Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 167/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 167/A/2009
Ședința publică din 18 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B, împotriva sentinței civile nr. 274 din 12 martie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, și pârâta intimată personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, datorită lipsei din instanță a doamnei judecător, membră a completului de judecată C4 A, în componența completului de judecată intră doamna judecător, de pe programarea de permanență, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005, modificată prin Hotărârea CSM nr. 614/2008; având în vedere că potrivit programării de permanență pentru ziua în curs, pe prima poziție figurează judecător -, care este membră a completului de judecată C4-A, pe a doua poziției figurează judecător, care a intrat în cursul zilei de azi în ședința de judecată de recurs, respectiv în componența completului de judecată C1-R; iar pe a treia poziție figurează judecător.
Instanța constată că prin memoriul de apel ( 5 dosar), reclamanta apelantă, în temeiul art. 242 alin. 2 pr.civ. solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâta intimată și reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, arată că nu au de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, Curtea, în urma deliberării, în temeiul art. 150. pr. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Pârâta intimată solicită respingerea apelului declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B și să i se mențină dreptul de a circula liber în Belgia, arătând că a fost o confuzie. Totodată arată că, la data când s-a dispus măsura de către autoritățile din Belgia, se afla la muncă în Belgia, iar la acea dată a fost plecată împreună cu copii la cumpărături într-un magazin și cu ocazia unui control, autoritățile din Belgia au acuzat-o că a furat produse din acel magazin, însă acest fapt nu este real, întrucât dorea să cumpere produsele pe care le avea în mână și asupra sa, urmând să fie plătite mai târziu de soțul ei.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea apelului, cu consecința admiterii acțiunii formulate de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B și restrângerea dreptului la liberă circulație al pârâtei pe o perioadă de C mult 3 ani, pe teritoriul Belgiei. Arată că din actele depuse în dosarul de fond, rezultă că pârâta a fost prinsă în flagrant de furt din vitrine, existând riscul de o nouă atingere adusă ordinii publice.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 274/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, în contradictoriu cu pârâta, având ca obiect restrângerea exercitării dreptului la libera circulație.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că pârâta a fost returnată din Belgia la data de 18.09.2008, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, în Ordinul de părăsire a teritoriului, cu decizie de returnare la frontieră și decizie de privare de libertate, întocmit de autoritățile belgiene, prevăzându-se faptul că pârâta este susceptibilă de a fi acuzată pentru furt din vitrine, existând un risc de nouă atingere la adresa ordinii publice.
Având în vedere că România a aderat la Uniunea Europeană, legislația comunitară a devenit aplicabilă și cetățenilor români, astfel că aceștia beneficiază de prevederile Tratatului CE, care permite restrângerea dreptului la liberă circulație și ședere liberă doar pentru motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică, însă, nu se poate susține că noțiunea de a fi susceptibil de a fi acuzat de furt ar putea fi asimilată acestui motiv de ordine publică ori siguranță publică.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată, cu consecința restrângerii dreptului la liberă circulație al pârâtei, în Belgia, pentru o perioadă de C mult 3 ani.
În motivarea apelului a fost reprodusă starea de fapt a cauzei, întocmai cum aceasta a fost reținută și de către instanța de fond, arătându-se că art. 38 și art. 39 din Legea nr. 248/2005 nu au aplicabilitate temporară, nu au fost modificate prin nici un alt act normativ și nu există nici un impediment legal ca aceste texte să nu fie aplicate după data de 1 ianuarie 2007.
Tot în motivarea apelului au mai fost invocate prevederile Protocolului Adițional nr. 4 la CEDO, Decizia nr. 685/11.09.2007, art. 25 din Constituția României și art. 29 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, prevederi legale care conduc la ideea că, în dreptul intern, Legea nr. 248/2005 este cea care stabilește îngrădirile la exercitarea drepturilor și libertăților de circulație, îngrădiri cărora toți cetățenii români, fără discriminare, trebuie să li se supună.
Pârâta intimată, prezentă în instanță la termenul de judecată din data de 18 mai 2009, arătat că tot ce s-a întâmplat în Belgia a fost o confuzie, întrucât ea se afla la muncă în Belgia, se afla împreună cu copiii la cumpărături într-un magazin, iar cu ocazia unui control autoritățile din Belgia au acuzat-o că a furat produse din acel magazin, însă acest fapt nu a fost real, pârâta dorind să cumpere produsele pe care le avea asupra sa, dar care urmau să fie plătite de soțul ei.
