Obligație de a face. Decizia 1073/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1073
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și -, împotriva deciziei civile nr. 462 din data de 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, au răspuns avocați și pentru recurenții reclamanți și - și intimatul pârât personal și lipsind intimata pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat:
- neachitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei de către, după care:
Avocat, pentru recurenții reclamanți și -, a depus chitanța nr. 560-279-0052 din data 06.10.2009 și timbru judiciar pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a susținut că instanța de apel a soluționat cauza fără lămuri aspecte esențiale pentru dezlegarea pricinii. A precizat că, expertul nu s-a conformat celor dispuse de instanță nici prin raportul inițial și nici prin răspunsul la obiecțiuni și mai mult o parte a acestor concluzii sunt contradictorii cu cele ale expertului ce a efectuat expertiza la instanța de fond.
Un alt motiv de recurs susținut vizează greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv motive de nelegalitate prevăzute de art.304 pct. 9 cod. proc.civ., având în vedere că motivarea instanței de apel este fundamentată pe argumente care exced cadrului procesual stabilit prin cererea introductivă de instanță.
Față de motivele scrise și susținute oral, a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea efectuării unei noi expertize care să lămurească toate aspectele cauzei, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului iar pe fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a susținut aceleași motive și a formulat aceleași concluzii.
Intimatul pârât a susținut că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 24 septembrie 2007 reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții ca, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă o hotărârii să execute lucrările necesare de racordare separată a imobilului proprietatea pârâților la rețeaua de energie electrică si să construiască un cămin separat pentru rețeaua de canalizare accesorie imobilului proprietatea pârâților. Au solicitat obligarea pârâților la plata de daune cominatorii în cuantum de 50 RON/zi de întârziere în cazul neîndeplinirii în termenul stipulat, a obligațiilor menționate anterior, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în C, str. - nr.51 (nr.47vechi), imobil compus din teren intravilan în suprafață de 91. (101. din măsurători) și parțial construcția C 1 (37,56.) - C 1(/2 construită din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 2 camere (notate cu 5 și 6), un hol (notat cu 7), baie (notată cu 8) și antreu reprezentând corpul 1 de proprietate (1/1 Cc), imobil pe care l-au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2240/12 iulie 2006 BNPE..
Reclamanții au mai arătat că imobilul menționat a făcut parte dintr-un singur corp de proprietate ce a aparținut numitului care prin actul de dezmembrare nr. 1753/2 noiembrie 2005 BNPE., a dezmembrat imobilul în 6 corpuri distincte și că, în cauza de față prezintă importanță corpul 1 de proprietate cu componența amintită anterior, cu nr. cadastral 19246/1 și corpul 2 de proprietate cu nr.cadastral 19246/2 compus din: teren intravilan în suprafață de 163. (201.din măsurători) și parțial construcția C 1 (41.)-C 1/1 construită din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din: 2 camere (notate cu 1 și 2), un hol (notat cu 3), bucătărie (notată cu 4), beci și cota indiviză de don construcția C 4/1-cabine wc (3,54.) aparținând pârâților.
Reclamanții au arătat că deoarece construcția proprietatea pârâților a făcut parte, împreună cu construcția proprietatea reclamanților, dintr-un singur imobil, acestea au beneficiat de un singur racord la rețeaua de energie electrică, precum și de o singură rețea de canalizare.
Reclamanții au mai menționat că, după dezmembrarea imobilului în două corpuri distincte care au fost înstrăinate către persoane diferite, ultimul cămin pentru canalizare a rămas pe terenul proprietatea reclamanților, iar consola pentru racordare la rețeaua de energie electrică se află pe partea de imobil ai cărui proprietari sunt reclamanții.
Reclamanții au specificat că, în ceea ce privește căminul pentru canalizare, pentru remedierea eventualelor defecțiuni apărută la acesta, pârâții intră pe terenul proprietatea reclamanților, uneori chiar fără a le cere permisiunea.
