Obligația de a face. Decizia 1328/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8684/2008)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1328/
Ședința publică de la 03.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
******************************
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurenta-reclamantă și recurenta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI - SUCURSALA CERCETĂRI PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.5944 din data de 29.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25.959/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-reclamantă, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă și intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că recurenta-pârâtă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 10.02.2009, după care,
Președintele completului comunică un exemplar al întâmpinării recurentei-reclamante.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei-reclamante pe cererea de recurs formulată de aceasta.
Recurenta-reclamantă, personal, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii fondului, în sensul obligării pârâtelor la eliberarea unei adeverințe în care să fie menționate toate veniturile salariale suplimentare pe care ea le-a obținut în calitate de salariat și pentru care s-au achitat, de către angajator, contribuțiille legale la bugetul asigurărilor sociale.
Curtea acordă cuvântul recurentei-reclamante și pe cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă.
Recurenta-reclamantă, personal, solicită respingerea recursului declarat de recurenta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI - SUCURSALA CERCETĂRI PITEȘTI. Arată că aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a elibera adeverința, în sensul solicitat.
În temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5944 din data de 29.09.2008, pronunțată în dosarul nr.25959/3/LM/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a -, ca neîntemeiată.
A admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele Regia Autonomă Pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești.
A obligat pârâtele să elibereze adeverință din care să rezulte dacă reclamanta a mai beneficiat de alte sporuri, în afara sporului special pentru condiții deosebite de muncă, respectiv procentul sau suma acordată, perioada în care a primit aceste sporuri, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunile referitoare la achitarea, de către angajator, a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
Cu privire la cadrul procesual, tribunalul a constatat că reclamanta nu a chemat în judecată Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala de Inginerie Tehnologică Obiective, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei persoane este invocată neîntemeiat.
Potrivit art.40 alin.2 lit. h din codul muncii, angajatorul are obligația de a elibera, la cerere, toate documentele ce atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Astfel, anexa VI la OUG nr.4/2005 prevede care sunt mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă o adeverință prin care se dovedesc aceste sporuri și anume, denumirea unității, perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care s-a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. Adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
Prima instanță a apreciat că, atât timp cât nu se poate reține vreo culpă a reclamantei, aceasta trebuie să beneficieze de toate drepturile prevăzute de lege în legătură cu raporturile de muncă și că, în acest caz, societatea angajatoare are obligația de a-și asuma răspunderea pentru eliberarea unor adeverințe, în care să fie menționate orice date în legătură cu munca prestată de către salariați.
În caz contrar, reclamanta ar fi prejudiciată prin stabilirea unor drepturi de pensie mai mici decât cele care i se cuvin, proporțional cu contribuțiile reținute și virate, aferente veniturilor realizate și care nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Ca urmare, tribunalul a apreciat că, pentru recalcularea drepturilor de pensie, reclamanta are nevoie de o adeverință din care să rezulte dacă a mai beneficiat de alte sporuri în afara sporului special pentru condiții deosebite de muncă, respectiv procentul sau suma acordată, perioada în care a primit aceste sporuri, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunile referitoare la achitarea, de către angajator, a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, atât reclamanta, cât și pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă arată că în cererea de chemare în judecată a solicitat instanței să dispună:"obligarea pârâtelor la emiterea unei adeverințe privind veniturile salariale suplimentare realizate de subsemnata în calitate de salariată a Institutului de Energetici Pitești ( Pitești), adeverință care să menționeze: perioada lucrată de reclamantă ca salariată în cadrul institutului, funcția și, eventual specialitatea exercitată, denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporurile respective, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunea referitoare la achitarea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri". Precizează că sporurile au constituit doar o parte dintre aceste venituri suplimentare.
Recurenta-reclamantă precizează că, în alte procese ale foștilor salariați, purtate în contradictoriu cu aceleași pârâte, instanța a admis cererile acestora, în sensul obligării pârâtei Regiei Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești să elibereze acestora o adeverință în care să fie menționate veniturile salariale suplimentare obținute de către aceștia în perioada în care au fost salariați ai societății pârâte.
În concluzie, recurenta-reclamantă solicită ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză să fie obligate pârâtele să îi elibereze o adeverință, în care să fie menționate toate veniturile salariale suplimentare pe care ea le-a obținut, pentru care s-au achitat, de către angajator, contribuțiiile legale la bugetul asigurărilor sociale.
Nu indică temeiurile de drept ale cererii sale de recurs.
