Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 172/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 172/A/2009
Ședința publică de la 30 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
Procuror -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței civile nr. 1252/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită. Nu s-au depus înscrisuri noi.
Reprezentantul Parchetului înțelege să invoce încălcarea reglementărilor ce guvernează admisia în spațiul, Norvegia fiind stat membru al spațiului nefiind stat membru al UE, și al Consiliului Europei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Pune concluzii de admitere a apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în tot a acțiunii formulate, întrucât nu trebuia dispusă restrângerea exercițiului dreptului de liberă circulație a pârâtului în Norvegia întrucât nu este stat membru UE, iar dispozițiile Legii 248/2005 nu sunt aplicabile în speță.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1252/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost admisă cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva pârâtului dispunându-se restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație a acestuia pe teritoriul pe o perioadă de 1 an.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul a fost
-//-
returnat din Norvegia pentru ședere ilegală în baza acordului de readmisie încheiat cu Norvegia și că acesta se încadrează în prevederile art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, în cauză fiind aplicabile disp. art. 39 alin 1 și art. 52 din aceeași lege.
Prin urmare s-a dispus restrângerea exercițiului dreptului la circulație pe o perioadă de 1 an apreciată îndestulătoare raportat la împrejurările cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu invocând că instanța a judecat cererea cu încălcarea normelor de competență materială și că între considerentele sentinței și dispozitivul acesteia există contradicție, respectiv în considerente instanța se referă la restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație în toate statele membre pe o perioadă de 1 an, ignorând că România este membră UE de la 1.01.2007. În dispozitiv însă s-a dispus restrângerea pe o perioadă de 1 an pe teritoriul.
Prin decizia civilă nr. 47/A/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- a fost declinată competența soluționării apelului în favoarea Curții de Apel București, secția civilă.
Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 66/A/2008 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul ÎCCJ în vederea soluționării acestuia.
Prin decizia civilă nr. 7702/2008, ICCJ a stabilit în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA competența de soluționare a apelului.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar nr-.
La termenul din 30.10.2009, reprezentanta apelantului a înțeles să invoce încălcarea reglementărilor ce guvernează admisia în spațiul, Norvegia nefiind stat membru al UE.
Pe fondul cauzei a solicitat modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii în tot a acțiunii formulate întrucât nu trebuia dispusă restrângerea exercițiului dreptului de liberă circulație a pârâtului în Norvegia întrucât nu este stat membru iar disp. Legii 248/2005 nu sunt aplicabile în speță.
Procedând la judecarea apelului Curtea reține următoarele:
Reținând că pârâtul a fost returnat din Norvegia pentru ședere ilegală în baza acordului de readmisie încheiat cu România, prima instanță a apreciat că în cauză sunt aplicabile disp. art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005.
Aplicarea interdicției prevăzute de textul de lege menționat trebuie însă interpretată nu numai în raport de situația de fapt ci și de legislația internațională în conformitate cu disp. art. 20 din Constituția României.
Normele dreptului comunitar nu sunt incidente speței deoarece Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene.
Norvegia a ratificat însă Convenția Europeană a Drepturilor Omului astfel că aplicabilitatea disp. art. 38 lit. a trebuie analizată din perspectiva prevederilor Convenției Europene și a protocoalelor adiționale la aceasta.
(continuarea deciziei civile 172/A/2009 dată în dosar -)
Norma internă impune drept singură condiție de restrângere a dreptului la liberă circulație ca persoana în cauză să fi fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie.
Însă, în paragraful 3 al art. 2 din Protocolul nr. 4 se prevede că exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora iar în paragraful 4 al aceluiași articol se prevede că dreptul la liberă circulație poate face obiectul unor restrângeri dacă acestea sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.
În ceea ce privește conduita pârâtului, Curtea constată că nerespectarea condițiilor de ședere pe teritoriul unui stat nu este suficientă pentru a satisface exigențele dispozițiilor CEDO menționate în contextul în care nu s-a dovedit că ar fi constituit sau urma să constituie o amenințare gravă la adresa intereselor fundamentale ale unei societăți democratice.
În aceste condiții, în baza prevederilor art. 38 din Legea nr. 248/2005 coroborate cu disp. art. 2 din Protocolul nr. 4 al CEDO nu se poate dispune în speță restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație a pârâtului, în mod greșit tribunalul procedând la admiterea cererii reclamantei.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 296 Cod pr. civ. Curtea va admite apelul Ministerului Public cu consecința schimbării în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii formulate de reclamantă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței civile 1252/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva pârâtului, pentru restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
-
Red.
Tehn. 5 ex/06.11.2009
-
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Daniela Mărginean
