Obligația de a face. Decizia 193/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 193
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 2 martie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu- JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
- - -judecător
- - - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare amânarea de pronunțare a recursului civil promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.828 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23 februarie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.828/C/2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamța fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii N și în consecință:
A fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei cu luarea în considerare a sumelor acordate pentru "plata muncii pentru regim de lucru prelungit (programul peste 8 ore/zi plătite ca ore normale)", evidențiate în adeverința nr.9602/1.11.2006 emisă de SC "" SA, începând cu data de 30.06.2005 și să emită o nouă decizie de pensie în acest sens.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Neamț sub nr- din 10.09.2008, contestatoarea chemat în judecată civilă pe intimata Casa Județeană de Pensii N, cu sediul în N,-, solicitând recalcularea drepturilor de pensie.
În motivarea acțiunii, contestatoarea arată că la stabilirea drepturilor sale de pensie intimata nu luat în calcul toate sporurile incluse în adeverința nr.9602 din 01.11.2006 emisă de " "SA - Sucursala M depusă la dosarul de pensionare, respectiv perioada 01.12.1963-01.10.1964, 01.01.1965-01.03.1980 cât a beneficiat de spor pentru regim de lucru prelungit, fiind astfel vătămată în dreptul său la asigurări sociale, drept garantat de stat; că, pentru sporul salarial care nu i- fost luat în considerare la stabilirea pensiei, fost achitată contribuția la bugetul de asigurări sociale, la fondul de sănătate și la fondul de șomaj; că, prin nr.1546/28.08.1952, nr.2579 din 11.12.1956 și Decretul nr.175/24.03.1973, pentru activitatea în construcții montaj, s- reglementat prelungirea timpului normal de lucru de la 8 ore/zi la 10 ore/zi, toate fiind considerate și plătite ca ore normale lucru, constituind bază de calcul pentru determinarea și virarea cotei de CAS; că, potrivit precizărilor metodologice ale Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut și care intră în formula de calcul punctajului mediu anual, cuprinde și drepturile bănești cuvenite salariaților pentru timpul lucrat suplimentar, astfel încât trebuie luate în considerare și drepturile bănești cuvenite pentru regimul prelungit de lucru și că sporul cuprins în adeverința menționată fost evidențiat în statele de plată, fiind susținut legal, prin precizarea actelor normative în temeiul cărora s- acordat.
În dovedirea susținerilor, contestatoarea depus la dosarul cauzei copii după decizia civilă nr. 64/R-CA pronunțată în dosarul nr- de Curtea de Apel Pitești, după adeverința invocată și de pe serie de alte înscrisuri ( 6-15).
Prin întâmpinarea formulată în dosar, intimata solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, arătând că, petenta beneficiază pentru munca depusă și limită de vârstă, stabilită prin decizia nr.84250 din 26.04.1990 emisă de Comisia de pensii N, în baza legii nr.3/1977; că, în conformitate cu HG nr.1550/23.09.2004, pensia contestatoarei fost evaluată în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, fiind emisă decizia de pensie nr.84250/2005, obținându-se prin evaluare un punctaj mediu anual de 2,03339 puncte, mai mare decât cel aflat în plată; că, urmarea cererilor contestatoarei, s- procedat la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite acesteia, prin valorificarea sporurilor salariale prevăzute în adeverința nr.2035 din 24.03.2005 eliberată de SC SA depusă la dosarul de pensionare, însă nu și a adeverinței nr. 9602 din 01.11.2006 în care sunt menționate sumele primite cu titlu de " spor pentru program prelungit de lucru", motivat de faptul că nu au avut caracter permanent în sensul prevăzut de Legea nr.49/1992, fiind acordate pe un timp limitat și reprezentând un mod de plată orelor suplimentare.
În apărare, intimata depus înscrisurile aflate la dosarul de pensionare.
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr.84250/26.04.1990, contestatoarea beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, stabilită în baza Legii nr.3/1977.
În temeiul HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiileLegii nr. 19/2000,pensia contestatoarei fost evaluată pe baza datelor din documentația de pensionare aflată în păstrarea intimatei, în urma recalculării, prin decizia nr.84250/2005, fiind stabilit, un punctaj mediu anual de 2,03339 puncte, mai mare decât cel în plată la data evaluării.
Întrucât, după emiterea acestei decizii de pensionare contestatoarea solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul sporurilor salariale prevăzute în adeverințele nr.2035 din 24.03.2005 emisă de SC" " SA și nr.9602 din 01.11.2006 eliberată de SC" " SA intimata, luând în considerare toate aceste drepturi salariale, cu excepția sporului pentru programul prelungit de lucru, stabilit, începând cu 01.07.2005, un punctaj mediu anual de 2,45881 puncte.