Reclamanții au mai arătat că menținerea racordului pârâților la consola pentru lumină electrică, pe care se află amplasate cablurile și TV pentru ambele imobile, este de natură să-i împiedice să repare sau să înalțe acoperișul construcției proprietatea reclamaților întrucât au nevoie de consimțământul pârâților, fiind nevoie,de asemenea, de întreruperea energiei electrice și la imobilul pârâților.
Prin sentința civilă nr.8368 din 22.05.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții - și.
Instanța a constatat că imobilele expropriate provin dintr-o stare de indiviziun și că, deși pârâtul s-a adresat cu cererea nr.9343/02.04.2008 prin care a solicitat separarea branșamentului de energie electrică, separarea se poate realiza numai prin montarea unui stâlp de branșament în curtea pârâților, lucrări ce cad în competența lui SC SA căruia îi aparține branșamentul până la contuar și care pot fi efectuate de aceasta odată cu efectuarea lucrurilor capitale de modernizare a rețelei electrice de joasă tensiune de pe strada - -.
In ceea ce privește rețeaua de canalizare, a motivat că potrivit raportului de expertiză pe terenul proprietatea pârâților se află căminul C3 care colectează apele menajere din căminul C1 la care sunt racordați, Grup SA și si și căminul C2 la care sunt racordați C-tin, din căminul C3 apele uzate ajungând în căminul C4 situat pe proprietatea reclamanților și la care este racordată și canalizarea reclamanților.
Instanța a reținut însă că pentru separarea instalației de canalizare este necesar acordul și participarea, în cote egale tuturor utilizatorilor canalizării, respectiv, Grup SA, și și C-tin, fiind injustă obligarea numai a pârâților la realizarea acestei separări, în condițiile în care de această canalizare beneficiază mai mulți utilizatori și nu numai pârâții, lucrările de separare profitând tuturor utilizatorilor, iar costul acestora trebuind să fie suportat de toți utilizatorii.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și -, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului s-a arătat că, în mod greșit s-a respins acțiunea, întrucât așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, pe terenul proprietatea intimaților pârâți se află căminul C3, din care apele colectate ajung în căminul C4 situat pe terenul proprietatea apelanților reclamanți, iar faptul că de aceste lucrări de canalizare beneficiază și terțe persoane, dar care nu-i afectează pe reclamanți, nu impunea chemarea lor în judecată.
Cu privire la capătul de cerere pentru realizarea unei branșări separate la rețeaua electrică, apelanții au arătat că instanța de fond a pierdut din vedere faptul că pentru orice lucrare de branșare separată este necesară formularea unei cereri însoțită de toate documentele care să ateste calitatea de proprietar pentru imobilul la care se solicită realizarea branșării și că aceste lucrări implică niște costuri care trebuie achitate de către utilizatorul solicitant.
În fața instanței de apel, la cererea apelanților, având în vedere criticile aduse hotărârii primei instanțe a fost încuviințată proba cu efectuarea unei noi expertize.cu obiectivele propuse de către apelanți, și a fost numit expert ing., iar raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 30.04.2009.
Prin decizia civilă nr.462 din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Doljs -a respins, ca nefondat, apelul reclamanților.
Instanța de apel a reținut că imobilul situat în C, str.- nr.51 a fost dezmembrat în 6 corpuri de clădire, ce au fost apoi înstrăinate mai multor cumpărători,inclusiv titularilor părților în litigiu.
A mai reținut că imobilul inițial a dispus de o singură rețea de canalizare în componența căreia intră și patru cămine de colectare dintre care căminul C 4 aflat pe proprietatea reclamantului colectează apele uzuale din celelalte trei cămine aflate pe proprietatea pârâților, dar care deservesc și proprietarii celorlalte corpuri de proprietate și orice modificare a rețelei existente presupune afectarea tuturor utilizatorilor rețelei de canalizare și deci acordul tuturor proprietarilor corpurilor de clădire racordate la această rețea și obținerea autorizației de modificare.
Privitor la capătul de cerere prin care se solicită branșarea separată a pârâților la rețeaua de energie electrică, instanța a motivat că soluția de respingere este corectă, întrucât operațiunea de branșare separată poate fi rezolvată doar de către SC - la cererea reclamanților.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 pr.civ. cu următoarea argumentare:
Instanța de apel a soluționat cauza fără a lămuri aspectele esențiale pentru dezlegarea pricinii, ceea ce constituie o adevărată necercetare a fondului.
