Obligație de a face. Decizia 1/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă având ca obiect obligația de a face privind recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.898/ 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind Regia Autonomă De Transport Public
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima si la a doua strigare,la sfârșitul sedinței de judecată, se prezintă recurentul și cons. jr..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată după repunerea pe rol.
Recurentul depune la dosar un set de înscrisuri în susținerea recursului, reprezentând o încheiere de ședință prin care s-a consemnat faptul că, la propunerea pârâtei I, a fost de acord cu stingerea litigiului dacă va fi reangajat, o cerere de abținere formulată de 2 judecători de la Tribunalul Iași și precizări scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, considerând că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea în condițiile în care tot materialul probator era în favoarea sa.
Susține că intimata I își întemeiază apărările invocând decizia civilă nr.423/18.06.2008 prin care s- soluționat o altă cerere de angajare.
Susține că a fost sancționată de trei ori de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării.
Prin răspunsul Inspectoratului Teritorial d e Muncă I se precizează că pentru concursul din 11.03.2008 s-au înregistrat un număr de 9 cereri pentru funcția de mecanic, neexistând o selecție pe bază de competențe.
Susține că instanța de fond a solicitat Consiliului Național de Combatere a Discriminării un punct de vedere privind condițiile de angajare. La dosar se află răspunsul primit prin care se arată modalitățile de discriminare la angajare.
Recurentul susține că prin anunțul de organizare a concursului, afișat la poarta unității s-au ascuns aspectele privind selecția candidaților în ce privește existența/sau nu de antecedente penale.
Mai susține recurentul că, din cele 9 persoane înscrise la concurs, 2 dintre ele aveau deja contract de muncă cu, fiind angajate pe altă funcție. Au fost angajați primi patru care au făcut cerere fără a se respecta nici un criteriu de selecție practic sau teoretic.
De asemenea recurentul critică sentința recurată prin faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la daunele morale și materiale solicitate in acțiune.
Concluzionând, recurentul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și obligarea intimatei I la încheierea unui contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau de cel puțin 6 luni și obligarea la plata daunelor morale și materiale în cuantumul indicat în acțiune.
Cons.jr. pentru intimata I solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și precizează că acest litigiu a pornit de la nemulțumirea reclamantului de aplicare a deciziei 423/18.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI prin care s-a dispus obligarea unității să îi încheie reclamantului un contract individul de muncă pe perioadă determinată de 6 luni pe postul de mecanic. Susține că la acest contract s-a încheiat și un adițional prin care s-a convenit la un salariu de încadrare corespunzător grupei nr.7. Precizează că raporturile de muncă între părțile contractante s-au desfășurat în perioada 08.08.2008-08.02.2009, expirând de drept la împlinirea celor 6 luni.
Mai susține reprezentanta intimatei, că face confuzie între concursurile ce au fost organizate în mai multe perioade.
Cei patru candidați de care face vorbire recurentul nu au fost contracandidații săi la data angajării sale.
În ce privește daunele morale și materiale, cons.jr. precizează că în mod corect Tribunalul Iașia reținut că reclamantul nu a suferit un prejudiciu material și moral din culpa pârâtei, respingând acțiunea formulată.
Pentru motivele detaliate și în concluziile scrise pe care le depune la dosar, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, reclamantul chemat în judecată pe pârâta Regia Autonomă de Transport Public I, solicitând obligarea acesteia la încheierea unui contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, plata unor daune morale de 3.000 euro și daune materiale de 5.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a adresat angajatorului în mai multe rânduri cu cereri de angajare pe postul de mecanic, posturi scoase la concurs de acest angajator, dar cererile sale nu au primit aviz favorabil niciodată, fiind motivate de unele condiții impuse de angajator, condiții care nu au fost respectate de acesta. A mai susținut reclamantul că aceste condiții i-au fost aplicate numai lui, ceilalți participanți la aceste concursuri - chiar dacă erau foști salariați ce nu întruneau cerințele impuse - fiind admiși.
A mai arătat reclamantul că una din aceste cereri au fost soluționate de Curtea de Apel Iași în dosarul nr-, prin decizia nr. 423 din 18 iunie 2008; deși instanța dispus îndreptarea discriminării, acest angajator face alta, aplicându- sancțiune fără un temei legal, plătindu- la o grupă de salarizare mai mică față de cum o obligase instanța, astfel aplicându- un regim discriminatoriu, dând încă o dată dovadă de rea intenție și un abuz de putere.
