Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 235/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 235/
Ședința publică din 14 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin procuror
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.748 din 16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 07.11.2008, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Deliberând, asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 6 iunie 2008, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Italia, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pârâtului.
OGÎn motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Italia la data de 23 aprilie 2008, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, aprobat prin Legea nr.173/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.304/1997.
. pârâtului de pe teritoriul statului italian, documentația întocmită cu această ocazie de către autoritățile italiene, conform căreia s-a făcut vinovat de săvârșirea mai multor infracțiuni pe teritoriul Italiei, talonul și declarația dată de pârât în punctul de trecere a frontierei și documentele înaintate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, dovedesc încălcarea de către pârât a legislației statului italian.
A mai arătat reclamanta că măsura se impune în baza dispozițiilor art.38 lit.a din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate și în baza art.5 din aceeași lege, fiind în conformitate și cu art.2 alin.3 din Protocolul Adițional nr.4 la. punctul 4.
Prin sentința civilă nr.748 din 16 septembrie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a respins cererea, reținând următoarele:
Pârâtul a ieșit legal din țară la data de 7 2007 prin Vama Nădlac, cu mașina personală, a tranzitat Ungaria și Austria și a ajuns în Italia în data de 08.11.2007, locuind în Franța până la data de 19 aprilie 2007. fost ridicat de pe stradă de către poliție și condus la sediul acesteia, fiind interogat în prezența unui avocat. Potrivit declarației acestuia, pârâtul a atacat decizia de a fi trimis în țară, așteptând rezolvarea cererii sale.
Este adevărat că dispozițiile art.38 lit.a din Legea nr.248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, prevăd posibilitatea restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație a cetățenilor români care au fost returnați dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat, însă acestea trebuie să fie interpretate și aplicate în conformitate cu legislația europeană, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceste convenții.
Astfel, potrivit art.39 din Tratatul de instituire a comunităților europene (versiunea consolidată prin Tratatul d l Amsterdam ):
,Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul comunității.
Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
Sub rezerva restricțiilor justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică, libera circulație a lucrătorilor implică dreptul:
a) de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de ședere într-un stat membru pentru a desfășura o activitate salarizată în conformitate cu legile, regulamentele și normele administrative, care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost încadrat în muncă în acel stat, în condițiile care vor face obiectul unor regulamente de aplicare adoptate de comisie.
Dispozițiile prezentului articol, nu se aplică încadrării în administrația publică."
De asemenea, potrivit art.27 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, privind dreptul la liberă circulație și ședere, pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii uniunii și membrii familiilor acestora:
,Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol, statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice.
Măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranță publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri.
Conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.
Pentru a stabili dacă persoana respectivă reprezintă un pericol pentru ordinea publică sau siguranța publică, la eliberarea certificatului de înregistrare sau, în absența unui sistem de înregistrare, în termen de cel mult trei luni de la intrarea persoanei respective pe teritoriul său sau de la data la care persoana și-a semnalat prezența pe teritoriul său în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) ori la eliberarea permisului de ședere, statul membru gazdă poate, în cazul în care consideră indispensabil, să ceară statului membru de origine sau, dacă este necesar, altor state membre să îi furnizeze informații privind antecedentele persoanei respective. Această consultare nu poate avea un caracter sistematic. Statul membru consultat răspunde în termen de două luni.
Statul membru care a eliberat pașaportul sau cartea de identitate permite titularului documentului care a fost expulzat din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică de pe teritoriul altui stat membru să reintre pe teritoriul său fără nici o formalitate, chiar dacă documentul nu mai este valabil sau dacă cetățenia titularului este contestată".
Din dispozițiile textelor citate anterior, care se aplică direct (principiul efectului direct al dreptului comunitar a fost consacrat în Hotărârea Curții din 5 februarie 1963, en Loos Adminitratie der, 26/62, 3) și cu prioritate față de dreptul intern (principiul supremației dreptului comunitar a fost consacrat prin Hotărârea Curții din 15 iulie 1964, Costa, 6/64, 1964, p. 1141), rezultă că restrângerea dreptului la liberă circulație se poate dispune numai pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, respectându-se totodată principiul proporționalității.
În prezenta cauză s-a dispus returnarea pârâtului din Italia, invocându-se motive de siguranță publică, respectiv săvârșirea de către acesta a mai multor fapte penale pe teritoriul Italiei.
În dovedirea acestor susțineri a fost depus la dosar un decret din data de 10.04.2008 al Prefectului de, prin care s-a luat măsura îndepărtării pârâtului de pe teritoriul Italiei și s-a interzis reintrarea lui pe teritoriul acestei țări pe o perioadă de 5 ani, cu motivarea că au existat numeroase denunțuri referitoare la săvârșirea de către acesta a mai multor fapte penale.
Însă, existența acestui decret nu justifică aplicarea măsurii restrângerii dreptului la liberă circulație, pentru mai multe motive.
În primul rând, săvârșirea unor fapte penale de către cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene într-un alt stat membru nu se încadrează în noțiunea de siguranță publică, astfel cum aceasta a fost conturată în practica judiciară a Curții de Justiție.
