Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 49/
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE B, cu sediul în B,-, sector 1 împotriva sentinței civile nr.445/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul cu același număr.
La apelul nominal au lipsit apelanta-reclamantă DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE B, și intimatul, CNP -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin decizia nr.9130/6.11.2009 pronunțată de ICCJ B s-a admis recursul declarat și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului, este primul termen de judecată în apel în rejudecare, apelul este motivat, este timbrat, se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de reclamantă.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 30.01.2009 pe rolul Tribunalului Galați - secția civilă, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bas olicitat restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Danemarca pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pârâtului (CNP--).
Reclamanta arată că pârâtul a fost returnat din Danemarca la data de 26.11.2008 în baza Acordului readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat prin Legea nr.66/2000. Prevederile acestui acord stabilesc ca fiecare parte contractantă să readmită, la cererea celeilalte părți contractante, fără formalități, persoana care nu a îndeplinit sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare pentru intrarea sau șederea pe teritoriul statului părții solicitante. Acest acord are la bază dorința de a combate migrația ilegală.
Înscrisurile înaintate ca probe, talonul de returnare și declarația, au fost întocmite în punctul de trecere a frontierei de către lucrătorul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, urmare a măsurii de returnare dispuse de statul străin. Astfel autoritățile române au luat act de măsura dispusă de autoritățile statului străin, în baza Acordului de readmisie sus amintit, fără a putea cenzura returnarea intimatului, cu atât mai mult cu cât aceasta are la bază prevederile unui acord încheiat între cele două părți.
Reclamanta a invocat prevederile art.5, art.38-39 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate cu modificările și completările ulterioare, și art.2 al.3 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție.
Reclamanta, în dovedirea acțiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri, depunând la dosar, conform dispozițiilor art.112 pr.civ. copii certificate după declarația pârâtului, talon și dovada plății taxei de timbru în original.
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare și nici probatorii în combaterea acțiunii.
Prin sentința civilă nr.445/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galațis -a respins acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul a fost returnat din Danemarca la data de 26 nov.2008, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară.
Art.38 din Legea nr.248/2005 prevede posibilitatea luării măsurii restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în străinătate pentru o perioadă de cel mult trei ani, în cazul persoanelor readmise în baza unui acord, însă, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană legea internă trebuie interpretată prin raportare la dreptul comunitar care are prioritate, prioritate stabilită de art.148 al.2 și al.4 din Constituția României.
Potrivit art.307 al.1 și 2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, statele membre au obligația de a lua toate măsurile pentru a asigura compatibilitatea dintre acest tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării care au guvernat drepturi și obligații. Rezultă așadar și din această prevedere că legislația română trebuie interpretată în raport cu norma comunitară.
Dreptul la libera circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat de art.18 din Tratat, în aplicarea căruia a fost adoptată Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la libera circulație nu este un drept absolut, însă, conform art.27 din Directiva nr.2004/38/CE, restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor uniunii și a membrilor lor de familie poate fi dispusă numai pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. În aliniatul 2 același text prevede că măsurile luate trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze pe conduita persoanei în cauză.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României dreptul de a restrânge libertatea de circulație a cetățenilor săi, restrângerea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, astfel cum susține reclamanta.
Pârâtul a fost returnat din Danemarca pentru ședere ilegală, fără să se facă dovada că a fost judecat și condamnat pentru săvârșirea vreunei fapte penale, astfel că restrângerea dreptului la libera circulație a acestuia numai pentru acest motiv nu respectă principiul proporționalității cu scopul legitim urmărit prevăzut de disp.art.27 al.2 din Directiva 2004/38/CE.
Impotriva acestei sentințe reclamanta a formulat apel care prin decizia civilă nr.145/A/29 aprilie 2009 Curții de APEL GALAȚI, Secția Civilă a fost respins ca tardiv declarat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a constatat că reclamanta a promovat apelul la data de 07.04.2009.
Potrivit art.39 alin.4 din Legea nr.248/2005, hotărârea pronunțată de instanța de fond este supusă apelului în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, iar din dovada de comunicare a sentinței a reieșit că acest act de procedură a fost îndeplinit față de apelantă la 30.03.2009, motiv pentru care calea de atac declanșată la 07.04.2009 este formulată peste termenul legal, sens în care s-a dispus prin decizia instanței de apel.
Prin decizia civilă nr.9130/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B s-a admis recursul, s-a casat decizia civilă nr.145/A/29.04.2009 și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului, constatându-se că este făcut în termen.
Analizând apelul de față prin prisma textelor de lege invocate, Curtea îl consideră nefondat.
În speța de față se pune problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale referitoare la exercitarea unui drept fundamental al cetățeanului și anume, dreptul la libera circulație, ceea ce implică dreptul de a părăsi teritoriul României în scopul de a circula pe teritoriul Uniunii Europene după data aderării.
În raport de dispozițiile art. 20 din Constituția României, instanța este obligată să cerceteze compatibilitatea legii interne privind libera circulație a persoanelor cu pachetele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Având în vedere ordinea juridică în vigoare la momentul formulării cererii determinată de aderarea României la, necesitatea dreptului la libera circulație trebuie analizată prin prisma îndeplinirii normei comunitate în materie, care are prioritate în fața celei interne.
Astfel, dispozițiile art. 38 lit. a din Legea 248/2005 prevede că restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani. cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
În schimb, art. 27 din Directiva 2004/38/CE prevede că " statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățeanului Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice".
După cum se observă, norma comunitară prevede în mod limitativ doar 3 situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectarea ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice, pe când legislația internă restricționează libertatea de circulație dacă cetățeanul român a fost returnat dintr-un stat pe baza unui acord de readmisie, fără a se face nici o distincție în ceea ce privește persoana cetățeanului în cauză, respectiv dacă acesta prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
În aceste condiții, Curtea constată că norma internă prevede o categorie mai largă de situații posibile când poate dispune restrângerea dreptului cetățeanului român la libera circulație, în raport cu categoria situațiilor de excepție prevăzute de norma comunitară.
Consecința firească este aceea că norma internă este parțial incompatibilă cu norma comunitară, în ceea ce privește alte excepții la libera circulație a persoanelor decât cele ce vizează ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Cum reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul s-ar afla într-una din cele situații ce ar impune restricționarea dreptului la libera circulație în spațiul Uniunii Europene reține, că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiilor de interpretate stabilite în jurisprudența la Curtea Europeană de Justiție.
In plus, așa cum a statuat Curtea de Justiție de la Luxemburg în Hotărârea preliminară emisă în cazul: "dacă un stat membru nu stabilește în mod specific, în raport cu unul dintre proprii resortisanți, respectând principiul proporționalității și exclusiv în temeiul conduitei persoanei în cauză, că exercitarea de către aceasta a dreptului acordat prin articolul 18 alineatul (1) CE de a părăsi propriul stat membru pentru a se deplasa într-un alt stat membru poate constitui o amenințare reală și suficient de gravă la adresa ordinii publice, care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societății, statul membru de origine nu poate impune, pentru motive de "ordine publică" sau de "siguranță publică" în sensul articolului 27 din directiva menționată, limitări ale libertății de circulație a persoanei respective."
In speță, nimic din faptele prezentate de apelantă nu pare să indice că, în prezent sau în trecut, conduita intimatului ar fi de natură să provoace temerea că acesta ar putea prezenta unpericol realpentru interesele fundamentale ale societății, impunând adoptarea de către România a unei măsuri de limitare a dreptului său de liberă circulație.
In cererea de chemare în judecată și-n cererea de apel se invocă încălcarea acordului de readmisie încheiat cu Danemarca prin aceea că acesta nu avea documente de ședere legală în această țară, iar din procesul verbal de consemnare a declarației pârâtului rezultă că acesta a intrat pe teritoriul statului Danemarca în data de 04.10.2008 unde a cerșit pentru a se întreține, fapt pentru care a fost reținut de autoritățile daneze pe data de 20.11.2008, fiind apoi returnat. Cum nu există dovada unei condamnări definitive pentru aceste fapte se constată că nu s-a făcut dovada că intimatul din prezenta cauză reprezintă o amenințare reală și suficient de gravă la adresa ordinii publice.
Față de considerentele expuse mai sus va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil declarat reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE PAȘAPOARTE B, cu sediul în B,-, sector 1 împotriva sentinței civile nr.445/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul cu același număr.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.SB-26.02.2010
Dact.MH-26.02.2010/7 ex.
Fond: judecător - Tribunalul Galați
Com.5 ex:
- Ministerul Administrației și internelor - Direcția gen.de pașapoarte B,-, sector 1, cod -
- Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B-str.- nr.2-4,sect.5,cod -
- Instituția Prefectului Județului G - Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple - nr.102 - Cod -
- - G,- - Cod -
- Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Anica Ioan