A mai susținut reclamantul că la acel concurs au participat mai multe persoane, deși toate aceste persoane în prezent au contract de muncă pe perioadă nedeterminată, fără mai susține un examen, așa cum era normal.
nu și-a respectat propriile condiții impuse în acea perioadă, respectiv 18.10.2006 conform anunțului nr. 14694/2006, ori răspunsul nr. 9690 din 28 noiembrie 2007 este cât se poate de clar. Următoarea perioadă de angajare pentru funcția de fost la 25.06.2007, când el nu a fost admis, în schimb au fost angajate 5-6 persoane fără concurs.
Prin precizările depuse pe parcursul procesului reclamantul arată că a fost discriminat prin neprimirea sa la concursurile de angajare din martie și august 2008, pe motiv că a avut sancțiuni disciplinare, fără a se avea în vedere că acestea datează din perioada 1986-1996.
Pârâta formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Aceasta a arătat că prin decizia nr. 423 din 18 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în cauza civilă nr-, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și obligat să îi încheie acestuia contract individual de muncă pe perioadă determinată de 6 luni pe postul de mecanic.
Motivat de această decizie, între unitate și reclamant au avut loc negocieri în vederea încheierii în mod valabil contractului individual de muncă.
A mai arătat că între și s- încheiat în mod valabil un contract individual de muncă doar pe durată determinată, contract care și- produs efectele specifice în perioada 08.08.2008 - 08.02.2009.
La acest moment contractul încetat de drept ca urmare expirării perioadei pentru care fost încheiat.
A apreciat cererea reclamantului ca fiind inadmisibilă atât timp cât raporturile de muncă între părțile contractante s-au desfășurat pe perioadă determinată, respectiv până la data de 8.02.2009. Mai mult decât atât, arătat și faptul că unitatea nu procedat la concedieri colective care să reclame aplicarea dispozițiilor art. 72 alin. 2 din Codul Muncii.
În răspunsul la întâmpinare, reclamantul a arătat că încă înainte de expirarea perioadei contractuale solicitat de la conducerea un punct de vedere în privința cererii sale de se încheia un contract de muncă pentru perioadă nedeterminată. A constatat însă că acest angajator nu-și respectă propriile condiții impuse tuturor candidaților, mare parte dintre aceștia sunt angajați înainte de încheierea perioadei de probă, în timp ce pentru persoana sa - nefiind evaluat din punct de vedere profesional în perioada aceasta - nu s-a găsit cadru juridic în obținerea acestui post.
Prin sentința civilă nr. 898/22.05.2009, Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Transport Public
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 10 din Codul Muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Din interpretarea textului legal rezultă că acest contract reprezintă o manifestare de voință două persoane în scopul stabilirii de drepturi și obligații reciproce și colective, fiind guvernat de principiul libertății de voință.
Prin decizia nr. 423/18.06.2008, Curtea de APEL IAȘIa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și obligat pârâta să- încheie reclamantului contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 luni pe postul de mecanic.
În temeiul acestei hotărâri judecătorești, pârâta încheiat contractul individual de muncă nr. 2693/2008 și actul adițional nr. 1 din 13.08.2008.
În ceea ce privește nivelul salarizării stabilite prin acest contract, susținerile reclamantului au fost analizate în cadrul dosarului nr-, instanța pronunțându-se prin sentința civilă nr. 2067/12.11.2008, sentință ce fost modificată în parte prin decizia nr. 257/24.03.2009 a Curții de APEL IAȘI.
Reclamantul a susținut că toate persoanele care au participat la concursul organizat de au în prezent contract individual de muncă pe durată nedeterminată, fără mai susține examen.
Cu privire la acest aspect, instanța a reținut că a întocmit o situație cu locurile de muncă vacante pentru perioada 11.03.2008 - 17.03.2008 (adresa nr. 427/11.03.2008), durata încadrării în muncă fiind determinată pe 6 luni. Așa după cum rezultă din adresa nr. 5264/1.04.2008, au fost selectați 4 i mecanici cărora li s-au încheiat contracte individuale de muncă, reclamantul formulând cerere de angajare în meseria de mecanic la data de 26.03.2008. Din actele dosarului nu rezultă că reclamantul ar fi făcut cerere de angajare în termenul prevăzut și ar fi participat la această selecție organizată de
Cu adresa nr. 5755/14.04.2009, pârâta a menționat că celor selectați în perioada 11.03.2008 - 17.03.2008 le-au fost modificate contractele în baza prevederilor art. 41 Codul Muncii, cu excepția unui singur salariat, căruia i- încetat contractul în temeiul art. 31 alin. 4 Codul Muncii.
