Obligația de a face. Decizia 2342/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 2342
Ședința publică din data de 9 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 9,. A,. 3,. 95, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1652 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SUCURSALA, cu sediul în,- - 3, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-reclamant - și intimata-pârâtă Sucursala.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că recursul este motivat și a fost declarat în termen legal.
Curtea având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După strigarea cauzei se prezintă în instanță avocat, din Baroul Dâmbovița, pentru intimata-pârâtă Sucursala care depune la dosar împuternicirea avocațială din data de 9 decembrie 2009 și solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul - a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Sucursala, obligarea acesteia să-i elibereze documentele solicitate prin cererea înregistrată cu nr. 26 din data de 13.01.2009.
Motivând în fapt cererea, reclamantul a arătat că la data de 13.01.2009 a adresat o cerere către Sucursala prin care a solicitat eliberarea statului de avans pe luna aprilie 2008, precizând în conținutul cererii, că după 30 de zile va sesiza instanța de judecată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii.
A fost anexată, în copie, cererea nr. 26/13.01.2009 adresată pârâtei.
Instanța a solicitat pârâtei, prin adresă, să precizeze motivele refuzului de comunica reclamantului un exemplar al statului de plată avans pentru luna aprilie 2008, însă nu s-a primit răspuns la această adresă.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 30.03.2009, instanța, față de lipsa părților și în conformitate cu dispozițiile art. 242 (1) pct. 2 Cod procedură civilă raportat la alineatul 2 al aceluiași articol, a suspendat judecata.
La data de 11.05.2009 reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul, prin precizările formulate la data de 03.09.2009 și 16.09.2009, în susținerea cererii de chemare în judecată a invocat prevederile art.40 alin2 lit h din Codul muncii și a criticat unele înscrisuri emise anterior de pârâtă și acte de procedură îndeplinite de către instanțele de judecată în cauze soluționate irevocabil. De asemenea, a susținut că adresa nr. 216/02.02.2009 și statul de avans pe luna aprilie prezentate instanței sunt false pentru că au fost semnate de către avocat și nu poartă ștampila unității și a solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
Au fost anexate precizărilor, în copie, statele de plată pe luna aprilie, fapt care confirmă primirea acestora de către reclamant.
Pârâta, prin adresa nr. 3849/19.06.2009, a comunicat instanței că a răspuns reclamantului prin adresa nr. 916/2.02.2009 că a eliberat copia solicitată cu mențiunea "conform cu originalul" și totodată i-a distribuit-o prin registratura unității pentru aod epune personal la instanță, însă reclamantul a refuzat să ridice documentele respective de la registratura societății.
Odată cu răspunsul au fost anexate, în copie, adresa nr. 916/2.02.2009, statul de avans pe luna aprilie 2008 și cererea nr. 26/13.01.2009 formulată de -.
Prin sentința civilă nr.1652 din 5 octombrie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins acțiunea formulată de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâta Sucursala, obligând reclamantul la 1.000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
La data de 13.01.2006 reclamantul, în calitate de salariat al pârâtei Sucursala, a solicitat acesteia să-i elibereze statul de avans lunar pe luna aprilie 2008, petiția fiind înregistrată sub nr.26/13.01.2009.
Din adresa nr. 916/02.02.2009 rezultă că pârâta a comunicat pârâtului prin registratura unității copia statului de plată pe luna aprilie 2008, cu mențiunea "conform cu originalul", în adresă făcându-se referire și neclaritatea scopului în care s-a solicitat înscrisul respectiv.
Dispozițiile art. 40(2) lit. h) din Codul muncii obligă pe angajator să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Conform dispozițiilor art. 8(1) din nr.OG 27/2002 privind reglementarea de soluționare a petițiilor, aprobată prin Legea -, autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
Instanța constată că pârâta a eliberat înscrisul solicitat de reclamant, care are legătură cu calitatea de salariat a acestuia, în termen de 30 de zile, astfel că în raport de dispozițiile art. 281 din Codul muncii, urmează să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Referitor la falsurile susținute de către reclamant cu privire la statul de avans pe luna aprilie 2008 pe care l-a depus odată cu precizările din 16.09.2009, este de observat că ștampila și semnătura considerate false, întrucât nu sunt identice cu cele de pe statul de plată ( fila 47), se referă numai la mențiunea pentru conformitate cu originalul. În măsura în care reclamantul consideră că au fost alterate mențiunile referitoare la sumele cuvenite ca avans de plată pe luna aprilie 2008, sau alte date din acest stat de plată, are posibilitatea să sesizeze organele de urmărire penală.