Deși expertul numit în apel pentru efectuarea expertizei tehnice nu a răspuns la obiectivele fixate de instanță,prin raportul întocmit și suplimentul la raport, care sunt lipsite de o argumentație tehnică și în contradicție cu raportul întocmit în prima fază procesuală - instanța nu a încuviințat o contraexpertiză cerută în condițiile art.212 alin.1 din codul d e pr.civilă - care să lămurească toate aspectele de fapt și să propună soluții tehnice pentru soluționarea celor două capete de cerere.
Soluția instanței de apel conține motive străine de natura pricinii, fiind dată cu greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente.
Instanța de apel a menținut soluția dată cererii privitoare la realizarea unui racord separat la rețeaua de canalizare cu motivarea că pentru această modificare, este necesar acordul tuturor beneficiarilor rețelei și obținerea autorizației, motivare vădit eronată și fundamentată pe argumente ce exced cadrul procesual stabilit prin cererea introductivă de instanță.
În motivarea cererii, pentru obligarea pârâților la racordarea separată la rețeaua publică de canalizare s-a susținut că menținerea stării de fapt actuale prejudiciază reclamanții pentru că presupune accesul pârâților pe proprietatea lor pentru remedierea deficiențelor. Instanțele nu au avut în vedere necesitatea separării racordurilor și nu au analizat posibilitatea unui astfel de racord, limitându-se a analiza doar procedura obținerii acordurilor și autorizației pentru realizarea lucrării.
Este neîntemeiată motivarea instanței de apel potrivit căreia, nu are relevanță cine este proprietarul terenului pe care se află căminul C3 de colectare a apelor menajere justificată de faptul că acesta colectează apele menajere de la alte cinci corpuri de clădiri întrucât regimul de utilizare și exploatare a rețelelor de canalizare este guvernat de regula potrivit căreia, orice lucrare de remediere sau modificare a rețelei de canalizare efectuată pe spațiul public cade în sarcina regiei de canalizare iar orice lucrare la rețeaua situată pe spațiu proprietate privată este în sarcina proprietarului terenului pe care se află rețeaua la care se efectuează lucrarea.
În privința capătului întâi de cerere, instanța de apel a reținut că nu se poate realiza un branșament aerian separat care să nu afecteze proprietatea recurenților reclamanți și că acesta se poate rezolva doar de către SC SA cu ocazia lucrărilor de modernizare din zonă, deși ambele expertize au prevăzut ca soluție tehnică de realizare a unui racord separat - montarea unui stâlp în curtea intimaților, lucrare ce se poate realiza independent de modernizarea rețelei din zonă.
Este eronată reținerea instanței potrivit căreia această separare de racord se poate obține la cererea reclamanților deoarece un asemenea racord se poate realiza doar la cererea pârâților - beneficiarii lucrării ca proprietari ai imobilului care urmează a fi branșat separat.
În raport de motivele invocate și în baza art.312 alin.3 pr.civ. recurenții au solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea efectuării unei noi expertize, iar în teză subsidiară au solicitat modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței și admiterii acțiunii.
Recursul este fondat.
Instanțele au soluționat cauza fără o cercetare propriu-zisă a fondului, fără a stabili în concret soluțiile tehnice posibile de debranșare a pârâților de la rețeaua electrică ce-i deservește pe reclamanți și respectiv de a-și realiza un racord separat la rețeaua publică de energie electrică spre a nu mai afecta proprietatea reclamanților pe care se află consola pentru racordarea la rețeaua publică de energie electrică și respectiv un cămin de colectare a apelor uzate pe proprietatea pârâților.
