Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.67/Ap Dosar nr-
Ședința publică in data e 18 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat dereclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTEîmpotriva sentinței civile nr. 71 din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 11 mai 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 18 mai 2009.
CURTEA:
Constată că prin sentința civilă nr.71/2009 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte, în contradictoriu cu pârâtul
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin Decizia //RF/-, din data de 04.12.2008, emisă de către Prefectura din, s-a dispus returnarea pârâtului G în România.
La adoptarea acestei soluții, autoritatea emitentă a reținut că, cu ocazia controlului de identitate efectuat în ceea ce-l privește pe pârât, acesta nu a putut prezenta o carte de identitate românească sau un pașaport românesc valabil, care să îi dovedească naționalitatea, astfel că a trebuit să se considere că acesta, care nu a putut dovedi că este resortisant al unui stat al Uniunii europene, a intrat ilegal în Franța, fără a avea unul din documentele precizate mai sus. (fila 4)
În drept, se reține că, potrivit art. 38 lit a din Legea nr. 248/2005, "restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani - cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat."
Art. 27 din Directiva 2004/38/CE stipulează că "statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice".
Prin Hotărârea pronunțată la data de 10 iulie 2008, Curtea de Justiție a statuat că, deși, în general, statele membre ale Uniunii Europene sunt libere să stabilească cerințele de ordine publică și de siguranță publică, în conformitate cu nevoile lor naționale, ce pot de la un stat membru la altul și de la o perioadă la alta, nu este mai puțin adevărat că, în contextul comunitar și în special ca justificare a unei derogări de la principiul fundamental al liberei circulații a persoanelor, aceste cerințe trebuie interpretate în mod strict, astfel încât, sfera lor să nu poată fi stabilită unilateral de fiecare stat membru fără exercitarea unui control din partea instituțiilor Comunității Europene.
Jurisprudența a precizat astfel că noțiunea de ordine publică presupune, pe lângă tulburarea ordinii sociale pe care o reprezintă orice încălcare a legii, existența unei amenințări reale, prezente și suficient de grave la adresa unui interes fundamental al societății.
Privite în acest context, derogările de la principiul fundamental menționat care ar putea fi invocate de un stat membru implică în special astfel cum rezultă din art. 27 alin. (2) din Directiva 2004/38, cerința ca, pentru a fi justificate, măsurile luate din motive de ordine publică sau de siguranță publică să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză.
Prin urmare, într-o situație cum este cea din cererea dedusă judecății în care, față de un cetățean român, care este cetățean al Uniunii Europene, s-a dispus măsura returnării de pe teritoriul unui alt stat membru unde ședea în mod ilegal nu poate fi luată în considerare de către statul membru de origine al acestuia pentru a limita dreptul la liberă circulație al cetățeanului respectiv decât în măsura în care conduita acestuia reprezenta o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Instanța constată că, situația care a determinat promovarea prezentei acțiuni nu corespunde cerințelor mai sus redate, întrucât, singurul temei al solicitării de restrângere a dreptului la liberă circulație al pârâtului îl constituie măsura de returnare a acestuia de pe teritoriul statului francez, întrucât se afla în situația de ședere ilegală în acest stat, lipsind orice referire la vreo amenințare pe care pârâtul ar constitui-o pentru ordinea publică sau pentru siguranța publică.
Așa fiind, tribunalul, pentru considerentele ce preced, a respins cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel d e apelanta Direcția Generală de Pașapoarte, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că returnarea în țară a numitului l G, s-a realizat în Franța în data de 17.12.2008, în baza acordului de readmisie încheiat cu România, iar autoritățile române au luat act de măsura dispusă de autoritățile statului străin, fără a putea cenzura în vreun fel, măsura dispusă.
Se mai arată că măsura dispusă prin art. 38 lit a se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituția României, respectiv apărarea securității naționale și a ordinii publice, având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre statele europene prezintă interes atât pe plan intern cât și extern.
Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor în străinătate nu prevede în mod expres calitatea de lucrător, ci este aplicabilă tuturor cetățenilor, însă singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească este returnarea în baza unui acord de readmisie, lucru care s-a și realizat în cauză.
Din documentele întocmite de autoritățile franceze reiese faptul că pârâtul a fost supus unui control al identității, de către serviciile de securitate publică franceze, iar cu ocazia controlului efectuat, pârâtul nu a putut prezenta o carte de identitate românească sau un pașaport românesc, valabil care să îi dovedească naționalitatea, potrivit codului d e intrare și ședere al străinilor și dreptul de azil.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că apelul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut că măsura solicitată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, privind restrângerea dreptului la liberă circulație al pârâtului G, nu poate fi admisă, decât în situația în care prezența acestuia pe teritoriul altui stat, reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății, lucru care nu s-a dovedit în cauză.
În cuprinsul criticilor din apel, au fost reiterate motivele de temeinicie ale cererii, lucru care în mod corect a fost apreciat de instanța de fond ca fiind nefondat.
În mod judicios au fost invocate de către instanța de fond și prevederile directivei 2004/38/CE, respectiv dispozițiile art. 27, potrivit cu care această măsură este posibilă pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate. Prin urmare nu este necesară și suficientă condiția cu privire la returnarea pe baza unui acord de readmisie, așa cum se susține în cuprinsul motivelor de apel.
În lipsa unor dovezi din care să rezulte faptul că prezența pârâtului, pe teritoriul statului membru, ar reprezenta, un pericol sau o amenințare reală și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al acestuia, precum și ținând cont de practica Curții Europene de Justiție, instanța apreciază că apelul nu este fondat și în consecință va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide:
Respinge apelul declarat de apelanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.71/2009 a Tribunalului Brașov.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.NG/26.05.09
Tehnored. 28.05.2009 - 4 ex.
Jud. fond
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu
