Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 209/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 209/A/2008
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE împotriva sentinței civile nr. 1409/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă în dosar nr- în contradictoriu cu intimat, având ca obiect
limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că procedura este legal îndeplinită, apelul este motivat și timbrat (dovada de achitare în copie fila 22) și apelanta solicită judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul Ministerului Public declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată încheiată faza probatorie, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public.
Procuror, având cuvântul, solicită instanței respingerea apelului declarat de către Direcția Generală de Pașapoarte
Față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de reprezentantul Ministerului Public, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă Nr. 1409/29.10.2008 a Tribunalului Alba - secția civilă a fost respinsă cererea formulată de petenta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva intimatului privind restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Franța pentru o perioadă de 3 ani a acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, pe baza actelor de la dosar, a reținut și motivat în considerente că cel în cauză a fost returnat din Franța la 25.09.2008.
Dreptul la liberă circulație este consacrat de Protocolul Nr. 4 la Convenția Europeană ca unul fundamental, constând în dreptul oricărei persoane de a circula liber și a-și alege în mod liber reședința. Acest drept nu poate fi îngrădit, a conchis aceeași instanță, decât în situațiile concrete prevăzute de art. 38 - 39 ale Legii Nr. 248/2005.
Prin acest act normativ, legiuitorul român a pretins că o asemenea măsură trebuie raportată la două coordonate, respectiv: de loc - putând fi dispusă doar cu privire la statul care l-a returnat pe cetățeanul român și de timp - putând fi dispusă pentru cel mult 3 ani.
În speță, intimatul a fost returnat la 25.09.2008, astfel că s-a apreciat că scopul legii și eficiența ei a fost atins, fiind trecut mai mult de un an de când acest drept i-a fost îngrădit.
Mai mult, în condițiile în care reclamanta nu a invocat fapte grave în sarcina acestuia, prelungirea în continuare a măsurii ar fi excesivă, disproporționată, în raport de împrejurările care au impus-o, a reținut în continuare prima instanță.
Împotriva sentinței civile Nr. 1409/29.10.2008 a Tribunalului Alba - secția civilă, a declarat apel Direcția Generală de Pașapoarte B, solicitând admiterea acestuia cu consecința schimbării sentinței și a admiterii acțiunii.
În expunerea de motive, în esență, se arată că aplicarea măsurii restrângerii exercițiului dreptului la liberă circulație în străinătate a unui cetățean român, reglementată de art. 38 lit. a din actul normativ menționat, este condiționată de simpla returnare a celui în cauză dintr-un alt stat în baza unui acord de readmisie încheiat de Statul Român, dacă cetățeanul a încălcat legislația acelui stat.
Returnarea în sine, arată apelanta, face dovada încălcării legislației acelui stat, nefiind nevoie de alte probe.
Legea cadru, prin art. 38 și 39, nu condiționează instituirea restricției decât de returnarea prin acordul de readmisie, nu și verificarea aspectelor ce au determinat returnarea, lucru stabilit de altfel de Curtea Constituțională prin Decizia Nr. 855/28.11.2006.
Se mai invocă împrejurarea că din documentele întocmite de autoritățile franceze rezultă că pârâtul a fost condamnat în urma procesului de Tribunalul Corecțional din din data de 21.07.2005 pentru "sustragere de la executarea deciziei de expulzare, degradarea sau deteriorarea unui monument sau a unui obiect de utilitate publică și provenite din furt, la o pedeapsă de 4 luni închisoare și interdicția pe teritoriul național cu o durată de 3 ani". În acordurile de readmisie nu se menționează nici o obligație pentru Statul Român.
De altfel, legea specială menționată a fost elaborată de legiuitor tocmai pentru a se asigura implementarea atât a Constituției, cât și a art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 12 alin 2 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și a art. 2 din Protocolul Nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului.
În acest context, pârâtul, fiind în culpă pentru nerespectarea condițiilor de călătorie în străinătate, trebuie să suporte consecințele faptelor sale. Libera circulație nu are caracter absolut, ea impunând respectarea unor condiții stabilite de lege.
Analizând apelul prin prisma acestor aspecte de ordin faptic și în raport de textele de lege invocate, se constată a fi nefondat.
Dreptul la liberă circulație este unul fundamental, el putând fi îngrădit sau limitat doar pentru considerente impuse într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea unor fapte cu caracter penal, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora, așa cum în mod judicios a reținut și prima instanță.
Prin legea cadru nr. 248/2005, s-au stabilit condițiile ce impun limitarea unui atare drept pentru cetățenii români, în situațiile limitativ prevăzute de art. 38 și 39 din acest act normativ. Așa cum afirmă și apelanta, Statul Român nu și-a asumat nici o obligație prin acordul de readmisie încheiat cu Franța referitor la acest tip de situații.
Măsura restrângerii dreptului la liberă circulație ar apărea ca fiind excesivă în raport de obligațiile asumate de România, raportat la fapta concretă, dar și la reglementarea acestui cadru prin art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE, concretizată în legea 248/2005 în țara noastră.
Prin urmare, sentința instanței de fond este una corectă și judicioasă, astfel că apelul de față, fiind nefondat, urmează a fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva sentinței civile Nr. 1409/29.2008 a Tribunalului Alba - secția civilă.
Definitivă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8.XII.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored
5 ex/10 2008
Jud. fond:
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Anca Neamțiu
