Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 200/
Ședința publică din data de 16 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
Procuror -
S-a luat în examinare apelul civil formulat de reclamantaDIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 778 din 22 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția civilă în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în C, str. - nr. 2. județul C, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate - Legea nr. 248/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin cererea de apel s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, după care:
Reprezentantul Ministerului Public învederează că nu are chestiuni prealabile de discutat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu sunt cereri prealabile de formulat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul, învederează că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că intimata pârâtă a ieșit din țară la data de 20 februarie 2009, prin vama Nădlac, cu destinația Danemarca, stabilindu-se în orașul, unde a comis infracțiunea de furt până când a fost reținută de către autoritățile daneze și returnată. Față de aceste considerente apreciază că apelul formulat este întemeiat, motiv pentru care solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și pe fond să se dispună restrângerea exercitării dreptului la libera circulație al pârâtei în Danemarca.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea dreptului la liberă circulație în Danemarca, a pârâtei, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii s-a arătat că pârâta a fost îndepărtată din Danemarca la data de 23 martie 2009, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat prin Legea nr. 66/2000, publicat în Monitorul Oficial nr. 187/2000, fiind astfel incidente în cauză prevederile art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, text care reglementează posibilitatea restrângerii exercitării dreptului la libera circulație.
În drept, au fost invocate prevederile art. 5, 38, 39 din Legea nr. 248/2005.
Au fost depuse la dosar, în copii, certificate conform cu originalul, declarația olografă dată de pârâtă la momentul returnării și talonul întocmit de către organele poliției de frontieră.
Din talonul întocmit de organele poliției de frontieră rezultă că pârâta a fost returnată în România din Danemarca la data de 23 martie 2009.
În declarația depusă la dosar, pârâta a arătat că a părăsit România la data de 20 februarie 2009, prin Vama Nădlac și s-a stabilit în Danemarca, unde se ocupa cu furatul.
Reclamanta a arătat că autoritățile daneze i-au adus la cunoștință pârâtei să părăsească țara pentru săvârșirea infracțiunii de furt, fiind emisă notificare în concordanță cu Convenția Civile Internaționale - Convenția.
Prin sentința civilă nr. 778 din 22 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că dreptul cetățenilor statelor membre de a pătrunde pe teritoriul altui stat membru nu poate fi limitat decât în cazul în care prezența sau comportamentul său constituie o amenințare reală și suficient de serioasă la adresa ordinii publice a statului respectiv. De aceea, statele membre trebuie să își întemeieze decizia de a limita dreptul la liberă circulație numai în urma evaluării fiecărui caz în parte iar nu pe considerente generale (Cauza 36/75, Rutili Ministrul Afacerilor Interne).
Raportând situația de fapt constatată în cauză la prevederile normelor comunitare și interpretarea dată acestora de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Tribunalul a constatat că nu s-a făcut dovada și nu se poate reține în sarcina pârâtei niciun comportament care să se încadreze într-o conduită personală de natură a prezenta o amenințare reală și suficient de serioasă care să afecteze interesele fundamentale ale societății în România și, de altfel, nici în statul din care a fost returnată.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal, a declarat apel reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1. În mod greșit s-a dispus respingerea cererii reclamantei ca fiind nefondată, măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație a pârâtei pe
teritoriul Danemarcei având un scop legitim, respectiv menținerea ordinii și siguranței publice.
2. Pârâta a fost returnată din Danemarca deoarece s-a constatat că pe timpul șederii pe teritoriul acestei țări, pârâta a avut un comportament antisocial, fiind surprinsă furând în orașul, aspect recunoscut de pârâtă.
3. Măsura restrângerii libertății de circulație a cetățenilor Uniunii și a membrilor de familie poate fi dispusă, potrivit art. 27 din Direcția nr. 2004/38/CE, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
Analizând legalitatea hotărârii apelate, în raport cu criticile reclamantei, se constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 248 din 20 iulie 2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cetățenilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra și de a reveni oricând în țară. Limitarea exercitării dreptului cetățenilor români la libera circulație se poate face numai temporar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 38 lit. d din același act normativ prevede că restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult trei ani cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat de România cu acel stat.
Conform dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Protocolul nr. 4 al, "Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa".
Acest drept poate cunoaște anumite limitări în cazurile și condițiile prevăzute de dispozițiile art. 2 paragrafele 3 și 4 din Protocolul nr. 4 și anume: limitările acestui drept trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesare într-o societate democratică, necesitate realizată prin prisma raportului de proporționalitate între scopul urmărit prin aplicarea unei limitări a dreptului în discuție și mijloacele folosite pentru realizarea lui.
În cauză, se reține că, deși măsura dispusă cu privire la intimata pârâtă constituie o ingerință în dreptul său la liberă circulație, ea este compatibilă cu exigențele art. 2 din Protocolul 4 al, fiind permisă de dispozițiile alin. 3 și 4 ale art. 2.
Astfel, măsura restrângerii dreptului la liberă circulație pe o perioadă de până la 3 ani este reglementată de o lege accesibilă - Legea nr. 248/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, urmărește un scop legitim și apare ca necesară într-o societate democratică.
Dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației statului român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac astfel parte din dreptul intern.
În același sens, art. 27 alin. 1 din Directiva nr. 2004/36/CE din 29 aprilie 2004, prevede că statele membre ale pot restrânge libera circulație de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
Măsurile luate din motive de ordine sau siguranță publică trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză.
Conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
În cauză, se reține că sunt îndeplinite condițiile legale pentru restrângerea exercitării dreptului pârâtei la liberă circulație pe teritoriul Danemarcei, măsură luată pe o perioadă de 1 an, pârâta fiind surprinsă furând și, ulterior, expulzată.
Prin efectuarea unor fapte antisociale, respectiv furt - fapte recunoscute de intimata pârâtă cu ocazia returnării - se reține că aceasta a încălcat legislația daneză, aducând astfel atingere ordinii și siguranței publice din acest stat.
Constatându-se că se impune restrângerea exercitării dreptului pârâtei la liberă circulație pe teritoriul Danemarcei pentru o perioadă de un an, măsura respectând principiul proporționalității între scopul legitim urmărit și gravitatea faptelor pârâtei, urmează a fi admis apelul reclamantei și schimbată în tot hotărârea primei instanțe, în sensul celor menționate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de reclamantaDIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 778 din 22 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția civilă în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în C, str. - nr. 2. județul
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite cererea.
Restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație al pârâtei, -, în Danemarca, pe o durată de 1 an, începând cu data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 septembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Red. dec. apel jud. -/21.09.2009
gref. -
5 ex./24.09.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
