriul căruia se află.
Hotărârea atacată este legală și în privința duratei pentru care s-a aplicat măsura de restrângere a dreptului la libera circulație, aceasta fiind o apreciere a instanței ce se încadrează în perioada prevăzută de lege.
În ceea ce privește argumentele apelantului pârât privind starea soției sale, acestea reprezintă simple afirmații, ce nu sunt dovedite.
A solicitat respingerea apelului ca nefondat.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată la nr-, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună restrângerea exercitării dreptului la libera circulație a pârâtului pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii se arată că, pârâtul a fost returnat din Franța la data de 07.03.2009 în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, deoarece a fost judecat pentru înșelăciune și condamnat la 4 luni închisoare, din care a executat 2 luni și 3 săptămâni fiind returnat cu avionul companiei fără escortă.
Menționează reclamanta că, dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației Statului Român precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac astfel parte din dreptul intern.
În urma integrării în Uniunea Europeană, România are obligația de a proba capacitatea de a-și stopa migrația ilegală, iar prezența fără respectarea condițiilor legale de intrare și ședere a pârâtului pe teritoriul unor state membre ale Uniunii Europene, ar dovedi exact contrariul, cu repercusiuni negative asupra tratamentului aplicat în materie de vize, cetățenilor români.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5, 38 și 39 din Legea nr. 248/2005 și Codul d e procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.600 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte cu sediul în B- sector 1, împotriva pârâtului, cu domiciliul în S, Bd. - - -, nr. 28, -4,. D,. 6,. 34, județul O, fiul lui și, născut la 30.06.1977, CNP -, și restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație a pârâtului în Franța pe o perioadă de 2 ani, până la data de 07.03.2011.
S-a reținut că pârâtul a fost returnat din Franța în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, pentru motivele arătate în declarația pârâtului din 7.03.2009, respectiv ca urmare a condamnării acestuia la 4 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, pedeapsă din care a executat 2 luni și 3 săptămâni.
Față de prevederile art.38 lit.a din Legea nr.248/2005, s-a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată, la stabilirea perioadei de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului avându-se în vedere durata pedepsei aplicată pârâtului.
Împotriva sentinței pârâtul a declarat apel, susținând că măsura dispusă de instanță nu se justifică în raport de condamnarea sa pentru o faptă care, din punctul său de vedere, nu a fost dovedită.
A mai arătat că în Franța locuiește concubina sa, care este însărcinată, astfel că are nevoie de sprijinul său material și moral.
Examinând criticile formulate de pârât, se constată nefondat apelul, pentru următoarele considerente.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legea internă trebuie interpretată prin raportare la dreptul comunitar, care are prioritate, conform dispozițiilor art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, față de dispozițiile contrare din legile interne.
Art.307 alin.1 și 2 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, prevede că statele au obligația de a lua toate măsurile în vederea asigurării compatibilității dintre acest tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării, care au generat drepturi și obligații, prevedere față de care legislația comunitară este de imediată aplicare, iar legea română trebuie interpretată în raport cu norma comunitară, fără nici o condiționare privitoare la perioada de tranziție negociată de România.
Dreptul la libertatea de circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat de prevederile art.18 din Tratat în aplicarea căruia a fost adoptată Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, act normativ cuprins în anexele Protocolului de aderare, care prevede condițiile admiterii în Uniunea Europeană și care a devenit parte a tratatelor europene.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut, însă potrivit dispozițiilor art.27 din Directiva 2004/38/CE restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie poate fi dispusă numai pe motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. În alin.2 textul prevede că măsurile luate trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Și art.6 din Tratatul privind Uniunea Europeană statuează că drepturile fundamentale sunt respectate, așa cum sunt garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României de a restrânge dreptul la liberă circulație a cetățenilor săi, restrângerea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, ea trebuind să fie supusă condițiilor prevăzute de art.27 din Directiva nr.2004/38/CE, iar prevederile Legii nr.248/2005 trebuie interpretate în acord cu legislația comunitară, ale cărei dispoziții sunt de imediată aplicare.
În speță, în raport de situația pârâtului, dispozițiile art.38 din Legea nr.248/2005 sunt aplicabile, nefiind în contradicție cu reglementările comunitare în materie.
Deși returnarea pârâtului de statul francez, în baza Acordului de readmisie încheiat cu România, nu reprezintă prin ea însăși o cauză care să justifice măsura restrângerii dreptului la liberă circulație, fapta penală săvârșită de el pe teritoriul Franței, pentru care a fost condamnat la 4 luni închisoare, aduce atingere ordinii publice a statului pe al cărui teritoriu a locuit pârâtul, în sensul prevăzut de art.27 din Directiva nr.2004/38 a CE.
În circumstanțele arătate, măsura restrângerii dreptului nu este disproporționată în raport de scopul urmărit, fiind întemeiată pe însăși conduita pârâtului, care și-a încălcat obligația de a respecta legislația statului francez.
Împrejurarea că pârâtul nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa, cât și situația sa personală, nu constituie aspecte care pot fi avute în vedere în soluționarea cererii, întrucât exced cerințelor impuse de legislația europeană.
Față de considerentele expuse, apelul este nefondat și, conform art.296 Cod pr.civilă, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat pârâtul, CNP -, cu domiciliul în S, bd. -, nr. 28, - 4,. D,. 6,. 24, jud. O împotriva sentinței civile nr. 600 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B, sect. 1, str. -, nr. 29.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
tehn.5 ex/25.05.2009
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț