Obligația de a face. Decizia 6669/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3799/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6669/
Ședința publică de la 18.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CAMERA DEPUTAȚILOR-SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR împotriva sentinței civile nr.2366/20.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49396/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă prin consilier juridic, cu delegație la dosar și intimatul-reclamant, prin avocat, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, intimatul-reclamant a formulat note scrise, înscris înregistrat la dosar la data de 12.11.2009, după care,
Părțile, reprezentate, arată că nu alte cereri de formulat ori înscrisuri noi de propus.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta-pârâtă, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și temeinicie. Arată că instanța de fond s-a substituit voinței legiuitorului, modificând prevederile normei juridice conținute de Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, ce guvernează regimul actualizării pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari. Adeverința propriu-zisă, adeverința de actualizare a pensiei a fost emisă de instituție pentru toți pensionarii funcționari publici. Instanța de de fond a depășit limitele puterii judecătorești, a dispus obligarea instituției la emiterea unei adeverințe în care să se regăsească o bază de calcul alcătuită din media veniturilor brute în ultimele 12 luni de activitate ale unui funcționar public parlamentar, corespunzătoare actualizării pensiei de la data de 1 aprilie 2008, stabilind o altă bază de calcul decât cea fixată de lege, intervenind astfel în sfera legislativului, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat prevăzut de art.1 alin.4 din Constituție.
Motivul pentru care a solicitat conexarea la dosarul nr- era că avea obiect tocmai contestarea de către reclamant a deciziei de pensioare, decizie care a determinat și diminuarea drepturilor sale de pensie. Mai arată că această adeverință nu poate fi anulată întrucât este reglementată de legea privind stabilirea pensiei de serviciu.
Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 Cod procedură civilă, arată că instanța nu a făcut aplicarea unor texte abrogate, refuzând recunoașterea valorii juridice a unor dispoziții normative în vigoare. Arată că intimatul a fost pensionat la data de 01.02.2007, i s-au aplicat dispozițiile art. 73 alin.1 al Legii nr.7/2006. Incorect, potrivit adeverinței s-a stabilit o altă bază de calcul, diminuând pensia de la suma de 6000 lei la 5000 lei, or, legea civilă nu retroactivează. Din acest punct de vedere adeverința nu este legală. S-a solicitat salariul brut pe perioada 01.06.2007-01.06.2008. Baza de calcul utilizată pentru determinarea cuantumului pensiei se raportează la legislația aplicabilă la data nașterii raportului juridic și nu la modificările ulterioare deschiderii dreptului la pensie.
Al doilea motiv de recurs recurs invocat, pe art.304 pct. 5 Cod procedură civilă, nu se regăsește în cauză. În ceea ce privește susținerea recurentei-pârâte că nu s-a comunicat încheierea de ședință pronunțată la data de 18.03.2009, arată că are un caracter preparatoriu și nu reprezintă o hotărâre în sensul dispozițiilor art.266 alin.3 Cod procedură civilă care impun obligația comunicării hotărârilor judecătorești numai în acele cazuri în care aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
Mai arată că nici motivul invocat în temeiul art.304 pct.7 Cod procedură civilă, nu se regăsește în cauză, întrucât baza de calcul nu se schimbă, ci doar metodologia. Mai mult, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale susține această teză, prin adresa nr.1472/14.04.2008.
Motivul invocat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arată că adeverința nr.57/5322/24.06.2008 a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.82 din Legea nr.303/2004, în mod corect instanța de fond a dispus anularea acesteia și obligarea pârâtei de a elibera o nouă adeverință din care să rezulte veniturile reclamantului prin aplicarea OG nr.10/2008. De asemenea, solicită obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr.43/29.07.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2366/20.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaților - Secretariatul General al Camerei Deputaților; a anulat adeverința nr. 57/24.06.2008.
A obligat pârâta să-i elibereze reclamantului o adeverința din care sa rezulte veniturile acestuia prin aplicarea prevederilor OG nr. 10/2008 la suma ce a constituit baza de calcul a pensiei precizată prin adeverința nr. 57/1055 din 7 februarie 2008 si sa o comunice reclamantului si Casei Naționale de Pensii si alte Drepturi de Asigurări Sociale.