La rândul său, recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activității - Sucursala Cercetări Pitești ( Pitești), prin motivele de recurs, susține că veniturile și drepturile salariale pot să ateste calitatea de salariat potrivit Codului muncii, însă instanța de fond nu a ținut seama că unitatea pârâtă eliberat reclamantei, la cerere, adeverința nr.6087/18.03.2008, în vederea înscrierii la pensie, dar și a recalculării pensiei, adeverință care a cuprins sporurile cu caracter permanent de care beneficiat reclamanta în perioada 11.02.1980 - 01.04.1990, cât a lucrat în unitate și care atestă calitatea acesteia de salariat, potrivit dispozițiilor art.40 alin.2 itera h din codul muncii.
Precizează recurenta-pârâtă că este adevărat ca în arhiva Pitești se găsesc statele de plata ale reclamantei-intimate, dar în acestea nu sunt evidențiate distinct sporurile și drepturile salariale la care a obligat-o instanța de fond și care se găsesc în arhiva
Mai susține recurenta-pârâtă că instanța de fond a ignorat faptul că recurenta-reclamantă a solicitat adeverința pentru venituri salariale și drepturi de care nici nu a beneficiat cât a lucrat în unitate angajatoare și pe care le-a precizat, prin întâmpinarea depusă, cum ar fi: recompense din avantaje postcalculate, spor obiective speciale, spor fidelitate, spor confidențialitate.
Referitor la ignorarea de către instanța de fond a motivelor și probelor sale, recurenta-pârâtă subliniază faptul că a fost obligată la eliberarea adeverinței pentru sporuri deacord,prime,participare la beneficii, recompense din avantaje economice, care potrivit dispozițiilor pct.VI din Anexa 1 OUG nr.4/03 februarie 2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, "nu sunt luate in calcul la stabilirea punctului de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.". Ori, instanța de fond nu a ținut seama nici de această cerere formulată de unitatea pârâtă, adeverința fiindu-i necesară reclamantei pentru pensie, ci nu pentru atestarea calității de salariat.
Susține, de asemenea, recurenta-pârâtă că este adevărată mențiunea, din considerentele hotărârii fondului, potrivit căreia dispozițiile art.40 alin.2 lit. h din codul muncii nu disting dacă datele din adeverința solicitată sunt sau nu utile, ca bază de caIcul, la stabilirea cuantumului pensiei, însă aceasta o distinge cu prisosință OUG nr.4/3 februarie 2005, act normtaiv ignorat în totalitate de către prima instanță.
Mai precizează că a învederat Tribunalului, prin întâmpinare, că "eliberăm adeverințe, cum de altfel am eliberat și reclamantei, dar semnăm adeverințe corecte, numai în conformitate prevederile legale în vigoare și nu putem elibera adeverințe cu nesocotirea legislației actuale" și că, potrivit legii, angajatorii sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informaților înscrise în adeverințele pe care le întocmesc și le eliberează.
În motivarea, în drept, a cererii sale de recurs, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate, prin cererile lor de recurs, de către recurenta-reclamantă și recurenta-pârâtă - Sucursala Cercetări Pitești ( Pitești), precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:
Întrucât recurenta-reclamantă nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art.306 alin.3 din Codul d e procedură civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt invocate face posibilă încadrarea acestora în dispozițiile art.304 pct.4 din Codul d e procedură civilă, astfel că va analiya recursul prin prisma acestor dispoziții legale.
Cât privește recursul formulat de aceasta, Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată cu care a investit instanța de fond, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea unei adeverințe privindveniturile salariale suplimentare realizate de ea în calitate de salariatăa Institutului de Energetici Pitești ( Pitești), adeverință care să menționeze: perioada lucrată de reclamantă, ca salariată, în cadrul institutului, funcția și, eventual specialitatea exercitată, denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporurile respective, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunea referitoare la achitarea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri.
Potrivit dispozițiilor art.40 alin.2 lit. h din codul muncii:
"Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații: -
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; -."
Față de petitul acțiunii introductive, Curtea constată că în mod nejustificatinstanța de fond, deși a admis în tot acțiunea reclamantei, a obligat pârâtele să elibereze o adeverință din care să rezulte doar dacă reclamanta a mai beneficiat și de alte sporuri, în afara sporului special pentru condiții deosebite de muncă, respectiv procentul sau suma acordată, perioada în care a primit aceste sporuri, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunile referitoare la achitarea, de către angajator, a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri.
Câtă vreme, în raport de dispozițiile legale suscitate, recurenta-reclamantă este îndreptățită la eliberarea actului de certificare care să se ateste datele solicitate de ea prin acțiunea formulată, Curtea apreciază că, sub acest aspect, soluția primei instanțe este netemeinică, urmând a fi, deci, modificată.
