Obligație de a face. Decizia 1054/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1054
Ședința publică din data de 11 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în Târgoviște, B-dul -,.159,.18, județul D, împotriva sentinței civile nr. 422 din data de 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele-reclamante SA - SUCURSALA D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I, - județul D, SA B, cu sediul în B, Calea, B - C, nr.6-6A,.3-8, sector 3 și intimata-intervenientă ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CONSILIERILOR JURIDICI CONSULT D, cu sediul în Târgoviște, B-dul -, nr.50, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant G, personal și intimata - intervenientă Asociația Profesională a Consilierilor Juridici CONSULT D, reprezentată de jurist, membru al asociației G și SA B, reprezentată de avocat, din Baroul București, lipsind intimata-pârâtă SA - SUCURSALA D și SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că recursul este motivat, a fost declarat în termen legal și că intimata SA Bad epus la dosar întâmpinare.
Recurentul-reclamant G, în nume propriu și ca reprezentant al intimatei - interveniente, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă SA B arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că părțile nu mai au cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul-reclamant având cuvântul arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii principale, respectiv, obligarea intimatei-pârâte SA - Sucursala D la reîncadrarea sa în funcția de consilier juridic începând cu data de 21 noiembrie 2005 cu plata drepturilor salariale. Susține că întotdeauna angajatorul său a fost SA - Sucursala D și numai în perioada 25.05.2005-20.11.2005 în urma unei decizii unilaterale angajator a fost SA
Cu privire la actul nr.508/1291/508, arată că nu l-a semnat, acesta nu este un act adițional la contractul individual de muncă încheiat cu SA - Sucursala D, ci este un act unilateral emis de SA B, prin care a fost modificat angajatorul și locul de muncă, respectiv Compartimentul Juridic și Operațiuni din cadrul SA cu 3 locații.
De asemenea, arată că instanța de fond nu a ținut seamă de actele depuse la dosar din care rezultă că angajatorul său a fost întotdeauna SA - Sucursala
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța și asupra cererii privind reîncadrarea sa SA - Sucursala
Avocat având cuvântul pentru intimata -pârâtă SA arată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în mod corect s-a reținut că prin hotărârea judecătorească nr.1216/2005 a cărei executare a solicit-o reclamantul nu s-a dispus nimic în legătură cu reîncadrarea acestuia în muncă și nu are nici o legătură de subsidiaritate cu decizia de desfacere a contractului individual de muncă.
În mod corect a reținut instanța de fond faptul că pentru a dispune reîncadrarea în funcția de consilier juridic trebuie să intervină anularea actului de încetare a contractului de muncă al contestatorului și nu anularea unui act adițional de modificare unilaterală a contractului de muncă.
Precizează că angajatorul recurentului-reclamant a fost în permanență SC SA B, aceasta realizându-și prerogative legate de raporturile de muncă cu salariații prin delegatul său, în speță Sucursala D, până la sfârșitul anului 2004. Începând cu data de 1 ianuarie 2005, toate aceste atribuții au fost preluate de Centrala Băncii, iar contractele colective de muncă ale salariaților de la Sucursala D au fost trecute din evidențele în evidențele
Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Reclamantul Gac hemat în judecată pârâta SC SA B și Sucursala D pentru să fie obligate la executarea sentinței civile nr. 1216 din 21 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 5305/2005, rămasă irevocabilă și obligarea Sucursalei D la reîncadrarea sa în funcția de consilier juridic începând cu data de 21 noiembrie 2005 cu plata drepturilor salariale aferente.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei SC SA B la anularea înscrisurilor din carnetul de muncă efectuate nelegal după data de 21 noiembrie 2005 cu obligarea în solidar a pârâtelor la plata unei amenzi civile în sumă de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere și la daune interese compensatorii lunare reprezentând media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni de serviciu până la executarea obligațiilor de reîncadrare și anulare a înscriscrierilor nelegale din acest carnet de muncă.
În motivarea acțiunii s-a susținut că prin sentința civilă sus-menționată s-a dispus anularea actului adițional nr- întocmit de SC SA la contractul de muncă înregistrat la ITM D sub nr. - și înscris în carnetul de muncă la poziția 63, ceea ce atrage și anularea celor subsecvente, respectiv decizia nr. 325/23 noiembrie 2005 de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu SC SA
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar cu privire la primul capăt de cerere se invocă excepția lipsei de obiect al acestuia întrucât pârâta a executat de bunăvoie hotărârea prin anularea poziției nr. 63 din carnetul de muncă, iar pe fond s-a susținut că anularea actului adițional menționat în carnetul de muncă la poziția 63 nu poate duce la anularea celorlalte mențiuni și la reîncadrare în postul de consilier juridic al reclamantului, întrucât actul adițional nr. 508/1291/30 martie 2005 vizează doar o modificare salarială și nu este subsecvent actelor ulterior încheiate și menționate în carnetul de muncă, neputându-se dispune nici reintegrarea în postul de consilier juridic.