A obligat parata la 4000 lei cheltuieli de judecata față de reclamant
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul are calitatea de pensionar începând cu data de 10.02.2007. Modificările art.82 din Legea nr.303/2004, din octombrie 2008 nu îi sunt aplicabile reclamantului avându-se în vedere data deschiderii dreptului la pensie și baza de calcul utilizată pentru determinarea cuantumului acesteia în raport de legislația aplicabilă la data nașterii raportului juridic.
Actualizarea pensiei de serviciu alreclamantului are loc ori de câte ori se înregistrează creșterea drepturilor salariale ale categoriei sociale din care a făcut parte reclamantul în raport cu nivelul salarului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică.
Conform adeverinței nr.57/1055/7.02.2008 baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei reclamantei a constituit-o media veniturilor brute conform art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006.
Din adeverința nr.57/596/26.01.2007 s-a stabilit în conformitate cu art.82 din Legea nr.303/2004, că media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate pe baza căreia se stabilește pensia de serviciu este de 5047 lei.
Rezultă că la determinarea cuantumului pensiei reclamantului s-a avut în vedere media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate și nu salariul de bază brut lunar și după caz sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Ca urmare, pârâta, pentru recalcularea pensiei reclamantului trebuie să emită o adeverință din care să rezulte veniturile brute realizate în ultimele 12 luni de către cu aplicarea creșterilor salariale reglementate prin nr.OG10/2008.
S-a constatat că adeverința din 24.06.2008 a fost emisă cu nerespectarea prevederilor art.82 din Legea nr.303/2004, deoarece în conținutul acesteia se specifică doar baza de calcul utilizată la actualizarea pensiei, fără a se specifica că suma de 5458 reprezintă media veniturilor brute în ultimele 12 luni de activitate de către un funcționar public parlamentar, în activitate cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică determinate cu aplicarea prevederilor nr.OG 10/2008 motiv față de care se va dispune anularea acesteia.
Potrivit art.34 pct.5 din Codul munciis -a dispus obligarea pârâtei să-i elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte veniturile acestuia prin aplicarea prevederilor nr.OG10/2008 la suma ce a constituit baza de calcul a pensiei precizată prin adeverința nr.57/1055/7.02.2008 pe care să o comunice atât reclamantului cât și casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Camera Deputaților, criticând soluția pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 4, 5, 7 și 9. pr. civ.
În motivarea recursului, referitor la motivul întemeiat pe pct. 4 art. 304. pr. civ. recurenta arată că prin soluția pronunțată instanța se sustituie voinței legiuitorului, modificând prevederile normei juridice conținute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, ce guvernează regimul actualizării pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari.
Se susține că instanța adaugă la lege atunci când reține că modificările art. 82 din Legea nr. 303/2004 nu îi sunt aplicabile reclamantului, avându-se în vedere baza de calcul utilizată pentru determinarea cuantumului acesteia în raport de legislația aplicabilă la data nașterii raportului juridic.
Stabilind o altă bază de calcul decât cea fixată de lege, instanța intervine în sfera legislativului, cu încălcarea principiului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. 4 din Constituție.
Invocând art. 304 pct.5 pr.civ. recurenta arată că instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității ale art. 105 alin. 2. pr. civ.
Se arată că instanța de fond nu a comunicat și încheierea de ședință din 18.03.2009, prin care a fost respinsă cererea de conexare a dosarului nr- la dosarul nr-.
Critica întemeiată pe pct. 7 al art. 304. pr. civ. se motivează arătându-se că, pe de o parte, în considerentele hotărârii, instanța de fond a apreciat faptul că, în virtutea prevederilor legale incidente, în ipoteza stabilirii pensiei, în baza de calcul avută în vedere se regăsesc veniturile brute realizate de către funcționarul public în ultimele 12 luni de activitate, spre deosebire de procedura actualizării pensiei ce are loc ori de câte ori se înregistrează creșterea drepturilor salariate în raport cu nivelul salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare si funcție publică. Pe de altă parte, deși instanța reține cele două noțiuni distincte utilizate de legiuitor în cuprinsul articolului 72, cu privire la cele două ipoteze, în dispozitivul hotărârii, instanța de fond admite acțiunea reclamantului obligând pârâta la eliberarea unei adeverințe care să precizeze ca bază de calcul media veniturilor brute din ultimele 12 luni de activitate.
Astfel cum rezultă din considerentele hotărârii criticate, instanța de fond înțelege să-și motiveze în drept soluția pe art. 35 pct. 5 din Codul muncii.
