Obligație de a face. Decizia 1097/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.1097

Ședința publică din data de 13 iunie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Pigui

JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela

---

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției B cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P cu sediul în P, str. - -, județul P, împotriva sentinței civile nr. 556 din 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în P,-, -.1,.3, județul P și intimatul-pârât Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul-reclamant, la care s-a anexat sentința civilă nr. 117/08.02.2008, împuternicire avocațială din 12.06.2008 emisă de Cabinet individual avocat și chitanța nr. 3/12.06.2008 privind plata onorariului de avocat.

Curtea, având în vedere că recurenții-pârâți Ministerul Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției B și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - prin P au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 pr.civ. față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Pas olicitat obligarea primilor doi pârâți în solidar să-i recunoască vechimea în specialitate așa cum a fost prevăzută în Legea nr. 567/2004 ce a stat la baza încadrării ca personal de specialitate - informatician - la Curtea de APEL PLOIEȘTI, respectiv pe perioada cât a lucrat în același domeniu în alte unități, la calcularea și la plata de despăgubiri bănești reprezentând diferența dintre echivalentul sporului de fidelitate de 20% neacordat și sporul de 5% efectiv plătit pe perioada 1 ianuarie 2005-3 februarie 2007, la zi, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data executării sentinței, obligarea Curții de APEL PLOIEȘTI să înscrie în carnetul de muncă mențiunile privind acordarea sporului de 20%, obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății diferențelor salariale solicitate în cauză cât și plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că după absolvirea Facultății de profil a lucrat începând cu 17.11.1978 la, iar din 17.08.1998 a fost angajat la Curtea de APEL PLOIEȘTI în funcția de referent de specialitate - informatician - gradul II gradația 1, conform disp.Legii nr. 567/2004 la 01.01.2005, funcția de informatician fiind asimilată cu cea de personal de specialitate - art. 3 alin.1 din Lege, ulterior fiind încadrat ca grefier informatician șef - Legea nr. 17/2006-gr.I la aceeași instanță.

În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar acte.

Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că între reclamant și acest minister nu există raporturi juridice de muncă și nu poate fi atrasă răspunderea ministerului pentru îndeplinirea greșită a obligațiilor ce revin instanțelor judecătorești - în speță Curtea de APEL PLOIEȘTI, pentru calculul și plata sporului de fidelitate față de angajații acestora.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât sporul solicitat este un beneficiu acordat personalului de specialitate și informaticienilor reîncadrați ca grefieri informaticieni, în vederea acordării pensiei de serviciu, dar nu este o vechime efectivă în specialitate.

Direcția Generală a Finanțelor Publice P în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare, a invocat lipsa calității procesuale pasive cu motivarea că potrivit art. 282 din codul muncii, părți într-un litigiu de muncă nu pot fi decât salariații, angajatorii, patronatul și alte persoane cu vocație în temeiul unor legi speciale.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 556 din 15 februarie 2008, Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Justiției invocate de acești pârâți, a admis acțiunea și a obligat pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească către reclamant despăgubirile bănești reprezentând diferența între sporul de fidelitate de 20% neacordat și sporul de fidelitate de 5% efectiv plătit pe perioada 1.01.2005-03.02.2007, spor raportat la vechimea în specialitate, precum și pentru perioada 8.10.2007 la zi, sume de bani ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

Totodată, au fost obligați pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției la calcularea și plata către reclamant a despăgubirilor bănești reprezentând diferența între sporul de fidelitate de 20% neacordat și sporul de fidelitate de 5% efectiv plătit pe perioada 1.01.2005-03.02.2007, spor raportat la vechimea în specialitate, precum și pentru perioada 8.10.2007 la zi, sume de bani ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

De asemenea, s-a dispus obligarea pârâtei Curtea de APEL PLOIEȘTI să înscrie în carnetul de muncă al reclamantului sporul de fidelitate de 20% cuvenit pe perioadele menționate, precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății diferențelor salariale sus-menționate, cu obligarea pârâtei Curtea de APEL PLOIEȘTI să plătească reclamantului 300 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Reclamantul a solicitat să-i fie recunoscute vechimea în muncă pentru perioada cât a lucrat în domeniu în altă unitate cât și în cadrul Curții de APEL PLOIEȘTI ca personal de specialitate (informatician) și obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor bănești privind diferența sporului de fidelitate neacordat și cel efectiv plătit pe perioada 1.01.2005-3.02.2007 și pentru perioada 8.10.2007 la zi, actualizate.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției, tribunalul a respins-o în mod corect potrivit art. 137.pr.civ. având în vedere că între acest pârât și reclamant există raporturi de muncă directe, Ministerul având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești și ca atare ordonatorul secundar Curtea de APEL PLOIEȘTI trebuie să ceară în eventualitatea promovării unei acțiuni privind despăgubiri salariale fondurile necesare ordonatorului principal de credite.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor-Direcția Generală a Finanțelor Publice, s-a reținut că acest minister, deși nu este ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, ci, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, aceștia îi solicită alocarea fondurilor necesare funcționării lor și prin urmare are calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, tribunalul a admis acțiunea în totalitate deoarece reclamantul a fost încadrat la data de 17.11.1978 la în funcția de analist programator, unde a funcționat pe acest post până la data de 17.08.1998 după cum rezultă din copia carnetului de muncă depus la dosar când a fost angajat la Curtea de APEL PLOIEȘTI pe aceeași funcție beneficiind de un spor de fidelitate de 5%.

Conform Legii nr. 567/2004, reclamantul a pierdut statutul de funcționar public, funcția de informatician fiind asimilată personalului auxiliar de specialitate, așa cum prevede art. 3 din lege.

Potrivit art. 93 alin.3 din lege, pentru informaticieni constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități.

În această situație, încă de la intrarea în vigoare a Legii 567/2004 reclamantul îndeplinea condițiile ce îi dădeau dreptul să beneficieze de un spor de fidelitate raportat la perioada cât a prestat activitatea de analist programator (informatician), beneficiul care i se cuvine reclamantului începând cu 01.01.2005 la zi, cu excepția perioadei în care a fost în vigoare Legea nr. 17/2006 ce a modificat restrictiv în acest sens Legea nr. 567/2004 pentru ca ulterior prin OUG nr. 100/1007 să se revină la forma inițială a Legii nr. 567/2004 prin care s-au recunoscut pentru grefierii informaticieni, ca vechime în specialitate, toate perioadele în care aceștia și-au desfășurat activitatea în domeniul informatic.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, conform art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând soluția pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele motive:

Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a criticat sentința recurată în sensul că nu are capacitate procesuală pasivă deoarece Ministerul Finanțelor răspunde doar de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Pârâtul Ministerul Justiției a criticat sentința recurată întrucât nici această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă, neexitând un raport juridic direct de muncă, iar pe fond, a susținut că personalul auxiliar de specialitate beneficiază de spor de fidelitate în raport cu vechimea efectivă în funcția auxiliară, ceea ce nu echivalează cu vechimea în specialitate, reprezentând perioada lucrată în același domeniu, dar în alte unități.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor ca nefondate.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul promovat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice este fondat, întrucât acest recurent nu are calitate procesuală pasivă, nefiind ordonator de credite, ci doar responsabil de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite.

Așa fiind, în baza art.312 alin.1 pr.civilă va admite recursul acestui pârât, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și va respinge acțiunea față de acesta, pentru lipsa calității procesuale pasive.

În ceea ce privește recursul promovat de pârâtul Ministerul Justiției, Curtea consideră că motivele invocate de acest pârât nu sunt fondate întrucât conform Legii nr. 567/2004 în forma inițială reclamantul a pierdut statutul de funcționar public, pentru funcția de informatician asimilată personalului auxiliar de specialitate, așa cum prevede art. 3 din lege.

Potrivit art. 93 alin.3 din lege, pentru informaticieni constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități.

În această situație, încă de la intrarea în vigoare a Legii 567/2004 reclamantul îndeplinea condițiile ce îi dădeau dreptul să beneficieze de un spor de fidelitate raportat la perioada cât a prestat activitatea de analist programator (informatician), beneficiu care i se cuvine reclamantului începând cu 01.01.2005 la zi, cu excepția perioadei în care a fost în vigoare Legea nr. 17/2006 ce a modificat restrictiv Legea nr. 567/2004 pentru ca ulterior prin OUG nr. 100/1007 să se revină la forma inițială a Legii nr. 567/2004 prin care s-au recunoscut pentru grefierii informaticieni ca vechime în specialitate toate perioadele în care aceștia și-au desfășurat activitatea în domeniul informatic.

Așa fiind, urmează să respingă ca nefondat recursul pârâtului Ministerul Justiției, cu atât mai mult cu cât art.18 alin.3 din Legea nr.50/1996 nu distinge dacă funcția de specialitate a fost exercitată în mai multe unități.

Curtea nu va acorda cheltuieli de judecată intimatului, ocazionate de redactarea întâmpinării având în vedere că unul dintre recursuri a fost admis.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 556 din 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în P,-, -.1,.3, județul P și intimatul-pârât Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul P și în consecință:

Modifică în parte sentința în sensul că admit excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.

Respinge ca nefondat, recursul declarat de Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței sus-menționate.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela

- - - - ---

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Tehnored.CP/SȘ/

2 ex./26.06.2008

-/2007 Tribunalul Prahova

-

Președinte:Cristina Pigui
Judecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1097/2008. Curtea de Apel Ploiesti