Obligația de a face. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.26/
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Luminița Șolea
JUDECĂTOR 2: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții, cu domiciliul în B,-, și ambii prin mandatar cu domiciliul în B,-, împotriva deciziei civile nr.152/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns recurenta-reclamantă personal și în calitate de mandatar pentru recurenții-reclamanți și -, lipsă, lipsă fiind intimații - -, - B SRL ). - SRL ).
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin serviciul registratură s-a depus o cerere de către av. n reprezentantul intimatei - - prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată întrucât se află în imposibilitatea de a se prezenta la acest termen urmând a prezenta dovada la termenul ce se va acorda, după care;
Recurenta față de această cerere lasă la aprecierea instanței.
Curtea respinge cererea de amânare întrucât nu este dovedită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în dezbatere.
Recurenta având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței cu privire la instalația de canalizare și în rejudecare să fie obligați pârâții să refacă instalația de canalizare ce a fost desființată în mod abuziv de aceștia.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr. 898/04.02.2008 a Jud. B s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, - domiciliați în B,-, jud. B si - - cu sediul în B, str. -, - parter, în contradictoriu cu pârâții domiciliat în B,-,. 13,.2,.3,. 28, jud. B și - SRL cu sediul în B,-,. 13,.2,.3,. 28, jud.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere cu privire la refacerea instalației de alimentare cu apa și canalizare.
Au fost obligați pârâții să realizeze pe cheltuiala proprie, o cale de acces la podul locuinței reclamanților, -, prin exteriorul clădirii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii suprafeței indivize de 494,54 mp teren de construcție din terenul în suprafață totala de 2555,23 mp situata în B,- și în exclusivitate asupra apartamentului situat pe acest teren, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5868/26.07.1971 la notariatul de Stat Județean
Pârâtul este proprietarul terenului în suprafață de 300 mp indiviz din suprafața de 1766 mp ce face parte și suprafața totala de 2555,34 mp, situat în B,-, precum și asupra construcțiilor C2, C3, C4 situate pe acest teren, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6770/29.06.2004 la BNP " & Asociații".
Pârâta - SRL este proprietara terenului în suprafața de 1466 mp indiviz din suprafața de 1766 mp ce face parte și suprafața totală de 2555,34 mp, situat în B,-, precum și asupra construcțiilor C5, C6, C7 situate pe acest teren, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6771/29.06.2004 la BNP " & Asociații".
Cu privire la primul capăt de cerere referitor la refacerea instalației indivize de alimentare cu apă și canalizare, instanța a constatat următoarele:
În cauză s-a încuviințat proba cu expertiza tehnica specialitatea instalații, având în vedere ca hotărârea de casare vizează cele două hotărâri judecătorești în integralitate și s-a dispus emiterea unei adrese către Biroul Local de Expertize Tehnice pentru a se comunica lista experților cu aceasta specialitate.
Având în vedere că pe lista experților tehnici specialitatea instalații sunt înscriși doar doi experți, respectiv și, care deja si-au exprimat punctul de vedere prin expertizele efectuate în dosarul nr. 2000/2005 al Judecătoriei Brăila, la termenul din data de 25.06.2007 instanța a apreciat că nu se mai impunea reluarea întocmirii unei astfel de expertize, și a ținut cont de cele existente.
Astfel, expertizele efectuate de experții tehnici și au avut ca obiective stabilirea culpei în întreruperea utilizării instalațiilor de alimentare cu apa și de canalizare și, în cazul în care această culpă s-ar fi datorat unor defecțiuni sau neexecutării unor reparații, să se precizeze cine avea obligația efectuării acestora.
Din rapoartele de expertiza întocmite a rezultat că întreruperea alimentării cu apă și a funcționării rețelei de canalizare din- a fost dispusă de către RA B în anul 2002, datorita stării avansate de uzură, de degradare a branșamentului de apă și canalizare, datorată exploatării defectuoase în timp și a lipsei oricăror lucrări de întreținere. Niciunul dintre locatari nu a manifestat interes și nu a efectuat lucrări de reparații. Un alt factor care a condus la această stare de lucruri a fost neachitarea în timp a contravalorii apei consumate și a apei pierdute datorita avariilor nereparate din culpa locatarilor ce au locuit până în noiembrie 2002, respective. Vina aparține atât reclamanților și, cât și. Experții au mai precizat că remedierea defecțiunilor apare ca inutilă și costisitoare pentru toți locatarii, soluția tehnică fiind ca fiecare locatar să-și execute branșamente separate.