Apelul este fondat
Starea de fapt care rezultă din probele administrate în cauză și aflate la dosarul de fond, relevă faptul că pârâta intimată a fost returnată la data de 18.09.2008 din Belgia, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu acest stat, aprobat prin nr.HG 825/1995, din talonul întocmit cu ocazia returnării, rezultând faptul că aceasta a ieșit din România în mod legal, în data de 01.09.2008, prin punctul de trecere a frontierei, fiind depistată de organele belgiene din orașul, în data de 15.09.2008, în urma unui control de rutină, pe motiv că nu avea acte de ședere în Belgia, iar ulterior, în data de 18.09.2008 a fost returnată în România ( 7, 8 dosar fond), pe motiv că a fost prinsă în flagrant delict de furt din vitrină.
Din Ordinul de părăsire a teritoriului cu decizie de returnare la frontieră și decizie de privare de libertate în acest sens, emis de Ministerul Politicii de și din la data de 15.09.2008 rezultă faptul că, pârâta împreună cu cei doi copii ai săi, a fost prinsă în data de 15.09.2008 în flagrant delict de furt din vitrină de către poliția zonală din, conform procesului verbal întocmit de poliție cu nr. VE.45L1.-/08 ( 3-4, 5-6 dosar fond).
În motivarea acestei decizii, care a stat la baza Ordinului de părăsire a teritoriului cu decizie de returnare la frontieră și decizie de privare de libertate, s-a reținut faptul că pârâta este persoană susceptibilă de a fi acuzată pentru furt din vitrine, întrucât în privința sa există un risc de nouă atingere la adresa ordinii publice, prin fapta sa aceasta putând compromite ordinea publică a statului.
Este adevărat că art. 25 din Constituția României precede că dreptul la libera circulație în țară și străinătate este garantat și că legea este cea care stabilește condițiile exercitării acestui drept, în speță această lege fiind Legea nr. 248/2005, invocată de apelantă ca temei juridic al cererii introductive de instanță și al apelului pe care l-a promovat, dar nu este mai puțin adevărat că potrivit art. 20 din Constituția României, dispozițiile dreptului comunitar sunt prioritare și prevalează aplicării dreptului intern.
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 1 lit. a din Legea nr. 248/2005, republicată, ca urmare a modificărilor și completărilor ce i-au fost aduse prin nr.OG 5/2006, Legea nr. 50/2006, Legea nr. 191/2006 și nr.OUG 96/2006, restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de C mult 3 ani, cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui Acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
Însă, aplicabilitatea art. 38 mai sus invocat trebuie coroborată cu prevederile Protocolului nr. 4 CEDO, respectiv cu art. 2 din acest Protocol, articol care arată în ce condiții pot fi restrânse dreptul la liberă circulație și rezidență a cetățenilor UE și a membrilor de familie a acestora pe teritoriul statelor membre.
Astfel, art. 2 din Protocolul 4 la Convenție prevede că:
- oricine se găsește în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa;
- orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa;
- exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor constrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora;
- drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.
Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 248/2005, republicată, pe perioada șederii lor în străinătate, cetățenii români au, printre alte obligații, și pe aceea de a respecta legislația statului în care se află.
Prin prisma dispozițiilor Directivei nr. 2004/38/CE, cetățenii aparținând statelor membre ale UE au dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre UE, acestora neputându-li-se limita dreptul de a intra într-un alt stat membru UE decât în condițiile de excepție prevăzute de art. 27 din Directivă, respectiv pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, motive care nu pot fi invocate în scopuri economice.
Având în vedere aceste prevederi legale, care consfințesc dreptul cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora la libera circulație și rezidență pe teritoriul statelor membre, Curtea constată că, în virtutea acestor dispoziții, unui cetățean membru UE nu i se poate restrânge acest drept decât pentru motivele expres prevăzute - ordine publică, siguranță publică și sănătate publică -, în sarcina pârâtei reținându-se faptul că prin fapta sa, aceasta a compromis ordinea publică a Statului Belgian și că în privința persoanei pârâtei se poate reține că există un risc de a aduce o nouă atingere la adresa ordinii publice a Statului Belgian.
Constatându-se așadar că prin fapta sa pârâta a compromis ordinea publică a Statului Belgian și că există riscul ca prin faptele sale să aducă o nouă atingere ordinii publice a acestui stat, în temeiul art. 38 și art. 39 din Legea nr. 248/2005 și art. 2 din Protocolul Adițional nr. 4 la CEDO, Curtea urmează să admită apelul reclamantei, având în vedere considerentele mai sus expuse și prevederile art. 295 și art. 296. proc. civ. conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, împotriva sentinței civile nr. 274/12.03.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă, în sensul că, admite acțiunea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, împotriva pârâtei, având CNP - și, în consecință:
Dispune restrângerea dreptului la liberă circulație al pârâtei pe o perioadă de 1 an, calculată de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, pe teritoriul Belgiei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
--- - - - -
Red./dact.MM
6ex./19.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Ana Ionescu
