Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 21/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 21
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
Grefier - -
La ordine fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B împotriva sentinței civile nr.1297 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă procuror reprezentant PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAȘI, lipsă apelanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B și intimatul .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al apelului - se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită; se solicită judecata în lipsă.
Președintele completului de judecată prezintă raportul, potrivit căruia apelul este declarat și motivat în termen.
Apelul fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la dezbateri.
Reprez.parchetului solicită respingerea apelului ca fiind nefondat, menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.Se susține în motivele de apel că ar exista o adresă de la Centrul de Cooperare Internațională, dar adresa nu se găsește la dosar.Nu s-a făcut dovada că intimatul NN.d - ar prezenta pericol pentru siguranța, sănătatea și ordinea de drept a statului suedez.
CURTEA DE APEL,
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1297 din 30 octombrie 2008 Tribunalului Vaslui, s-a respins acțiunea civilă formulată de Direcția Generală de Pașapoarte în contradictor cu pârâtul.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut în esență că pârâtul nu se află în situațiile expres și limitativ prevăzute de norma comunitară - art.27 din Directiva 2004/38/CE, măsura solicitată nu se impune și ar încălca principiul proporționalității raportat exclusiv la conduita persoanei în cauză.
Împotriva acestei sentințe a introdus apel Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, pe care o critică ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Arată apelanta că în condițiile existenței principiilor preeminenței dreptului comunitar și al aplicării directe a acestuia, aplicarea măsurii restrângerii exercițiului dreptului la liberă circulație în străinătate a unui cetățean român este reglementată de art.38 lit. a din Legea 248/2005 și este condiționată doar de returnarea acelui cetățean dintr-un alt stat în baza unui Acord de readmisie încheiat de România cu acel stat și dacă acel cetățean a încălcat legislația statului de unde a fost returnat.
Apelanta menționează că intimatul a fost îndepărtat din Suedia la 28 august 2008, în baza acordului de readmisie încheiat cu România, conform talonului întocmit de lucrătorul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră pe motivul "muncii la negru, fără forme legale". Mai mult apelanta invocă o adresă a Centrului de Cooperare Internațională din care rezultă că intimatul a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. În aceste condiții, apelanta susține că există dovezi că s-a pus în pericol ordinea publică, siguranța și sănătatea, pentru a restricționa libertatea de circulație a intimatului, aspect reglementat atât de legea specială invocată, de Acordul de readmisie aprobat prin Legea 642/2001 și art.53 din Constituție.
Apelanta arată că față de situația concretă menționată, nu se poate susține că măsura restrângerii dreptului la liberă circulație în străinătate a persoanelor ce au fost returnate dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încalcă prevederile din Constituție, sau alte instrumente juridice internaționale.
Apelul nu este fondat. Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar se constată că este legală și temeinică sentința apelată.
Prin acțiunea introductivă de instanță Bas olicitat restrângerea dreptului la liberă circulație în Suedia pe o perioadă de 3 ani a pârâtului intimat, ca urmare a faptului că acesta a fost returnat din Suedia la 28 august 2008 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu Suedia și aprobat prin Legea 642/2001, pe motiv că a fost găsit fără forme legale, la muncă la negru.
Reclamanta apelantă a depus în dovedirea acțiunii declarația pârâtului intimat prin care acesta arată că a plecat din țară pe 8 iulie 2008 și a fost găsit în Suedia fără forme legale la 28 august 2008, dar că nu a știut că trebuia să se prezinte la poliție, în acel stat pentru a cere drept de ședere și talonul cu datele personale, de identificare a pârâtului intimat.
România a devenit membră a Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007, astfel că în mod corect tribunalul a analizat situația de fapt a pârâtului intimat în raport cu noua ordine juridică din România, determinată de dobândirea calității de membru
În atare condiții, aplicabilitatea dispozițiilor din legea internă se examinează prin raportare la normele comunitare cu privire la libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor, compatibilitatea normei interne cu cea comunitară în ceea ce privește excepția de la principiul libertății cetățeanului român de a ieși din țară în scopul de a călători pe teritoriul Suediei și identificarea normei juridice aplicabile în ceea ce privește restrângerea acestui drept.
Potrivit dispozițiilor art.38 lit. a din Legea 248/2005 restrângerea dreptului la liberă circulație a cetățenilor români în străinătate poate fi dispusă pe o perioadă de 3 ani numai în condițiile și cu privire la persoana ce a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie.
Această normă este incompatibilă cu dispozițiile art.6 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European, care prevăd că cetățenii Uniunii Europene au dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult 3 luni, fără nicio altă formalitate.
Or, în speță din talonul întocmit de lucrătorul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și declarația pârâtului intimat, singurele dovezi existente la dosar, rezultă că acesta a plecat din România prin punctul Nădlac la 8 iulie 2008, și față de dispozițiile art.6 din Directiva 2004/38/CE avea dreptul să română în Suedia 3 luni, fără nicio altă formalitate. În aceste condiții, cum norma comunitară are prioritate, se constată că în speță nu s-au încălcat aceste dispoziții, atât timp cât a fost returnat la 28 august 2008, nedepășindu-se termenul la care ne-am referit.
Mai mult, în speță corect a reținut tribunalul că nu sunt întrunite nici cerințele art.27 din aceeași directivă, text ce prevede situațiile de excepție în care se poate dispune restrângerea dreptului la liberă circulație respectiv ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Faptul că un cetățean al unui stat membru al a fost returnat la 1 lună și 20 zile de la data intrării în Suedia, pe motiv că muncea la negru, nu poate fi încadrat în niciuna din excepțiile limitativ și expres prevăzute de norma comunitară, care are prioritate conform Constituției, atât față de norma internă care nu este conformă cât și față de dispozițiile unui acord de readmisie încheiat anterior datei de la care România a devenit stat membru al
Așa fiind, constatând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, se va respinge apelul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de Direcția Generală de Pașapoarte împotriva sentinței civile nr.1297 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, decizie pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
09.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Elena Andronic
