Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 229/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 229/
Ședința publică de la 04 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacșin Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Veronica Păcurariu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în sector 1,-, împotriva sentinței civile nr. 448/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila - secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în B,-, județul B, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că apelul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, apelanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsește întâmpinarea, prin Serviciul registratură, la data de 24.07.2009, apelanta a depus cerere care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 12 lei, potrivit Ordinului de plată, în original, nr. 1733/22.07.2009 și a timbrului judiciar în sumă de 0,45 lei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul reprezentantului legal al Ministerului Public asupra apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat, și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că intimatul pârât nu se încadrează în condițiile prevăzute de limitare a dreptului la libera circulație.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.1796/113/20.05.2009 reclamant Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Franța a pârâtului pentru cel mult 3 ani.
În motivarea cererii a arătat că pârâtul a fost returnat din Franța la data de 16.04.2009, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, aprobat prin nr.HG278/1994 și avându-se în vedere decizia 09 2A 100 66/10.04.2009 a Prefecturii din -du-sud, în care se menționează că pârâtul a fost prins de jandarmerie la 10.04.2009 când lucra pe un șantier fără permis de ședere.
Reclamanta a susținut că cererea respectă norma edictată de legiuitorul național, în apărarea unui interes general al statului român și în baza obligației asumate prin acorduri internaționale de a stopa imigrația ilegală, precum și dispozițiile art.2 al Protocolului nr.4 și cele comunitare în materie.
Ca temei legal a invocat dispozițiile art.5, 38 și 39 din Legea nr.248/2005 și art.27 din Directiva 2004/38/CE.
La dosarul cauzei au fost depuse talonul completat la data returnării în țară, declarația dată de pârât la acel moment, procesul-verbal de reținere a pârâtului de către Jandarmeria Naționa lă și decizia Prefecturii din -du-Sud.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței și a solicitat respingerea cererii, precizând că în momentul în care a fost reținut de autoritățile franceze nu lucra fără autorizație, ci îl ajuta la muncă pe cumnatul său.
Prin sentința civilă nr. 448/2009 a Tribunalului Brăila, s-a respins ca nefondată cererea.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pârâtul a părăsit România la data de 21.02.2009 și s-a stabilit pe teritoriul Franței, în orașul, unde la data de 10.04.2009 a fost reținut de jandarmerie când lucra pe un șantier fără a avea permis de ședere.
Având în vedere că, România fiind o țară membră a Uniunii Europene, tratatul de adeziune prevede măsuri tranzitorii care implică pentru resortisanții săi obligația de a deține un titlu de ședere dacă doresc să exerseze în Franța o activitate profesională, Prefectul din -du-Sud a emis decizia nr.09 2A 100 66/10.04.2009 prin care a dispus returnarea la frontieră a pârâtului.
În baza acestei decizii și a Acordului de readmisie încheiat de România cu Franța și aprobat prin nr.HG278/1994 pârâtul a fost returnat în țară la data de 16.04.2009.
Față de cele reținute și văzând dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată că cererea este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.248/2005, cetățenilor români care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate.
Dreptul la liberă circulație a cetățenilor români pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și care cuprinde și dreptul de a părăsi statul de origine este garantat atât de art.25 din Constituția României, cât și de art.18 din Tratatul CEE și art.4 din Directiva 2004/38/CE.
Limitarea exercitării acestui drept se poate face, conform prevederilor art.3 alin.1, numai temporar, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, xcepțiile de la această regulă regăsindu-se atât în cuprinsul legii interne (art.38 și art.39 din Legea nr.248/2005), cât și în cuprinsul legislației comunitare (art.27 din Directiva 2004/38/CE).
Cu privire la compatibilitatea normei interne cu cea comunitară, norma comunitară prevede în mod limitativ doar trei situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectarea ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice, pe când norma internă prevede posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulație dacă cetățeanul român a fost returnat dintr-un stat pe baza unui acord de readmisie, fără a se face nici o distincție în ceea ce privește persoana cetățeanului în cauză, respectiv dacă acesta prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
Întrucât norma internă prevede o categorie mai largă de situații posibile când se poate dispune restrângerea dreptului cetățeanului român la libera circulație, în raport cu categoria situațiilor de excepție prevăzute de norma comunitară, se constată că în considerarea principiul supremației dreptului comunitar și a aplicării efectului direct al Tratatului și al Directivei la situația de fapt, norma aplicabilă în cauză este norma comunitară și anume art.18 din Tratat, respectiv art. 27 și următoarele din Directivă.
Or, art. 27 din Directiva 2004/38/CE stabilește într-un mod precis și lipsit de echivoc excepțiile în care se poate dispune restrângerea dreptului la liberă circulație, respectiv ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
În consecință, este necesar ca instanța să aprecieze dacă, prin comportamentul său, pârâtul prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
Atât timp cât fapta pentru care pârâtul a fost reținut este șederea pe teritoriul Franței fără a fi titularul unui titlu de ședere eliberat legal, se constată că aceasta nu prezintă un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică de natură să justifice restrângerea dreptului la liberă circulație în Franța.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel reclamanta, criticând-o sub aspectul temeiniciei.
În motivarea cererii de apel a arătat aceasta că pârâta a fost returnată din Franța în baza acordului de readmisie încheiat cu România pentru faptul că lucra pe un șantier fără a avea permis de ședere.
Că pârâta nu a contestat această decizie, deși avea posibilitatea să o facă.
Că în mod greșit instanța a apreciat că nu există nici o dovadă în sensul unei conduite a pârâtei care să constituie o amenințare gravă, prezentă și reală la adresa unui interes fundamental al societății.
Că în conformitate cu dispozițiile art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005 se pot institui restricții la libertatea de circulație a cetățenilor români dacă aceștia au fost returnați în baza unui Acord de readmisie, că această măsură se înscrie între situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție, nefiind de natură să încalce art. 25 din Constituție.
A mai arătat apelanta că această normă nu încalcă dispozițiile Directivei 2004/38/CE întrucât prin acest act normativ nu s-a înlăturat dreptul statelor membre de a stabili măsuri restrictive pentru proprii cetățeni.
Legal citată, intimata nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare.
Apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speța de față se pune problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale referitoare la exercitarea unui drept fundamental al cetățeanului și anume, dreptul la libera circulație, ceea ce implică dreptul de a părăsi teritoriul României în scopul de a circula pe teritoriul Uniunii Europene după data aderării.
În raport de dispozițiile art. 20 din Constituția României, instanța este obligată să cerceteze compatibilitatea legii interne privind libera circulație a persoanelor cu pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Având în vedere ordinea juridică în vigoare la momentul formulării cererii determinată de aderarea României la. necesitatea dreptului la libera circulație trebuie analizată prin prisma îndeplinirii normei comunitate în materie, care are prioritate în fața celei interne.
Astfel, dispozițiile art. 38 lit. a din Legea 248/2005 prevede că restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani, cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut, însă conform art. 27 din Directiva 2004/30/, restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie se dispune numai pentru motive de ordine publică, siguranță națională sau sănătate publică.
În alin. 2, textul prevede că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Și art. 6 din Tratatul Uniunii Europene statuează că drepturile fundamentale sunt respectate, așa cum sunt garantate de Constituția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României dreptul de a restrânge libertatea de circulație a cetățenilor săi, limitarea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, așa cum susține recurenta.
Limitarea exercitării dreptului la liberă circulație trebuie supusă condițiilor prevăzute de art. 27 din Directiva 2004/38/, iar prevederile Legii nr. 248/2005 trebuie interpretate în acord cu legislația comunitară, chiar dacă returnarea s-a produs anterior aderării României la Uniunea europeană, cum este cazul în speță, deoarece dispozițiile dreptului comunitar sunt de imediată aplicare.
În cauză, așa cum corect s-a reținut prin decizia atacată, nu s-a dovedit că sunt îndeplinite condițiile art. 27 din Directivă.
Intimata pârâtă a fost returnată din Franța pentru că lucra pe un șantier fără a avea permis de ședere.
Or, față de art. 27 alin. 2 din directiva 2004/38/CE, care prevede că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se bazeze exclusiv pe conduita celui în cauză, prin restrângerea dreptului la liberă circulație a intimatului pârât doar pe motiv de ședere ilegală în Franța, ar fi încălcat principiul proporționalității.
Față de aceste considerente, urmează să se respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în sector 1,-, împotriva sentinței civile nr. 448/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila - secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în B,-, județul
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 August 2009.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
SB//7 ex/19.08.2009
Fond: -
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Veronica Păcurariu