Astfel, Curtea apreciază că din interpretarea sistematică, logico-juridică, a dispozițiilor art.40 alin.2 lit. h din codul muncii rezultă că sintagma"-toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; -"se referă la toate datele legate de activitatea în muncă a salariatului - perioada lucrată, funcția exercitată de salariat, specialitatea, drepturile salariale realizate, sporurile și alte venituri suplimentare, denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care au fost primite sporurile respective, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunea referitoare la achitarea, de către angajator, a contribuțiilor legale la bugetul asigurărilor sociale, asupra veniturilor respective.
Așadar, nu are relevanță dacă salariatul sau, după caz, fostul salariat, care solicită aceste date, le utilizează în calitatea sa de salariat (legat, deci, de executarea raporturilor de muncă) sau pentru obținerea ori recalcularea drepturilor de pensie.
Față de cele reținute mai sus, Curtea apreciază că nu pot fi primite, întrucât sunt nefondate, susținerile formulate, în cuprinsul cererii de recurs, de către recurenta-pârâtă - Sucursala Cercetări Pitești ( Pitești), în sensul că în arhiva sa se găsesc doar statele de plată ale recurentei-reclamante, dar că, în acestea, nu sunt evidențiate distinct sporurile și drepturile salariale la care a obligat-o instanța de fond și care se găsesc în arhiva Aceste susțineri sunt, practic, chestiuni ce țin de executarea hotărârii judecătorești, obligația de eliberare a actului de certificare revenind angajatorului. Ori, angajatorul este, în speță, recurenta-pârâtă Pitești.
De asemenea, sunt nefondate, astfel că vor fi înlăturate, ca atare și susținerile recurentei-pârâte Pitești în sensul că, deși dispozițiile art.40 alin.2 lit. h din codul muncii nu disting dacă datele din adeverința solicitată de reclamantă sunt sau nu sunt utile, ca bază de caIcul, la stabilirea cuantumului pensiei, prin dispozițiile OUG nr.4/3 februarie 2005, se distinge, cu prisosință acest lucru, însă, afirmă recurenta-pârâtă, ordonanța menționată a fost ignorată, în totalitate, de către prima instanță.
Cu privire la criticile menționate mai sus, Curtea reține că nu rezultă din textul OUG nr.4/2005 distincția despre care face vorbire recurenta-pârâtă. Ori, potrivit adagiului "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem.
În acest sens, reține că în mod eronat recurenta-pârâtă consideră că dispozițiile OUG nr.4/2005 nu ar fi fost avute în vedere, de instanța de fond, la pronunțarea sentinței atacate, precum și să aceste dispoziții ar contraveni dispozițiilor Codului muncii. Dimpotrivă, dispozițiile Codului muncii se coroborează cu cele ale OUG nr.4/2005.
Este adevărat că dispozițiile OUG nr.4/2005 privesc domeniul pensiilor, ele având un accentuat caracter de specificitate, iar dispozițiile Codului muncii privesc domeniul raporturilor de muncă, însă toate aceste reglementări se referă, în esență, la calitatea de salariat, calitate ce constituie premisa dobândirii calității de pensionar.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă este fondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, alin.2 și alin.3 teza 1 din Codul d e procedură civilă, îl va admite și, în consecință, va modifica în parte sentința recurată, în sensul căva obliga pârâtele să îi elibereze reclamantei o adeverință privind veniturile salariale suplimentare realizate de aceasta în cadrul Institutului de Energetici Pitești ( Pitești), în care să se menționeze perioada lucrată în cadrul institutului, funcția, specialitatea, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care le-a primit, actele normative în baza cărora au fost plătite, precum și mențiunea referitoare la achitarea contribuției de asigurări sociale.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Urmează a respinge recursul formulat de - Sucursala Cercetări Pitești ( Pitești), ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr.5944 din data de 29.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25.959/3/LM/2008, în contradictoriu cu recurenta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI - SUCURSALA CERCETĂRI PITEȘTI și cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI.
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâtele REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI - SUCURSALA CERCETĂRI PITEȘTI ( Pitești) și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI să elibereze o adeverință privind veniturile salariale suplimentare realizate în cadrul Institutului de Energetici Pitești ( Pitești), menționând perioada lucrată în cadrul institutului, funcția, specialitatea, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care le-a primit, actele normative în baza cărora au fost plătite, precum și mențiunea referitoare la achitarea contribuției de asigurări sociale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI - SUCURSALA CERCETĂRI PITEȘTI, împotriva aceeași sentinței civile, nr.5944 din data de 29.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25.959/3/LM/2008, în contradictoriu cu recurenta-reclamantă și cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 23.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia Raluca
Judecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