Având în vedere concluziile celor doi experți tehnici specialitatea instalații și reținând că pârâții nu se fac vinovați în totalitate de întreruperea instalațiilor de alimentare cu apa și de canalizare, culpa aparținând și coreclamanților, a respins ca nefondat capătul de cerere cu privire la refacerea instalației de alimentare cu apa și canalizare.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere referitor la refacerea caii indivize de acces spre podul reclamanților, instanța a constatat următoarele:
Având în vedere hotărârea de casare, obligatorie în temeiul art. 315 Cod procedură civilă, instanța de fond a apreciat că se impune efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcții, care să precizeze dacă refacerea căii de acces spre podul reclamanților ar crea grave prejudicii pârâților, precum și posibilitatea realizării unei alte căi de acces spre pod prin exteriorul clădirii.
Din raportul de expertiză întocmit de expert rezulta că accesul la podul reclamantei se realizează prin imobilul aparținând pârâtei - SRL, care nu a fost prezentă la efectuarea expertizei, deși convocata, astfel că nu s-au putut face constatări de către expert cu privire la prejudiciile suferite de către pârâtă prin menținerea acestei căi de acces.
Expertul a precizat că o altă cale de acces la podul reclamantei se poate realiza prin exteriorul clădirii, propunând și modalitatea acesteia, respectiv printr-o scara metalică tip pompieri amplasată pe fațada peretelui de la bucătărie și crearea unei uși metalice la nivelul planșeului de la pod prin desființarea parapetului ferestrei existente.
Instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de către pârâta - SRL, astfel că prin suplimentul la raportul de expertiza, expertul a precizat că accesul la podul reclamantei prin imobilul proprietatea pârâților este incomodă și neaccesibilă.
Astfel, instanța apreciind că menținerea unei căi de acces la podul reclamanților prin imobilul proprietatea pârâților, ar îngrădi dreptul de proprietate al reclamanților, drept garantat de Constituția României, precum și art. 480 cod civil și, reținând că starea de fapt existentă se datorează pârâților, instanța a admis cel de-al doilea capăt de cerere formulat de către reclamanți și va obliga pârâții să realizeze pe cheltuiala proprie, o cale de acces la podul locuinței reclamanților, -, prin exteriorul clădirii.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel reclamanții, prin mandatar, solicitând obligarea intimaților să-i permită racordare la instalația de canalizare realizată de aceștia pe terenul indiviz deoarece este singura posibilitate de a-și folosi imobilul potrivit destinației sale, aceea de locuință.
Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că apelanții au formulat un capăt de cerere nou în apel față de cel formulat în fața instanței de fond ceea ce nu poate fi admis.
Prin decizia civilă nr.152/11.09.2008 Tribunalul Brăilaa respins apelul ca nefondat pentru următoarele:
Examinând sentința atacată prin prisma motivului de apel invocat dar și potrivit dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat că apelul declarat nu este fondat.
Astfel prin cererea de chemare în judecată adresată instanței de fond,reclamanții prin mandatar au solicitat și obligarea pârâtei să refacă instalația de alimentare cu apă și canalizare ce a fost desființată în cursul anului 2004, cerere pe care nu și-au modificat-
Potrivit dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza, obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula cereri noi. Cum prin motivele de apel apelanții au solicitat un capăt de cerere nou față de cel supus judecății la instanța de fond, tribunalul, făcând aplicarea dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, s-a respins apelul, aceștia având posibilitatea, eventual de a formula o nouă cerere de chemare în judecată având ca obiect solicitarea de mai sus.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții prin procurist
susținând că din disperare și din neștiință au schimbat obiectul acțiunii când au solicitat instanței obligarea pârâților să le permită să se racordeze pe cheltuiala lor la instalația nouă realizată de aceștia.
Pentru aceste motive au solicitat să fie obligați pârâții să refacă instalația
indiviză de canalizare,desființată în mod abuziv de aceștia în cursul lunii noiembrie 2004.
Recursul declarat de către reclamanți nu poate fi admis.
Chiar reclamanții recunosc că au schimbat obiectul acțiunii în apel,situație față
de care Tribunalul a reținut incidența dispoz. art.294 Cod procedură civilă care nu permite ca in apel să se schimbe obiectul cauzei.
Cum apelul reclamanților a vizat doar această cerere de racordare la instalația
de canalizare realizată de către pârâți și nu s-a adus nici o critică sentinței de fond și neinvocându-se nici un motiv de nelegalitate a deciziei de apel, Curtea nu poate admite recursul de față și ca atare îl va respinge ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții, cu domiciliul în B,-, și ambii prin mandatar cu domiciliul în B,-, împotriva deciziei civile nr.152/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2009.
Președinte, Judecător Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AI-29.01.2009
Dact.MH-02.02.2009/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Luminița ȘoleaJudecători:Luminița Șolea, Simona Bacșin, Anica Ioan
