Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 88/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.88
Ședința publică din 27 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez
Grefier -- -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror - - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței civile nr.532/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com.Măneciu, sat, nr.509, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelanta-reclamantă Direcția Generală de Pașapoarte B și intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin motivele de apel formulate apelanta-reclamantă a cerut judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, precum și de solicitarea apelantei-reclamante de judecare a cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului Parchetului.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.532/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a acestuia pe teritoriul Danemarcei, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Danemarca la data de 05.11.2008, în baza Acordului de Readmisie încheiat de România cu această țară.
S-a menționat în continuare că dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației Statului Român și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat, țara noastră urmând să-și probeze capacitatea de a stopa migrația ilegală, iar prezența fără respectarea condițiilor legale de intrare și ședere a pârâtului pe teritoriul unor state străine, dovedește contrariul.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
După examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.532/2.03.2009, a respins ca neîntemeiată cererea formulată, apreciind că pârâtul nu se face vinovat de nerespectarea legislației României și nu a desfășurat activități de natură să compromită imaginea țării ori să contravină obligațiilor asumate prin documente internaționale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit instanța a apreciat că simplul fapt al șederii pârâtului în mod ilegal pe teritoriul Danemarcei nu reprezintă o amenințare reală, actuală și suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societății.
În raport de aceste circumstanțe, consideră că, prin acțiunea introdusă, Direcția Generală de Pașapoarte a respectat norma dictată de legiuitorul național în apărarea unui interes general al Statului Român și în baza unei obligații asumate de țara noastră prin acorduri internaționale, de a stopa migrația ilegală, precum și dispozițiile art.2 al Protocolului nr.4 la și nu a încălcat alte dispoziții comunitare în materie.
Totodată, arată că măsura returnării este de natură să facă dovada deplină că pârâtul nu a respectat condițiile de intrare și de ședere în Danemarca în momentul verificărilor efectuate de către autoritățile competente.
Față de motivele invocate, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și, pe fond, admiterea cererii de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului în Danemarca.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Pârâtul a fost returnat din Danemarca la data de 05.11.2008, pe motiv de ședere ilegală pe teritoriul acestei țări, iar prin cererea adresată instanței, Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație.
Potrivit art.5 lit. a din Legea 248/2005, astfel cum a fost modificată și completată, " Pe perioada șederii lor în străinătate, cetățenii români au următoarele obligații: a) să respecte legislația României și să nu desfășoare activități de natură să compromită imaginea României ori să contravină obligațiilor asumate de România prin documente internaționale; b) să respecte legislația statului în care se află, precum și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condițiile stabilite prin legislația acestuia sau prin documentele internaționale încheiate cu România", iar conform art.38 lit. a din același act normativ, " restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani - cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat".
În ceea ce privește excepția de la principiul libertății cetățeanului român de a ieși din țară în scopul de a călători pe teritoriul altei țări, referitor la compatibilitatea normei interne cu cea comunitară, este de precizat că art.38 lit. a din Legea internă nr.248/2005 este parțial în contradicție cu art.27 din Directiva 2004/38/CE, care prevede că "statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și ai membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, aceste motive neputând fi invocate în scopuri economice".
După cum se observă, norma comunitară prevede în mod limitativ doar 3 situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectarea ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice, pe când norma internă prevede posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulație dacă cetățeanul român a fost returnat dintr-un stat pe baza unui acord de readmisie, fără a se face nicio distincție în ceea ce privește persoana cetățeanului în cauză, respectiv dacă acesta prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
Referitor la problema identificării normei aplicabile în cazul de față, respectiv norma internă sau norma comunitară, este de menționat că, potrivit principiilor de aplicare a dreptului comunitar, astfel cum au fost stabilite în jurisprudența Curții Europene de Justiție, " atunci când dispozițiile unei directive apar, din punctul de vedere al conținutului lor, ca fiind necondiționate și suficient de precise, aceste dispoziții pot fi invocate, în absența unor măsuri de transpunere în termenul stabilit, împotriva oricărei dispoziții de drept intern neconforme cu directiva".
Cum potrivit Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, România avea obligația ca până la data de 1.01.2007 să transpună dispozițiile Directivei în dreptul intern, obligație ce nu a fost însă îndeplinită (Legea 248/2005 nefiind până în prezent armonizată cu dispozițiile cuprinse în Directivă), la situația de fapt din prezenta speță își găsește aplicabilitatea efectul direct al Directivei.
În speță, conduita pârâtului-șederea ilegală pe teritoriul Danemarcei-nu constituie, în înțelesul art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE, o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății belgiene, neputând fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.
Față de toate aceste considerente, curtea, în baza art.296 Cod proc. civilă, va respinge ca nefondat apelul, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția primei instanțe, neimpunându-se restrângerea dreptului la liberă circulație a pârâtului pe teritoriul Danemarcei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte, cu sediul în B-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 532/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. Măneciu, sat, nr. 509, jud.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 27.04.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.CC
7 ex/ 29.04.2009
nr- Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