Față de situația reținută și de aspectul invocat de către contestatoare privind neluarea în calcul sporurilor care au fost menționate în adeverința nr.9602 din 01.11.2006 emisă de " "SA, respectiv sumele acordate pentru " regim de lucru prelungit ( 10 ore), instanța a constatat că acțiunea este întemeiată și a fost admisă ca atare.
Pentru hotărî astfel, instanța a apreciat că pensia cuvenită petentei trebuie determinată cu luarea în calcul tuturor drepturilor de natură salarială care au constituit baza de calcul contribuției de asigurări sociale.
Astfel, în conformitate cu art.1 din nr.1546/1952, art.1 alin.1 din nr.2579/1956, nr.191/1963 și Decretul nr.175/1973, pentru activitatea de construcții - montaj, s- reglementat prelungirea timpului de lucru de la 8 ore/zi la 10 ore și chiar la 12 ore/zi, toate orele fiind considerate și plătite ca ore normale de lucru. În aceste condiții, s-a apreciat că, sumele acordate petentei pentru orele prestate în plus peste programul de 8 ore/zi, fac parte din salariul de bază și nu reprezintă un spor sau adaos la acesta.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.164 alin.2 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile brute sau nete, înregistrate în carnetul de muncă, s-au avut în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Acest fapt n-a însemnat însă că, veniturile realizate ce au intrat în baza de calcul contribuției de asigurări sociale și care nu sunt evidențiate în carnetul de muncă nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei, în condițiile în care s- făcut dovada existenței acestora, prin adeverințele emise de angajator.
În acest context, s-a reținut că, în adeverința dedusă judecății, se menționează, în mod expres, atât temeiul de drept în care au fost acordate sporurile salariale cu titlu de " regim de lucru prelungit ( 10 ore), cât și faptul că acestea fac parte din baza de calcul și virare contribuției de asigurări sociale.
În consecință, susținerile intimatei, potrivit cărora, sumele menționate în adeverința menționată cu titlu de " regim prelungit de lucru", nu pot fi luate în calcul întrucât nu au avut caracter permanent, nu au fost reținute ca întemeiate motivat de faptul că achiesarea la acestea ar atrage încălcarea flagrantă unuia dintre principiile care guvernează sistemul public de asigurări sociale, reglementat de dispozițiile art.2 lit. din legea nr.19/2000, și anume, principiul contributivității.
Ori, prin obținerea unui drept de pensie inferior în raport cu cota de contribuție de asigurări sociale calculată și virată la bugetul de stat s-ar crea inechitate și încălcare prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO, plata acestei contribuții dând naștere, potrivit practicii CEDO, unui drept de proprietate la fracțiune din patrimoniul astfel constituit.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul textelor de lege invocate, instanța a admis acțiunea formulată, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii N care a criticat nelegalitatea hotărârii atacate invocând în esență, faptul că prima instanță a procedat la o greșită interpretare a dispozițiilor normative aplicabile în speță, hotărârea fiind dată cu încălcarea legii.
Astfel, a arătat recurenta în mod greșit, instanța, fundamentându-și convingerea pe principiul contributivității, a ignorat faptul că, acest principiu nu poate fi pus în discuție în situația persanelor ale căror drepturi au fost deschise în baza legislației anterioare ( situație în care se regăsește și intimata), respectiv anterior datei de 01.04.2001, data apariției Legii nr. 19/2000, întrucât, potrivit art. 15 al.2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.
Astfel, pentru persoanele ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 01.04.2001, în temeiul legislației anterioare și care au avut un mod diferit de stabilire a drepturilor, legiuitorul a stabilit, prin art. 1 al nr.HG 1550/2004 că " începând cu 01.04.2004 pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei menționate vor fi evaluate în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, principii care se reflectă în dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 republicată.
Astfel, în art. 164 din Legea nr. 19/2000 se menționează explicit, faptul că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, conform cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă"; la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, de asemenea, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după, 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Pe cale de consecință, legiuitorul a prevăzut expres elementele care fac parte din baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare ( cele reglementate de art. 10 din legea 3/1977) pentru care și sporurile care au caracter de permanență.
A mai invocat recurenta faptul că în speță, au fost încălcate și dispozițiile OUG nr. 4/2005 ( Anexă pct. VI) care stipulează expres că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
Totodată, sporurile cu caracter permanent au fost prevăzute explicit de Legea nr. 49/1992 pentru completarea și modificarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, printre acestea nefiind menționate sumele primite pentru orele prestate în regim prelungit de lucru la ore, astfel cum le-a considerat prima instanță.
De asemenea, a mai invocat recurenta, în cauză au fost ignorate dispozițiile nr. 1564/1952 și ale nr. 175/1973 referitoare la programul de lucru al personalului din cadrul trusturilor de construcții și compensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător, iar în situație imposibilității compensării, plata acestora conform orelor normale de lucru.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7,9 Cod procedură civilă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Intimata a fost pensionată în temeiul Legii nr. 3/1977 primind pensiile de asigurări sociale, drepturile fiind stabilite cu începere de la data de 01.02.1991.
Ulterior pensionării, ca efect al apariției mai multe acte normative succesive în domeniul pensiilor și asigurărilor sociale ( HG1550/2004, Legea nr. 19/2000) și, în temeiul adeverințelor emise de unitatea de construcții la care și-a desfășurat activitatea, intimatei i-a fost recalculată pensia de mai multe ori, ultima începând cu 01.07.2005, în care s-au avut în vedere o serie de sporuri solicitate de aceasta.
Ultima cerere de recalculare a pensiei, prin care intimata a solicitat a se avea în vedere sporul de regim prelungit de lucru(conform adeverinței nr.9602/01.11.2006 emisă de " SA Sucursala M), a fost respinsă de recurentă cu argumentația conform căruia acest spor nu poate constitui baza de calcul al pensiei(adresa nr.60247/17.11.2006).
Potrivit art. 1 nr.HG 1550/2004 începând cu data de 01.04.2001 ( data aplicării Legii nr. 19/2000) pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2000, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, principii inserate în dispozițiile art. 164 din actul normativ anterior arătat.
Astfel, în conformitate cu art. 164 al. 1- 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii noi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă; pe lângă acestea, se au în vedere la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 și sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, potrivit legislației anterioare și care au fost înregistrate în carnetele de muncă.
Totodată, menționează alin.3 al art. 164 din Legea nr. 19/2000, faptul că la determinarea punctajelor anuale, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt atestate cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației.
Din interpretarea textului art. 164 din Legea nr. 19/2000 rezultă că legiuitorul a prevăzut în mod expres pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977 elementele care au format baza de calcul al pensiei, respectiv sporurile luate în considerare în acest sens conform legislației anterioare, respectiv art. 10 din legea nr. 3/1977.
Se reține, de asemenea, că potrivit mențiunilor Anexei la.OUG nr. 4/2005, pct. VI, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, deoarece nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, serie de venituri ( formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp pe baze de tarife sau cote procentuale, al 13-lea salariu, diurnele de deplasare și de delegare, detașare, transfer, drepturi de autor, precum și alte sporuri care nu au caracter permanent).
Sporurile cu caracter permanent stabilite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 49/1992 sunt prevăzute expres la pct. 5 Anexa la.OUG nr. 4/2005, sumele primite pentru orele suplimentare prestate în regim prelungit de 10 ore nefiind incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent pentru a fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual pentru recalcularea pensiei.
Pe cale de consecință, dispozițiile exprese ale legiuitorului vizând elementele ce au fost avute în vedere la determinarea cuantumului pensiei stabilite anterior apariției Legii nr. 10/2000, nu lasă loc interpretării extensive a instanței de fond, și susținută de intimat, respectiv cea a contributivității, principiu aplicabil de la data apariției Legii nr. 19/2000 ( art. 23), în respectarea dispozițiilor art. 15 alin.2 din Constituție conform căreia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.
Se reține, totodată, că, în argumentarea deciziei nr. 736/24.10.2006 prin care a soluționat, în sensul respingerii, excepția de neconstituționalitate a mențiunilor de la pct.VI din Anexa la.OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea Constituțională a statuat că contribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor cetățenilor la pensie inclusiv modalitatea de calcul al cuantumului revine în exclusivitate legiuitorului, pe cale de consecință, ține de opțiunea acestuia stabilirea veniturilor realizate de titularii drepturilor la pensie care se includ în baza de calcul al acestora.
Față de cele reținute și de Curtea Constituțională, sporul revendicat de intimată nefiind prevăzut în Anexa la.OUG 4/2005 - pct. VI nu poate fi luat în considerație ca element al recalculării pensiei dobândite sub imperiul Legii nr. 3/1977, întrucât aceasta ar însemna adăugarea unui element de calcul neprevăzut de textul normativ.
Având în vedere cele anterior arătate, instanța, în temeiul art. 304 pct. 7,9 Cod procedură civilă, apreciază că recursul formulat este întemeiat, considerent pentru care în baza art. 3121Cod procedură civilă va admite, dispunând în consecință, modificarea în tot a sentinței recurate, și respingerea acțiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursul promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.828 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.828/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red.dec.rec.-
TEHN. - / 3 EX./1.04.2009.
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
