Obligația de a face. Decizia 3078/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1057/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3078/
Ședința publică din data de 07 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta- reclamantă NAȚIONALĂ SINDICALĂ, împotriva sentinței civile nr.7164 din 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10520/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata- pârâtă ASOCIAȚIA LA NIVEL DE GRUP DE UNITĂȚI DIN TRANSPORTUL FEROVIAR, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă Națională Sindicală Feroviară, prin consilier juridic, cu împuternicire atașată la fila 13 dosar, intimata pârâtă Asociația la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar, prin consilier juridic, cu delegație atașată la fila 14 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Consilierul juridic al recurentei pârâte Națională Sindicală Feroviară, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Consilierul juridic al intimatei pârâte Asociația la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar, depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7164 din 19.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- s-a respins ca rămasă fără obiect cererea privind pe reclamanta Națională Sindicală Feroviară în contradictoriu cu pârâta Asociația la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâta a făcut dovada cu înscrisul depus la filele 24-26 dosar fond că, s-a încheiat actul adițional al contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 având ca obiect modificarea art.9 alin.4 lit.c privind salariul minim brut la nivelul grupului de unități și stabilirea unui calendar în vederea introducerii sporurilor în salariul de bază, astfel încât salariul de bază minim brut la nivel de grup de unități să fie majorat cu echivalentul sporurilor respective și a art.126 alin.2 în sensul că începând cu anul 2008 sumele prevăzute la alin.1 se vor calcula având ca bază suma minimă de 20 lei/salariat/an.
Actul adițional a fost semnat de reprezentanții reclamantei.
Față de împrejurarea că părțile au negociat și au stabilit prin actul adițional nivelul salariului de bază minim brut pe grup de unități, cererea de chemare în judecată a considerat Tribunalul, a rămas fără obiect conform art.1091 Cod civil.
Prin notele scrise reclamanta a susținut că prin actul adițional s-a prevăzut un salariu de bază minim brut în sumă de 570 lei și nu în sumă de 700 lei, așa cum este prevăzut în art.41 alin.3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010.
Potrivit art.129 alin.5 Cod procedură civilă, instanța a analizat obiectul cererii de chemare în judecată ce nu se referă la actul adițional la contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 înregistrat sub nr.370 din 20.06.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta - Națională Sindicală Feroviară, criticând-o pentru nelegalitate. temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, recurenta susține în esență pronunțarea sentinței atacate cu aplicarea greșită a legii, realizând o interpretare eronată a situației de fapt, cât și a materialului probator depus la dosarul cauzei, în special a Actului Adițional nr.370/20.06.2008.
Se arată în dezvoltarea recursului formulat că nelegal s-a reținut de către Tribunal că acțiunea ar fi rămas fără obiect, în condițiile în care evident obiectul cauzei îl constituie obligarea Asociației la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar la aplicarea la nivel de grup de ulități din transportul feroviar a prevederilor și dispozițiilor art.41 alin.3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, înregistrat la sub nr,722/03/24.01.2008, în care se prevede că nivelul salariului minim brut la nivel de ramură transport este în valoare de 700 lei.
Ori, art.3 prin alin.1 al contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 prevede "clauzele prezentului contract colectiv de muncă unic la nivel de ramură transprorturi produc efecte pentru toți sdalariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora".
Nu trebuie neglijat în acest sens că dispozițiile art.238 alin.1 din Legea nr.53/2003 stipulează că părțile în contractele colective de muncă nu pot introduce "clauze care să stabilească drepturi la nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă stabilite la nivel superior".
Totodată, trebuie avute în vedere în acest sens și dispozițiile asrt.5 alin.13 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 ce stabilesc în mod imperativ că: "În situațiile în care, în privința drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte din contract - în speță art.41 alin.3 din Contractul colectiv de muncă, la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010".
Drept urmare, aplicarea salarilui minim brut stabilit la nivel de ramură de transport - 700 lei este favorabil salariaților, sens în care în baza art.8 alin.2 din Legea nr.130/1996 nu mai putea face obiectul niciunei negocieri la nivel de grup de unități.
În acest context, actul adițional nr.370 înregistrat la data de 20.06.2008 la, prevăzând un drept inferior contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi, contravine dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.130/1996, fiind lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu fraudarea legii.
Nivelul salariului minim brut nu poate fi obiectul unei negocieri, deoarece acesta a fost stabilit în mod imperativ prin clauzele unui contract superior celui a cărui semnatară a fost Asociația la Nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, Curtea apreciază fondat recursul pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
Împrejurarea că ulterior sesizării instanței de judecată la data de 13 martie 2008, a fost înregistrat actul adițional la CCM respectiv nr.370/20 iulie 2008 prin care s-a prevăzut cuantumul salariului minim aplicabil pentru unitățile feroviare, în cuantum de 570 lei, nu înseamnă că acțiunea a rămas fără obiect, cum nelegal și fără suport juridic susține prima instanță. Dimpotrivă, obiectul cauzei îl constituie obligarea Asociației la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar la aplicarea la nivel de unități din trasportul feroviar a prevederilor și dispozițiilor art.41 alin.3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură trasporturi pe anii 2008-2010, înregistrat sub nr.722/03/24.01.2008, în care se prevede un salariu minim brut la nivel de ramură transport superior, acela de 700 lei. Ori, cu această pretenție dedusă judecății fusese investită prima instanță, pretenție necercetată însă, aceasta nejustificând motivul neaplicării dispozițiilor art.41 alin.3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, sub aspectul cuantumului salariului minim brut la nivel de ramură transport, respectiv cel de 700 lei.
Practic prima instanță nu s-a pronunțat asupra pretențiilor concrete deduse judecății, nici considerentele hotărârii atacate, nici dispozitivul acesteia necuprinzând mențiuni cu privire la aspectul în discuție.
Aceasta înseamnă că prima instanță a încălcat dispozițiile imperative ale art.129 alin. ultim Cod procedură civilă, neintrând practic în cercetarea fondului cauzei ceea ce impune a se realiza aplicațiunea art.312 alin.5 Cod procedură civilă, cu consecința admiterii recursului, casării hotărârii recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare. De altfel, excepția lipsei de obiect nu este reglementată de dispozițiile Codului d e procedură civilă, iar art.1091 cod civil invocat în apărare, reținut ca temei juridic al respingerii cererii nu au aplicabilitate în cauză, referindu-se la stingerea obligațiilor prin plată, novație, remitere voluntară, compensațiune, confuziune, predarea lucrului, prescripție, instituții ce nu au legătură cu obiectul pricinii deduse judecății.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va ține seama de toate aspectele invocate prin motivele de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta- reclamantă NAȚIONALĂ SINDICALĂ, împotriva sentinței civile nr.7164 din 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10520/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata- pârâtă ASOCIAȚIA LA NIVEL DE GRUP DE UNITĂȚI DIN TRANSPORTUL FEROVIAR.
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./29.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