Atât prima instanță cât și instanța de apel au motivat soluția de respingere a primului petit al acțiunii pe competența ce revine SC SA de a efectua orice modificare a rețelei de energie electrică până la contuar - și că operațiunea de branșare separată a pârâților la rețeaua publică se poate realiza doar cu ocazia lucrărilor capitale de modernizare a rețelei electrice de joasă tensiune din zonă - fără a analiza soluțiile de separare a racordului propuse prin cele două expertize și fără arata în concret cauzele care împiedică realizarea unui racord separat al pârâților de la rețeaua publică de energie electrică în prezent.
Greșit instanța de apel a reținut că cererea pentru realizarea unui racord separat trebuie formulată de reclamanți.
Art.31 din Legea nr.13/2007 a energiei electrice prevede că o asemenea cerere se formulează de către utilizatorul de rețea, nou sau preexistent către operatorul de transport ori de distribuție - care este obligat să comunice în scris, în termen de 30 zile, condițiile tehnico-economice de racordare la rețea și să colaboreze cu solicitantul pentru alegerea celei mai avantajoase soluții de racordare.
În speță, pârâții sunt utilizatori pentru că ei trebuie să obțină un racord propriu, separat pentru locuința lor și acestora le revenea obligația de a formula cerere către operatorul de distribuție a energiei electrice și împreună cu acesta să stabilească modalitatea de realizare a racordului.
Nu era necesară chemarea în judecată a operatorului de transport și de distribuție a energiei electrice întrucât pârâții, în calitate de consumatori de energie electrică, ce nu dispun de un racord separat sunt cei care trebuie să angajeze raporturi cu SC pentru realizarea racordului și stabilirea condițiilor de realizare a acestuia.
Reclamanții nu sunt obligați să suporte o servitute care nu este reglementată legal - respectiv să mențină un racord comun la rețeaua electrică, cu atât mai mult când prin acesta sunt împiedicați în a executa lucrări la imobilul proprietatea lor când sunt limitați în prerogativele proprietății.
Greșit au reținut instanțele că în cauză era necesar acordul tuturor proprietăților celor 6 corpuri de clădire - beneficiari ai rețelei de canalizare pentru realizarea unui cămin separat de colectare a apelor uzate pe proprietatea pârâților, (pentru a nu mai fi afectată proprietatea reclamanților ) atâta timp cât nu se cere construirea unor cămine pe proprietățile tuturor proprietarilor, ci doar pe proprietatea pârâților, întrucât doar aceștia i-au afectat pe reclamanți folosind proprietatea acestora pentru remedierea unor defecțiuni apărute pe ultima poarte a rețelei de canalizare.
Pe de altă parte în cauză nu s- reținut lipsa calității procesuale pasive și nici o situație de solidaritate pasivă ori de obligație indivizibilă.
De altfel, atât în cazul solidarității pasive, cât și al obligației indivizibile creditorul se poate îndrepta împotriva unuia dintre codebitori executarea integrală a obligației de a face. În speță reclamanții s-au îndreptat împotriva pârâților cu care se învecinează proprietatea lor.
Ca expresie a principiului disponibilității, limitele cererii de chemare în judecată,ale cadrului procesual în care se desfășoară judecata atât cu privire la obiectul acțiunii, cât și al părților - persoane între care există raportul juridic litigios - sunt fixate de către reclamant.
O respingere a acțiunii pentru neextinderea cadrului procesual pasiv - ar reprezenta și o încălcare a dreptului de acces la o instanță, prevăzut de art.6 din Convenția Europeană Drepturilor Omului.
În hotărârea dată în cauza Lupaș contra României - din 14.XII.2006 CEDO a reținut o încălcare a art.6 din Convenție, respectiv a accesului la justiție în cazul respingerii acțiunii pentru că nu a fost formulată de toți coindivizarii, reținând că restricții, precum cele impuse prin principiul unanimității - înseamnă o atingere adusă dreptului de proprietate al reclamanților în substanța sa.
Pentru toate aceste considerente, se reține că în mod greșit instanțele nu au cercetat pe fond pricina dedusă judecății și în baza art.312 alin.3 pr.civ. urmează a se admite recursul, a se casa decizia și a se trimite cauza Tribunalului Dolj spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și -, împotriva deciziei civile nr. 462 din data de 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare în apel la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
26.10.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