Întrucât prin respingerea cererii de chemare în judecată reclamantul este considerat căzut în pretenții, în temeiul art. 274 Cod pr. civ. a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de apărător achitat de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea, în esență, că la judecarea cauzei în fond au fost încălcate disp. art.88 din pr.civ. că au existat ingerințe în actul de justiție, că judecătorii desemnați să judece în cauză au mai judecat o cauză similară și se aflau în incompatibilitate.
Mai susține recurentul că apărătorul pârâtei nu avea mandat de reprezentare din partea acesteia.
Recurentul critică sentința sub aspectul că s-a încălcat art.40 alin.2 lit.h din Codul muncii. De asemenea, se arată că instanța a încălcat formele de procedură, iar hotărârea este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea legii.
O altă susținere a recurentului se referă la faptul că sunt încălcate dispozițiile Legii nr.92/1992.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
dedusă judecății privește următoarea situație de fapt: recurentul reclamant, în calitate de salariat al pârâtei Sucursala, a solicitat acesteia să-i elibereze statul de avans lunar pe luna aprilie 2008, petiția fiind înregistrată sub nr.26/13.01.2009.
Din adresa nr. 916/02.02.2009 rezultă că intimata - pârâtă a comunicat recurentului prin registratura unității copia statului de plată pe luna aprilie 2008, cu mențiunea "conform cu originalul", în adresă făcându-se referire și neclaritatea scopului în care s-a solicitat înscrisul respectiv.
Dispozițiile art. 40(2) lit. h) din Codul muncii obligă pe angajator să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, obligație îndeplinită de către societate.
Conform dispozițiilor art. 8(1) din nr.OG 27/2002 privind reglementarea de soluționare a petițiilor, aprobată prin Legea 233/2002, autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă. Și această dispoziție legală a fost respectată de către societate, așa cum corect a stabilit instanța de fond.
Din analiza documentelor eliberate de către societate recurentului rezultă că actele solicitate de acesta cuprind ștampilele societății și nu s-a constatat, de către organe abilitate în acest sens, existența vreunui fals.
Prin urmare, criticile formulate de recurent apar ca nefondate.
Din analiza documentelor care atestă îndeplinirea procedurii de citare rezultă că au fost respectate toate condițiile stabilite de art.88 din pr.civ. citațiile cuprinzând toate mențiunile, ștampilele și semnăturile cerute de lege.
Recurentul susține că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, fără a preciza în ce constă aceasta, astfel că motivul de recurs apare ca nefondat.
De asemenea, se susține că instanța fondului nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, dar din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța a fost alcătuită din doi judecători și doi asistenți judiciari, așa cum stabilește norma specială cuprinsă în art.55 alin.1 din Legea nr.304/2004.
În ce privește pretinsa incompatibilitate a judecătorilor fondului, curtea va constata că aceștia au mai judecat o pricină între părțile din prezentul dosar, dar obiectul cauzei deduse judecății era altul, astfel că nu sunt întrunite condițiile 24 - 27.pr.civ.
Apărătorul societății pârâte a prezentat în instanță delegație avocațială, care până la eventuala înscriere în fals, face dovada mandatului acestuia.
Curtea va constata că toate actele de procedură întocmite în dosar s-au efectuat cu respectarea dispozițiilor procedurale.
Recurentul mai invocă nerespectarea dispozițiilor art.4, 121 - 123 din Legea nr.92/1992, dispoziții care sunt abrogate din 2004, astfel că și această critică este nefondată.
Pentru aceste considerente, curtea va constata că toate criticile formulate în recurs sunt nefondate, sentința instanței de fond este legală și temeinică, astfel că, în baza disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 9,. A,. 3,. 95, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1652 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SUCURSALA, cu sediul în,- - 3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- - --- - -
Fiind în prezenta
se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.4 ex./18.12.2009
/
.fond nr- Trib.D
Jud.fond -
G
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
