Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 171/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 171/

Ședința publică de la 20 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anica Ioan

JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin -

Procuror -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE,cu sediul în B-,sector 1, împotriva sentinței civile nr.474 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimatul,(CNP -), având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul personal,lipsă fiind recurenta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și timbrat,recurenta depunând la dosar la data de 19.05.2009,prin fax,OP nr.1220/19.05.2009 de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei,după care;

Intimatul,întrebat fiind,precizează că a fost condamnat în Spania la o pedeapsă de 4 ani și 9 luni închisoare pentru trafic de persoane,din care a executat 1/3,respectiv de la 06.03.2005 la 30.10.2008,imediat după ce a fost liberat condiționat a fost și expulzat și trimis acasă.

Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond pe care o consideră legală și temeinică.

Intimatul solicită,de asemenea,respingerea apelului ca nefondat și să rămână sentința pronunțată de instanța de fond.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:

Prin sentința civilă nr.474/13.03.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată acțiunea reclamantei DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE B împotriva pârâtului,având ca obiect restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Spania.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamanta a motivat cererea pe faptul că la data de 30 octombrie 2008 pârâtul a fost returnat din Spania în baza Acordului de Readmisie încheiat de România cu Spania și ratificat prin Legea 45/1997.

Că măsura s-a dispus ca urmare a nerespectării de către pârât a legislației statului respectiv,fiind judecat de autoritățile spaniole pentru trafic de persoane.

În drept a invocat art.5 și 38 din Legea nr.248/2005 precum și disp.art.2 din Protocolul Adițional nr.4 CEDO.

Analizând situația de fapt expusă și textele de lege incidente în cauză,precum și normele juridice de drept comunitar,Tribunalul a apreciat că cererea este nefondată pentru următoarele considerente.

Libera circulație a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăți din cadrul pieții interne la nivelul Uniunii Europene, alături de libera circulație a produselor, libera circulație a serviciilor și libera circulație a capitalurilor.

acestei libertăți constă în eliminarea statului membru pe teritoriul căruia se află aceștia sau își desfășoară activitatea și cetățenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat.

Aceste discriminări se pot referi la condițiile de intrare, deplasare, muncă, angajare sau remunerație.

Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizează libera circulație în spațiul comunitar.

Baza legală a liberei circulații a persoanelor este art.14 (7A) din Tratatul d l a Roma, ce stabilește piața internă, acesta incluzând libera circulație a persoanelor, art.18 (8A) din același tratat ce statuează dreptul cetățenilor Uniunii de a circula și de a rezida liber pe teritoriul statelor membre, art.61 (731) și urm. din Tratat, cuprinse sub Titlul IV (111A) ", azil, imigrație și alte politici legale de liberă circulație a persoanelor", precum și art.45 din Cartea Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

Având în vedere aceste reglementări și dispozițiile art.39-42 privind libera circulație a persoanelor din Tratatul instituind Comunitatea Europeană și faptul că în decembrie 2000, prin documentul de poziție trimis Comisiei Europene, România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar ce are la bază prevederile Tratatelor constitutive care guvernează libertatea de circulație a persoanelor, precum și faptul că instanța națională are obligația să aplice dreptul comunitar și să-i asigure efectul direct deplin, înlăturând chiar din oficiu orice normă contrară internă, urmează a se constata că solicitarea de a se restrânge exercitarea dreptului la libera circulație în statele Uniunii Europene a pârâtului este nefondată.

În aplicarea principiului preeminenței dreptului național se au în vedere și dispozițiile art.20 al.2 din Constituție.

De asemenea, la soluționarea acțiunii civile de față s-a avut în vedere și faptul că spre deosebire de reglementarea internă (art.38 lit.a din Legea nr.248/2005), art.27 din Directiva nr.2004/38/CE stabilește expres și limitativ doar trei cazuri în care autoritățile statelor membre ar putea restrânge libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii, respectiv afectarea ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice.

În consecință, norma comunitară este mai favorabilă, cea internă fiind parțial neconcordantă, în condițiile în care permite îngrădirea dreptului fundamental analizat și în alte cazuri decât cele care vizează ordinea, siguranța sau sănătatea publică, urmând ca aceasta să fie aplicată cu prioritate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B din Ministerul Administrației și Internelor,considerând-o netemeinică și nelegală.

În motivarea apelului a reiterat susținerea că pârâtul a fost returnat din Spania la 30.10.2008 în baza Acordului ratificat prin Legea 45/1997 și că în această situație,potrivit art.38 din Legea nr.248/2005 restrângerea dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani.Greșit a apreciat instanța că Legea 248/2005 este incompatibilă cu normele comunitare.