Procedând astfel, instanța a modificat în mod eronat și netemeinic atât obiectul cât și cauza raportului juridic dedus judecății.
Prin cererea introductivă, instanța a fost învestită cu o pretenție în anularea unei adeverințe aflate la baza actualizării pensiei reclamantului, această împrejurare determinând și natura juridică a litigiului, și anume un litigiu de asigurări sociale.
Or, în cauză, instanța de drept a statuat reținând un temei de drept din sfera jurisdicției muncii, în contradicție vădită cu procedura și rațiunile ce au atras competența sa materială de soluționare (cauza fiind declinată de la Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția de contencios administrativ) și, încălcând astfel, unul din principiile fundamentale ale procesului civil - principiul disponibilității.
Motivul întemeiat pe art. 304 pct. 9. pr. civ. se referă la faptul că din cuprinsul succintei motivări a hotărârii instanței de fond rezultă că acțiunea reclamantului a fost examinată și soluționată numai din prisma Codului muncii (inclusiv pe termenul de formulare a recursului).
Reținând incidența asupra cauzei deduse judecății a unor prevederi de dreptul muncii, instanța de fond realizează o calificare greșită a faptelor și a temeiului de drept asupra cărora a fost chemată să se pronunțe, înscriindu-le în sfera raporturilor de drept al muncii.
Astfel, adeverința criticată nu are trăsăturile caracteristice ale unui act juridic constitutiv de drepturi, chiar dacă emană de la o autoritate publică, scopul ei nefiind producerea de efecte juridice de sine stătătoare specifice dreptului muncii. Aceasta este doar un act preparator prin care se comunică - ului baza de calcul utilizată la actualizarea pensiei de serviciu, conform art. 72 alin. (5) din Legea nr. 7/2006, în vederea emiterii de către casa de pensii teritorială a unei decizii de a actualizare a pensiei de serviciu a reclamantului.
Drept urmare, adeverința în cauză transmite o informație și nu statuează asupra dreptului reclamantului, decizia privind menținerea sau diminuarea cuantumului pensiei neaparținând instituției ci constituie prerogativa exclusivă a casei de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Astfel, în cazul contestării unor erori/greșeli în stabilirea, actualizarea și plata drepturilor de pensie ale funcționarilor publici parlamentari, casa de pensii este îndrituită legal să opereze revizuirile și modificările, întrucât, fiind în prezența unui litigiu de asigurări sociale, actul juridic care a produs un prejudiciu este decizia casei teritoriale de pensii, care nu a menținut în plată pensia cea mai avantajoasă.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Actualizarea pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici
parlamentari nu se face prin indexarea pensiei avuta în ultima luna cu coeficientul de majorare prevăzut în actul normativ respectiv, ci procentul de actualizare pentru pensiile funcționarilor publici, conform art. 72 alin. 5 se aplica numai la salariul de bază (inclusiv sporurile fixe care fac parte din salariul de bază: indemnizația de conducere și salariul de merit) și sporurile permanente care nu fac parte din salariul de bază. La stabilirea inițială a drepturilor de pensie ale contestatorului au intrat în baza de calcul și veniturile cu caracter periodic constând în premii trimestriale și premiul anual, venituri ce au intrat în baza de calcul și la actualizarea din 01.04.2007 și 01.10.2007 dar nu mai intră în calcul la actualizarea din 01.04.2008 și 01.10.2008.
Instanța nu poate reține nici o culpă în sarcina intimatei Camera Deputaților deoarece aceasta a emis corect adeverința cu veniturile unui funcționar parlamentar în funcție la momentul 01.04.2008, art. 72 din Legea 7/2006 arătând că " funcționarilor publici parlamentari se actualizează în condițiile alin. (3), în raport cu nivelul salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică." Asta însemnând că în baza de calcul la actualizare intră doar sporurile cu caracter permanent nu și cele cu caracter periodic, pârâta trebuind să păstreze în plată pensia mai avantajoasă adică cea anterioară datei de 1.04.2008, așa cum de altfel este și opinia pârâtei Camera Deputaților exprimată în Nota din 10.09.2008.
Atâta timp cât pensia funcționarului parlamentar-care se pensionează după data de 01.04.2008 se calculează conform art. 82 din Legea 303/2004 care prevede ca "Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare ( această noțiune este echivalentă cu noțiunea de salariu de bază ) brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, si sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării." Ar fi discriminatoriu ca o persoană pensionată anterior să beneficieze de o actualizare care să fie făcută în funcție de o bază de calcul care ar include și veniturile care nu au caracter permanent cum sunt premiile anuale sau premiile trimestriale pentru că s-ar ajunge în situația în care pensia actualizată a unei persoane, la 01.04.2008, să fie mai mare decât pensia stabilită a unei persoane la aceeași dată de 01.04.2008.
De altfel actualizarea făcută la data de 01.04.2008 și 01.10.2008 s-
efectuat pentru că au avut loc două indexări ale salariilor bugetarilor,
indexare ce a avut loc doar asupra salariului de bază ( de exemplu salariul
de bază al unui funcționar parlamentar în activitate, cu aceeași vechime,
nivel de salarizare și funcție publică ca și reclamanta, avut anterior datei de
01.04.2008, de 2287 lei a fost indexat cu 4,5% începând cu 01.04.2008
devenind 2390 lei).
Instanța nu poate reține opinia contestatorului că pensia sa stabilită la
10.02.2007 în funcție de veniturile pe ultimele 12 luni a fost ulterior micșorată prin retroactivitatea legii deoarece textul de lege privind actualizarea arată foarte clar că pensia se actualizează ceea ce înseamnă
că se recalculează în funcție de salariului brut al unui funcționar public
parlamentar în activitate la momentul efectuării actualizării, cu aceeași
vechime, nivel de salarizare și funcție publică, acest proces neafectând
pensia la data stabilirii, legiuitorul neputând fi împiedicat să modifice textul
de lege cu privire la baza de calcul a stabilirii pensiilor sau a actualizării
pensiilor pentru viitor, în speța de față aceasta fiind situația, legiuitorul
nedispunând modificarea bazei de calul pentru trecut ci doar pentru viitor
în procesul de actualizare, dar se păstrează în plată pensia mai avantajoasă.
Actualizarea pensiei contestatorului nu se poate face în funcție de elementele avute în vedere la stabilirea pensiei sale deoarece baza de calcul chiar și la stabilirea pensiei pentru funcționarii publici care se pensionează în prezent sau care s-au pensionat începând cu 08.10.2007 (a intrat în vigoare OUG nr.100/2007 care a modificat Legea nr.303/2004) nu cuprinde decât salariul și sporurile cu caracter permanent.
Veniturile cu caracter periodic pot fi incluse în noțiunea de alte adaosuri și pot intra în componența salariului brut dintr-o anumită lună când s-au primit dar nu pot intra în baza de calcul a pensiei, care este alcătuită doar din salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, la stabilire sau la actualizare.
Față de acestea, Curtea constată că recurenta-pârâtă Camera Deputaților a emis corect adeverința ce a stat la baza actualizării pensiei reclamantului.
Astfel, tribunalul a aplicat greșit legea, respectiv nu a aplicat art. 82 din Legea nr. 303/2004, în formă modificată prin OG nr. 600/2007.
Prin OG nr. 100/2007, intrată în vigoare la 08.10.2007, s- schimbat modul de actualizare a pensiilor de serviciu pentru magistrați.
Înainte de OG nr. 100/2007, actualizarea se făcea la data de 1 ianuarie a fiecărui an, în funcție de media veniturilor din ultimele 12 luni anterioare actualizării, realizate de către cei aflați în activitate.
De la intrarea în vigoare a OG nr. 100/2007, s-a trecut la actualizarea pensiilor, ori de câte ori se majorează salariile celor în activitate și în funcție de cuantumul concret al acestora la momentul actualizării.
Tribunalul a greșit refuzând să aplice forma modificată a art. 82 din lege, (apreciind că ar ultraactiva norma abrogată). Din această perspectivă, este întemeiată și critica recurentei întemeiată pe art. 304 pct. 4. pr. civ. întrucât, soluționând astfel cererea, instanța depășește limitele atribuțiilor judecătorești, realizând o imixiune în sfera legiuitorului.
În lumina celor de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 4 și 9. pr. civ. recursul va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în tot, în sensul respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă CAMERA DEPUTAȚILOR-SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, cu sediul în B,--4, sector 5 împotriva sentinței civile nr.2366/20.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49396/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul în B Calea călărașilor, nr.181,.50,.1,.1, sector 3.
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-14.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana