Obligația de a face. Decizia 2461/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1775/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2461R
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurentul împotriva sentinței civile nr.324 din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,având ca obiect "obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 02.04.2009, de către intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întâmpinare în patru exemplare. De asemenea, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, cât și prin conținutul întâmpinării s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 324 din data de 15.01.2009 pronuntata de Tribunalul B in dosarul nr- a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul in contradictoriu cu paratul Ministerul Public -Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul Bar etinut ca potrivit documentelor depuse la dosar, reclamantul a indeplinit functia de magistrat o perioada de 13 ani si 9 luni si de avocat o perioada de 16 ani si 4 luni, solicitand prin cererea de chemare in judecata eliberarea unei adeverinte necesare stabilirii pensiei de serviciu de care beneficiaza magistratii. A retinut instanta de fond ca potrivit art. 40 alin 2 lit h Codul muncii, una din obligatiile principale ale angajatorului in executarea raporturilor de munca este aceea de a elibera la cerere inscrisurile care atesta calitatea de salariat a solicitantului, obligatie concretizata si de prevederile art. 34 alin 5 Codul muncii. A considerat prima instanta ca reclamantul interpreteaza eronat prevederile legii, in realitate, acesta nefiind indreptatit la acordarea pensiei de serviciu de care beneficiaza magistratii. In raport de dispozitiile art. 82 si art. 86 din legea nr. 303/2004, apreciaza prima instanta ca reclamantul nu indeplineste conditiile impuse de acestea, deoarece inainte de intrarea in vigoare a legii nr. 303/2004 s-a pensionat din postul de referent de specialitate la Comisia Guvernamentala de Colaborare si Cooperare Economica si Tehnica, nedetinand functia de judecator sau procuror, neputand fi luata in considerare nici perioada in care a indeplinit functia de avocat. Se mai arata ca ambele situatii prevazute de art. 82 din legea nr. 303/2004, respectiv pensionarea la implinirea varstei de 60 de ani si pensionarea inainte de aceasta varsta, presupune ca persoana in cauza sa se pensioneze din functia de judecator sau procuror, iar vechimea in functia de avocat poate fi valorificata in cadrul unui interval de maxim 10 ani. Vechimea in avoactura ar fi putut fi luata in calcul doar in conditiile art. 82 alin 2 din lege insa perioada de 10 ani ce se valorifica din perioada din perioada in care a indeplinit functia de avocat insumata cu perioada cat a fost magistrat - 13 ani si 9 luni, in total rezultand 23 de ani si 9 luni, nefiind indeplinita conditia legala de 25 de ani in magistratura. Mai precizeaza prima instanta ca alte perioade in care reclamantul a ocupat diferite functii nu pot fi asimilate vechimii in magistratura intrucat nu se incadreaza in cele enumerate de lege. Reclamantul nu indeplineste nici conditia vechimii de 25 de ani in functia de judecator si procuror cf. art. 82 alin 5 din lege.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen legal reclamantul, solicitand casarea hotararii si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.
In motivare, arata recurentul ca potrivit art. 86 din legea nr. 303/2004, la stabilirea vechimii in magistratura se ia in considerare intreaga perioada in care magistratul a indeplinit functia de avocat si nu numai 10 ani. Au fost interpretate eronat prevederile art. 82 din OUG nr. 100/2007, deoarece, in opinia recurentului, de fiecare data cand se vorbeste de judecator si procuror se subinteleg si asimilatii acestora. Mai arata recurentul ca din economia legii nr. 303/2004 si OUG nr. 100/2007 nu rezulta ca aceste acte normative s-ar aplica numai persoanelor pensionate din functia de judecator sau procuror, legiuitorul urmarind sa avantajeze toate persoanele care au indeplinit timp de 25 de ani functia de judecator sau procuror ori asimilatii acestora. In consecinta, precizeaza recurentul ca este in drept sa primeasca pensia de serviciu prin coroborarea prevederilor art. 86 si art. 82 pct 6 deoarece art. 86 asimileaza intreaga perioada de avocatura cu cea de judecator si procuror, iar art. 82 alin 6 nu se refera exclusiv la judecatori si procurori, ci si la asimilatii acestora, nefiind impusa conditia de a se pensiona din functia de magistrat.
Se solicita de catre recurent judecata in lipsa.
Intimatul Ministerul Public -Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie depune intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de criticile formulate si de prevederile art. 304ind1 Cpc, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 82 din legea nr. 303/2004, "Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.
(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără aop utea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
(7) Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.
(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă".
ca enumerarea cuprinsa in art. 82 alin 1 din legea nr. 303/2004 este limitativa, iar cerinta de 25 de ani vechime in functiile respective este imperativa.
Recurentul nu indeplineste aceasta cerinta, intrucat a indeplinit functiile de judecator si procuror numai o perioada de 13 si 9 luni, intervalul cat o persoana a exercitat profesia de avocat nefiind mentionata de art. 82 alin 1.
Dispozitiile art. 82 alin 6 din lege are in vedere numai judecatorii si procurorii pensionati anterior intrarii in vigoare a legii, or, fata de caracterul de ordine publica a sistemului de pensii de seviciu, textele sunt de stricta interpretare si aplicare. Cum legea vorbeste de judecatori si procurori pensionati anterior intrarii in vigoare a legii nr. 303/2004, rezulta cu claritate ca legiuitorul a avut in vedere persoanele pensionate din functia de judecator si procuror. Aceasta se coroboreaza si cu faptul ca alin 1 al art. 82 are in vedere persoanele aflate in functia de judecator si procuror la data solicitarii pensiei de serviciu, cu atat mai mult cu cat modul de calcul al pensiei de serviciu se raporteaza la veniturile din ultima luna de activitate anterioara pensionarii.
Numai pentru persoanele care indeplinesc functiile enumerate de art. 82 alin 1 la data pensionarii sunt incidente prevederile art. 86 din lege, privitoare la stabilirea vechimii in magistratura.
Aceasta concluzie se sprijina si pe dispozitiile art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 1275/18.10.2005.
Sustinerea recurentului in sensul ca legea nu prevede ca la data pensionarii este necesara detinerea functiei de judecator sau procuror nu este intemeiata avand in vedere ca o astfel de concluzie rezulta din interpretarea logica a prevederilor legale, nefiind necesar ca legiuitorul sa prevada in mod expres acest lucru.
Recurentului nu ii sunt aplicabile nici dispozitiile art. 82 alin 5 din lege, deoarece nu indeplineste cerinta de a avea 25 de ani vechime in functiile limitativ enumerate de acest text.
In raport de cele de mai sus, nu prezinta relevanta perioada cat recurentul a exercitat profesia de avocat.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza recursul nefondat, urmand sa il respinga ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurentul împotriva sentinței civile nr.324 din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. 2ex/13.05.2009
Jud.
Jud. fond:;.
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Daniela Georgeta Enache