Potrivit Hotărârii preliminare a Curții de Justiție a Comunității Europene în cauza C-33/2007,articolul 18 CE și art.27 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora,nu se opun unei reglementări naționale care permite restrângerea dreptului unui resortisant al unui stat membru de a se deplasa pe teritoriul unui alt stat membru.Măsura trebuie să fie întemeiată exclusiv pe comportamentul individual al persoanei în cauză și,de asemenea,conduita acestuia să reprezinte o amenințare reală,prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.Aceasă sarcină îi revine instanței de trimitere.

În speță,prin declarația dată la punctul de trecere a frontierei pârâtul a declarat că:"am fost judecat de autoritățile spaniole pe motivul că am făcut trafic de persoane" iar în urma verificărilor efectuate,autoritățile din Spania au comunicat,prin intermediul Centrului de Cooperare Internațională-Punctul Național Focal,faptul că numitul " a fost expulzat la 30.10.2008,ca urmare a ordinului de emis de către Judecătorul Central de Supraveghere Penitenciară din " fără alte documente.

Astfel,mergând de la premisa că fiecare stat membru al Uniunii Europene este liber să stabilească cerințele de ordine publică și de siguranță publică,în conformitate cu nevoile lor naționale,care pot de la un stat membru la altul și de la o perioadă la alta,rezultă că,prin faptul returnării cetățeanului român,autoritățile din Spania au considerat prezența acestuia pe teritoriul său ca fiind o amenințare la adresa ordinii publice.

Chiar și în condițiile actuale în care România este stat membru al Uniunii Europene,cetățenii români,dobândind statutul de cetățeni ai Uniunii Europene,trebuie să-și exercite toate drepturile și obligațiile ce izvorăsc din aceasta,în acord cu legislația actuală și a obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Protocolul Adițional nr.4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează la art.2 dreptul la liberă circulație în țară și străinătate.Însă această garanție suportă anumite restricții,reglementate chiar de documentul internațional invocat.Astfel,după ce în paragrafele 1 și 2 ale art.2 din Protocolul nr.4 se garantează libertatea de circulație a unei persoane aflată legal pe teritoriul unui stat,înăuntrul acestui teritoriu și respectiv libertatea de circulație între state, în paragrafele 3 și 4 se reglementează restrângerile la care poate fi supus dreptul la liberă circulație,ceea ce înseamnă că dreptul în discuție nu are un caracter absolut,putând cunoaște anumite limitări în cazurile și condițiile prevăzute de paragrafele 3 și 4 din art.2 al Protocolului nr.4 CEDO.

În mod similar,art.25 din Constituție prevede că " Dreptul la libera circulație în țară și străinătate este garantat.Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept".Astfel,consideră apelanta că libertatea circulației cetățenilor nu este absolută,ea trebuind să se desfășoare potrivit unor reguli,cu îndeplinirea și respectarea unor condiții stabilite de lege. Or,aceste reguli sunt strict stabilite în cuprinsul Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. De asemenea,dispozițiile art.5 din același act normativ prevăd limitativ obligațiile pe care le au cetățenii români pe perioada șederii lor în străinătate.

Față de motivele invocate,apelanta a solicitat admiterea apelului,schimbarea sentinței și admiterea cererii de restrângere a dreptului la liberă circulație față de pentru cel mult 3 ani în Spania.

În instanță,intimatul pârât a declarat că a fost condamnat și a executat o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de persoane.

Apelul declarat este întemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.18 alin.CE, pot fi impuse limitări și condiții dreptului de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre conform tratatului și dispozițiilor adoptate în vederea aplicării sale,iar potrivit art.27 alin.2 din Directiva 2004/38,măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranță publică,respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză.

Curtea de Justiție a Comunității Europene în cauza C-33/2007 a horărât în sensul că instanței naționale îi revine sarcina de a verifica și a se pronunța, de la caz la caz, dacă se impune măsura restrângerii dreptului la liberă circulație.

În procesul de față,pârâtul a recunoscut că a fost judecat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane,în Spania unde a și executat pedeapsa.

Curtea apreciază că activitatea infracțională a pârâtului - trafic de persoane -este una deosebit de gravă și reprezintă o amenințare reală la adresa societății și a ordinii publice și justifică limitarea dreptului la liberă circulație a pârâtului pe teritoriul statului Spania.

Pentru aceste considerente,în baza art.296 Cod procedură civilă,Curtea va admite apelul,va schimba sentința civilă și în rejudecare va admite acțiunea cu consecința restrângerii dreptului la liberă circulație a pârâtului în Spania pe o durată limitată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE,cu sediul în B-,sector 1, împotriva sentinței civile nr.474 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimatul,(CNP -), având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.

Schimbă sentința civilă nr.474 din 13 martie 2009 Tribunalului Galați și în rejudecare:

Admite acțiunea.

Dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului pe o perioadă de 2 ani în Spania.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

: - -/05.06.2009

: /12.06.2009

7 ex.

FOND:

Președinte:Anica Ioan
Judecători:Anica Ioan, Luminita Cristea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 171/2009. Curtea de Apel Galati