Nu poate fi obligată pârâta la plata unei amenzi civile și daune interese deoarece pârâta a pus în executare sentința civilă invocată.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Sucursalei D a SC SA s-a arătat că aceasta nu are personalitate juridică, așa cum reiese din statutul SA, sucursalei fiindu-i delegate alte atribuții în domeniul resurselor umane și încheierea contractelor individuale de muncă cu eventuale modificări și încetări, demonstrându-se astfel că sucursale nu este un angajator distinct, iar la data de 25 noiembrie 2005 s-a constatat doar încetarea raporturilor de muncă realizat prin acordul părților la data solicitată de reclamant prin cererea din 23 noiembrie 2005.
Ulterior s-a depus la dosar o cerere de intervenție accesorie din partea asociației profesionale a consilierilor juridici D, prin care se solicită admiterea acțiunii, neputând fi îngrădit dreptul la muncă al reclamantului.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința nr. 422 din 24 martie 2008 a respins acțiunea ca neîntemeiată ca și cererea de intervenție accesorie, reținând în esență că nu se putea dispune pe calea executării silite prin executorul judecătoresc reîncadrarea reclamantului prin muncă, atât timp cât nu avea un titlu executoriu în acest sens, prin hotărârea invocată nefăcându-se precizări în legătură cu reîncadrarea în muncă și neavând legătură cu decizia de desfacere a contractului de muncă, cum invocă reclamantul, cele două acte fiind distincte și putând fi atacate numai pe cale separată, pe de altă parte hotărârea în anulare pronunțată anterior, fiind în constatare nu este susceptibilă de executare silită.
În aceste condiții, nu se justifică nici acordarea de drepturi bănești cerută de reclamant și nu s-a făcut nici dovada existenței unui prejudiciu suferit de către acesta ca efect al anulării actului adițional, fiind astfel neîntemeiat și capătul de cerere privind acordarea drepturilor bănești.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, motivele de recurs referindu-se doar în legătură cu modul de soluționare a cererii principale de reîncadrare la Sucursala D, referitor la care instanța nu s-a pronunțat.
Criticând sentința reclamantul a mai susținut că instanța de judecată a interpretat greșit actul dedus judecății, apreciind eronat că s-a solicitat anularea deciziei nr. 325 din 23 noiembrie 2005 de încetare a contractuului de muncă, că aceasta nu a ținut seama de cele 18 înscrisuri depuse la dosar din care rezultă că angajator a fost întotdeauna Sucursala D și precizând că nu a rennunțat niciodată la acțiunea sa de încadrare în funcția deținută anterior de consilier juridic la această sucursală.
În final, reclamantul a solicitat modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este nefondat.
Nu corespund realității susținerile recurentului-reclamant în sensul nepronunțării instanței de fond asupra cererii principale de obligare a intimatei-pârâte Sucursala D de reîncadrare a acesteia în funcția de consilier juridic începând cu data de 21 noiembrie 2005, cu plata drepturilor salariale aferente, în condițiile în care aceasta a reținut că prin sentința nr. 1216 din 21 noiembrie 2005 a cărei executare a solicitat-o reclamantul, nu subzistă nicio dispoziție în legătură cu reîncadrarea acestuia în muncă și nu are nicio legătură cu decizia de desfacere a contractului de muncă, în condițiile în care nu a fost anulat actuul de încetare a raporturilor de muncă, ci numai un act adițional de modificare unilaterală sub aspect salarial a contractului de muncă, fiind acte juridice distincte, astfel că nu sse poate dispune reîncadrarea în muncă.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs privind interpretarea greșită a actului dedus judecății este de observat că Sucursala D - SA nu este un angajator distinct de acesta, ci numai SC SA B căreia i-a și fost solicitat acordul pentru încetarea raporturilor de muncă, situație similară fiind și în legătură cu cel de-al treilea motiv de recurs, ca de altfel și cu privire la neluarea în considerare a unui număr de 18 documente existente la dosar, instanța făcând o analiză completă a probatoriilor administrate în cauză.
Nu este fondată nici critica cu privire la existența unor motive contradictorii străine de natura cauzei cu privire la soluția pronunțată de instanța de fond, legate de anularea actului adițional care ar impune repunerea părților în situația anterioară, deoarece subzistă situații juridice distincte cu, consecințe diferite, prin acest act adițional vizându-se doar o modificare salarială.
Față de toate considerentele expuse mai sus, Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele și nesubzistând motive de nulitate ale acesteia conform art. 304 și 3041cod pr.civilă, va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.
Cu prilejul dezbaterilor, instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în Târgoviște, B-dul -,.159,.18, județul D, împotriva sentinței civile nr. 422 din data de 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele-reclamante SA - SUCURSALA D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I, - județul D, SA B, cu sediul în B, Calea, B - C, nr.6-6A,.3-8, sector 3 și intimata-intervenientă ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CONSILIERILOR JURIDICI CONSULT D, cu sediul în Târgoviște, B-dul -, nr.50, județul
Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
-
GREFIER,
Operator de date cu caaracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
2 ex./01.07.2008
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