Cu privire la acest concurs, I a susținut în adresa către că reclamantul nu participat deoarece fost sancționat disciplinar, dar din actele dosarului nu rezultă că formulat o cerere de angajare în termenul stipulat și aceasta ar fi fost respinsă.
Din anunțul nr. 13611/19.08.2008 rezultă că I organizat selecție pentru ocuparea posturilor vacante de mecanic - 2 posturi, mecanic auto - un post, electrician auto - un post și că dosarul de înscriere trebuia depus până la data de 26.08.2008. În anexa nr. 1, înregistrată la nr. 1203/18.08.2008, se menționează că durata încadrării în muncă este determinată, respectiv 6 luni.
Reclamantul formulat cerere solicitând angajarea pe postul de mecanic, la dată ulterioară, respectiv 02.09.2008, aspect ce i- fost comunicat de către angajator cu adresa din 05.09.2008.
La interogatoriu, pârâta precizat că încadrarea salariaților se face în conformitate cu prevederile art. 30 Codul Muncii, posturile vacante fiind scoase la concurs, în funcție de necesitățile unității, de programul de transport aprobat și de creșterea volumului de lucrări.
În speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 72(2) Codul Muncii care prevăd că, în situația în care timp de 9 luni de la data concedierii se reiau activitățile căror încetare condus la concedieri colective, angajatorul are obligația de transmite salariaților care au fost concediați comunicare scrisă în acest sens și de a- reangaja pe aceleași locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă.
Astfel, conform deciziei nr. 323/13.07.2004, data concedierii reclamantului fost 13.07.2004, iar de la această dată și până la selecțiile organizate de în 2008 trecut o perioadă mai îndelungată decât cea prevăzută de art. 72(2) Codul Muncii.
Hotărârea nr. 99/7.05.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării privește refuzul de permite reclamantului să participe la concursul pentru ocuparea unuia dintre posturile scoase la concurs în data de 18.10.2006, fiind anterioară concursurilor organizate în 2008.
Reclamantul nu dovedit că a suferit un prejudiciu material și moral din culpa pârâtei, fiind incidente dispozițiile prevăzute de art. 269 Codul Muncii.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamantul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că, așa cum a arătat prin precizările depuse prin registratura Tribunalului Iași la data de 19.03.2009, acțiunea sa se referă la cererile nr. 5264/26.03.2008 și nr.14348/02.09.2008, iar instanța de fond a concluzionat în mod greșit că una din ele a fost soluționată prin decizia civilă nr.423/2008 a Curții de APEL IAȘI; ori, această decizie se referă la cererile sale anterioare de participare la concurs în vederea angajării, respectiv cele din 2006-2007, și nu la cele două cereri din 2008, care fac obiectul cauzei de față.
Mai arată recurentul că în mod nelegal nu i-a permis participarea la aceste concursuri, motivat de sancțiunile disciplinare primite în perioada 1986-1996, pentru care nu mai poate fi sancționat din nou, astfel fiind încălcate dispozițiile art. 41 alin.1 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la restrângerea drepturilor.
Se mai susține de către recurent că prima instanță nu a avut în vedere nota de constatare nr. 93423/24.04.2008 a I, din care rezultă că nu toate condițiile minime stipulate de în actele sale interne în vederea ocupării locurilor de muncă vacante au fost respectate.
Consideră recurentul că în mod greșit a apreciat prima instanță că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 72 alin.2 din Codul Muncii, arătând că a trecut un timp îndelungat de la data concedierii sale. Mai consideră că neacceptarea sa la cele două concursuri din martie și august 2008 demonstrează încă o dată că este în continuare discriminat de acest angajator, care, deși a fost sancționat de, nu renunță la practicile sale discriminatorii și nu asigură egalitate de șanse între participanții la concursurile de angajare, astfel fiind încălcate dispozițiile OG137/2000.
Mai solicită recurentul a se constata că în mod greșit i s-a respins cererea sa de obligare a intimatei la plata daunelor morale și materiale, deși aceste daune i se cuvin în baza art. 998-999 Cod civil.
Ca atare, solicită admiterea recursului și obligarea I la încheierea unui contract de muncă și la plata daunelor morale și materiale solicitate prin acțiune.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 pct.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
În recurs au fost depuse înscrisuri.
Printr-un memoriu depus la data de 08.12.2009, recurentul a invocat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capetelor de cerere privind acordarea daunelor morale și materiale.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul reclamantului este nefondat.
Astfel, în mod greșit susține recurentul că instanța de fond a reținut împrejurarea că una din cererile sale din anul 2008 fost soluționată prin decizia civilă nr.423/2008 a Curții de APEL IAȘI. Cu privire la acest aspect, instanța a reținut că a întocmit o situație cu locurile de muncă vacante pentru perioada 11.03.2008 - 17.03.2008 (adresa nr. 427/11.03.2008), durata încadrării în muncă fiind determinată pe 6 luni. Așa cum rezultă din adresa nr. 5264/1.04.2008, au fost selectați 4 i mecanici cărora li s-au încheiat contracte individuale de muncă, reclamantul formulând cerere de angajare în meseria de mecanic la data de 26.03.2008. Din actele dosarului nu rezultă că reclamantul ar fi făcut cerere de angajare în termenul prevăzut și ar fi participat la această selecție organizată de
Cu adresa nr. 5755/14.04.2009, pârâta a menționat că celor selectați în perioada 11.03.2008 - 17.03.2008 le-au fost modificate contractele în baza prevederilor art. 41 Codul Muncii, cu excepția unui singur salariat, căruia i- încetat contractul în temeiul art. 31 alin. 4 Codul Muncii.
Cu privire la acest concurs, I a susținut în adresa către că reclamantul nu participat deoarece fost sancționat disciplinar, dar din actele dosarului nu rezultă că formulat o cerere de angajare în termenul stipulat și aceasta ar fi fost respinsă.
A mai reținut instanța de fond cu privire la acest motiv de recurs invocat de reclamant că din anunțul nr. 13611/19.08.2008 rezultă că I organizat selecție pentru ocuparea posturilor vacante de mecanic - 2 posturi, mecanic auto - un post, electrician auto - un post și că dosarul de înscriere trebuia depus până la data de 26.08.2008. În anexa nr. 1, înregistrată la nr. 1203/18.08.2008, se menționează că durata încadrării în muncă este determinată, respectiv 6 luni. Reclamantul formulat cerere solicitând angajarea pe postul de mecanic, la dată ulterioară, respectiv 02.09.2008, aspect ce i- fost comunicat de către angajator cu adresa din 05.09.2008.
Rezultă, așadar, că prima instanța a respins acțiunea reclamantului privind obligarea I la încheierea unui contract de muncă pe durată nedeterminată motivat de împrejurarea că acesta nu a formulat cerere de angajare/participare în termenul prevăzut de unitatea angajatoare, atât pentru selecția din martie 2008, cât și pentru cea din august 2008.
În aceste condiții sunt lipsite de relevanță împrejurările invocate de recurent referitoare la existența faptelor de discriminare; aceste fapte se impuneau a fi verificate dacă reclamantul-recurent ar fi formulat în termen cerere de angajare/participare la cele două selecții în discuție, iar motivul respingerii sale ar fi fost legat de existența abaterilor disciplinare din perioada anilor 1986-1996, așa cum s-a constatat prin hotărârea CNCD nr. 99/7.05.2007 și decizia nr.423/2008 a Curții de APEL IAȘI.
De asemenea, nota de constatare nr. 93423/24.04.2008 a I, din care rezultă că nu toate condițiile minime stipulate de în actele sale interne în vederea ocupării locurilor de muncă vacante au fost respectate, nu este relevantă, deoarece, în condițiile în care nu a formulat în termen cerere de angajare/participare la selecțiile în vederea angajării, recurentul nu prezintă interesul legitim de a invoca aceste neregularități.
Cu privire la dispozițiile art. 72 alin.2 din Codul Muncii, în mod corect a reținut instanța de fond că nu sunt aplicabile, întrucât data concedierii (colective - potrivit dispozițiilor legale enunțate) a reclamantului fost 13.07.2004, iar de la această dată și până la selecțiile organizate de în 2008 trecut o perioadă mai îndelungată decât cea prevăzută de art. 72 alin.2 din Codul Muncii.
Cât privește cererea de obligare la plata daunelor materiale și morale, aceasta a fost respinsă, reținându-se că reclamantul nu dovedit că a suferit un prejudiciu material și moral din culpa pârâtei. Ori, atât timp cât nu s-a impus verificarea faptelor de discriminare invocate, iar acțiunea a fost respinsă pentru neformularea în termen a cererilor de angajare/participare la selecțiile în vederea angajării, daunele morale și materiale solicitate de reclamantul-recurent nu se justifică, cererea acestuia fiind corect respinsă de prima instanță.
Raportat tuturor considerentelor arătate, constatând că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs invocate, Curtea de Apel urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod proc.civ. să respingă recursul declarat de reclamant și să mențină sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.898 din 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
11.01.2010 - 02 ex.
Tribunalul Iași -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Daniela Pruteanu, Carmen