În al doilea rând, în materie penală operează prezumția de nevinovăție, care poate fi răsturnată numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar nu printr-un decret al Prefectului de, întocmit în baza unor denunțuri. Până la condamnarea sa definitivă, pârâtul este considerat nevinovat.
În al treilea rând, legislația europeană citată anterior reglementează posibilitatea restrângerii dreptului la liberă circulație de către statele membre pentru cetățenii altor state membre, iar nu luarea acestei măsuri de către chiar statul al cărui cetățean este cel căruia i se aplică.
Tot astfel, potrivit art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale:
, se găsește în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa.
Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa.
Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.
Drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică".
Și din acest text, care potrivit art.20 alin.2 din Constituția României se aplică cu prioritate față de reglementările interne, rezultă că restrângerea dreptului la liberă circulație se poate dispune numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, ratificată prin Legea nr.30/1994, respectiv pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor, protecția sănătății sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora și numai dacă aceasta constituie o măsură necesară într-o societate democratică.
De această dată se face vorbire de dreptul statului de a restrânge dreptul la liberă circulație al persoanelor care se află pe teritoriul său, însă motivele pentru care se poate lua această măsură trebuie să privească propriile interese, iar nu ale unui stat terț. Or, nu se invocă motive de siguranță publică pe teritoriul României, ci pe teritoriul Italiei, iar pentru presupusele infracțiuni săvârșite de pârât nu există o judecată penală în fața instanțelor românești, pentru a se putea lua măsuri de prevenire a faptelor penale, respectiv măsura interdicției de a părăsi țara.
De altfel, dreptul la liberă circulație este garantat și de Constituția României care prevede, în art.25, că:
,Dreptul la liberă circulație în țară și în străinătate este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept.
cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabilii domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară".
Ca urmare, tribunalul a reținut că nu există o justificare legală a restrângerii exercitării acestui drept constituțional.
Având în vedere motivele invocate, instanța a considerat că în cauză nu se impune a se lua măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație al pârâtului, astfel că cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr.748/16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a declarat apel, în termen legal, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care a criticat hotărârea atacată, în esență, pentru motive de nelegalitate și anume dispozițiile Legii nr.248/2005 nu încalcă prevederile dreptului comunitar privind libera circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene, întrucât cetățenii europeni trebuie să respecte legislația statului în care se află și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra sau de a rămâne pe teritoriul acelui stat, în condițiile stabilite prin legislația statului respectiv sau prin documentele internaționale încheiate cu România.
De asemenea s-a menționat că returnarea unui cetățean român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în baza unui Acord de readmisie, se aplică și atunci când s-a încălcat ordinea juridică interioară a respectivului stat membru, de către cetățeanul român cu privire la care se dispune returnarea.
Se consideră de apelantă că măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație pe teritoriul Italiei are un scop legitim, respectiv prevenirea unor fapte de natură să aducă atingere ordinii publice în acel stat, măsură luată și în prezenta cauză față de intimatul.
OGTot apelanta a menționat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că simplul fapt al șederii intimatului în mod ilegal pe teritoriul Italiei nu reprezintă o amenințare reală, actuală și suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societății în condițiile în care intimatul s-a făcut vinovat de săvârșirea mai multor infracțiuni pe teritoriul Italiei.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr.748 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea și pe fond admiterea acțiunii și restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Italia a cetățeanului român.
OGVerificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate și de probele de la dosar, Curtea constată următoarele:
Apelul este fondat pentru următoarele motive:
Conform art.27 paragraf 2 din Directiva 2004/38, statele membre trebuie cel puțin, atunci când impun restricții de liberă circulație față de cetățenii săi, să examineze comportamentul personal al individului în cauză.
Rezultă că măsurile de ordine publică sau de securitate publică trebuie să se bazeze exclusiv pe comportamentul individual al persoanei vizate.
De asemenea, conform principiului proporționalității și pe fundamentul exclusiv al comportamentului personal al individului interesat, acesta în baza liberului acces la circulație nu trebuie să aibă un comportament care aduce atingere ordinii publice și securității publice față de statul în care circulă considerând că nu poate fi sancționat întrucât libera circulație este un principiu fundamental al dreptului omului.
Trebuie precizat că acest principiu se circumscrie comportamentului corespunzător al cetățeanului care circulă într-un stat membru, iar dacă încalcă ordinea publică și securitatea publică prin acțiunile sale trebuie, în condiții legale, să-i fie restrâns dreptul la libera circulație pe teritoriul statului din Uniune.
Or, din probele de la dosar rezultă că intimatul prin OG comportamentul său a săvârșit pe teritoriul statului italian mai multe infracțiuni de furt și ascundere a unor obiecte furate, încălcând astfel ordinea publică și securitatea publică a acestui stat.
Pentru aceste motive, în baza art.296 Cod procedură civilă urmează a fi admis apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr.748 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă și schimbată această sentință, în sensul că se va admite acțiunea formulată de reclamantă și se va dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului pe OG teritoriul Italiei începând cu data pronunțării deciziei, o perioadă de 1 an.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.748 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, intimat-pârât fiind, domiciliat Râmnicu V,-, - 42/2,.B,.3, județ
Schimbă sentința civilă nr.748/16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului pe OG teritoriul Italiei începând cu data pronunțării deciziei, o perioadă de 1 an.
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.9/09.12.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache
