Obligație de a face. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 114/
Ședința publică din 03 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelurile declarate de reclamanții, domiciliat în Tg. M,-, jud. M, domiciliată în Tg. M,-/A,.1, jud. M, domiciliat în Tg. M,-, jud. M și pârâtul Municipiul Tg. M prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 791 din 4.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamanților apelanți avocat și reprezentanta apelantului pârât, consilier juridic, lipsă fiind reclamanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelurile sunt declarate în termenul legal prevăzut de lege și sunt scutite de la plata taxei de timbru și a fost acvirat dosarul -, din care a fost disjuns prezentul dosar.
Părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat în probațiune.
Neformulându-se alte cereri, instanța constată că pricina este în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, arătând că reclamanții au o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care li s-a restituit terenul din litigiu, iar Primăria nu recunoaște această hotărâre și refuză să discute cu reclamanții. Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la achitarea sumei de 5621 lei/lunar pentru folosința terenului, începând cu data de 29.09.2005 și pentru viitor, iar instanța de fond a acordat aceste despăgubiri doar până la pronunțarea hotărârii.
Cu privire la apelul declarat de pârâtul Municipiul Tg. M, solicită respingerea acestuia pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.
Reprezentanta pârâtului Municipiul Tg. M solicită admiterea apelului declarat de pârât, desființarea sentinței atacate, iar pe fond respingerea acțiunii formulată de reclamanții ca netemeinică și nelegală, precizând că decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se referă la imobilul situat în Tg. M str. -, nr. 22 și nu la terenul din-, unde se află grădinița, reclamanții fiind într-o totală eroare.
Cu privire la apelul declarat de reclamanții, reprezentanta pârâtului, solicită respingerea apelului.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.791 din 4 iunie 2009 Tribunalului Mureș, s-a admis în parte cererea precizată, formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Tg-M, prin primar, și în consecință a obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 242.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului aferent Grădiniței nr.6 situat în Tg-M,-, în suprafață de 2.621 mp; s-au respins celelalte pretenții formulate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin hotărâre judecătorească irevocabilă, intrată în puterea de lucru judecat s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a întregului imobil situat în Tg-M, str.- nr.22, înscris în CF 800/II nr.top.68/2, 69 și 70 preluat de la antecesoarea reclamanților.
Terenul în litigiu, în suprafață de 2621 mp aferent Grădiniței nr.6 Tg-M, situat în Tg-M,- este deținut în prezent de pârât.
În aceste condiții obligația de plată a pretențiilor invocate revine pârâtului Municipiul Tg-M, deoarece suntem în prezența unui fapt ilicit, care a generat o îmbogățire fără just temei a deținătorului actual al terenului, în detrimentul reclamanților.
patrimoniului pârâtului rezultă din folosirea unui imobil care aparține altuia.
, lipsa de folosință a imobilului de către reclamanți conduce la o micșorare a patrimoniului acestora.
În evaluarea prejudiciului adus reclamanților instanța a avut în vedere și principiul asigurării unei reparații integrale - art.1084 Cod civil.
În cuantificarea pretențiilor instanța a avut în vedere prevederile art.499 cod civil și HG nr.434/2007 de modificare a HG 1886/2006.
Instanța a avut în vedere faptul că din data de 29.09.2005 reclamanții sunt lipsiți de folosința imobilului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în teren legal reclamanții, ș, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii precizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că instanța de judecată a fost investită prin acțiunea reclamanților să dispună:
-obligarea pârâtului Municipiul Tg-M, prin primar, la plata lunară a sumei de 5.621 lei pentru lipsă de folosință al terenului situat în Tg-M,-, în suprafață de 2.621 mp, proprietatea reclamanților înscris în CF nr.90417/N/VI nr.top.68/1/2, 68/2/1, 69/1/2 începând din data de 29.09.2005 până la pronunțarea hotărârii și obligarea pârâtului la plata lunară a sumei de 5621 lei pentru folosința terenului sus indicat în viitor.
Se critică soluția cu privire la respingerea cererii reclamanților pentru obligarea pârâtului la plata sumei cuvenite pentru folosința imobilului în viitor.
În temeiul art.1074 și următoarele din Codul civil s-a depus la registratura Municipiului Tg-M o ofertă, prin care pârâtul a fost sesizat că reclamanții sunt de acord cu încheierea unui contract de vânzare-cumpărare sau cu încheierea unu contract de închiriere a terenului sus menționat.
Pârâtul a avut o atitudine negativă și nu era de acord cu nicio colaborare pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
Dreptul de proprietate asupra terenului aferent Grădiniței nr.6 situat în Tg-M, str.- aparține în întregime reclamanților, suma solicitată este stabilită prin HG 343/2007 deci dreptul reclamanților la suma respectivă este dovedit, este cert.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel în termen legal și pârâtul Municipiul Tg-M, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate iar pe fond respingerea acțiunii.
În motivarea cererii s-a arătat că prin notificarea depusă în temeiul Legii nr.10/2001 reclamanții au solicitat restituirea în natură a imobilului situat administrativ în Tg-M, str.- nr.22, înscris în CF nr.800/II Tg-M, nr.top.68/2, 69 și 70, construcții și curte în suprafață de 3073 mp.
fost emisă Dispoziția nr.23 din 29 ianuarie 2001 Consiliului Județean M prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului motivat de faptul că aparține domeniului public al județului
Prin Decizia nr.7370 din 29 septembrie 2005 Înaltei Curții de Casație și Justiție s- anulat Dispoziția nr.23 din 29 ianuarie 2003 emisă de Consiliul Județean M și s-a dispus restituirea în natură, în condițiile art.16 din Legea nr.10/2001 rep. a imobilului situat în Tg-M, str.- nr.22 identificat în CF nr.800/II Tg-M, nr.top.68/2, 69, 70 cu obligarea reclamanților la rambursarea despăgubirii încasate în condițiile art.12 din Legea nr.10/2001.
Ca efect al aplicării hotărârii emise de instanța supremă s-a procedat la încheierea protocolului de predare-primire între Consiliul Județean M, pe de o parte și reclamanți, pe de altă parte.
Cu această ocazie s-a constatat faptul că suprafața de teren aferentă construcției este de 2455 mp.
În aceste condiții a fost predată suprafața de teren și construcția aflată în patrimoniul Consiliului Județean M, respectiv 2455 mp.
Pe numerele cadastrale solicitate prin notificare se află doar construcția și o suprafață de teren de 2455 mp cu privire la care se consideră că s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție.
În anul 2006 reclamanții s-au adresat cu o cerere pârâtului, în sensul restituirii în natură a unei suprafețe de teren de 2621 mp, aparținând imobilului din Tg-M str.- nr.22, motivată de Decizia nr.7370/2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție.
În urma analizării tuturor actelor și a dosarului administrativ s-a constatat faptul că diferența de teren solicitată se află la un alt număr administrativ, în speță nr.1 din str.-, pe care a fost edificată Grădinița cu program prelungit nr.6, lucru confirmat de înscrierile din CF.
În acest context a fost emisă dispoziția Primarului nr.1830/2006 în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent, considerându-se că instanța supremă nu s-a pronunțat și asupra acestei suprafețe de teren și prin urmare instituția a fost reinvestită cu soluționarea cererii depuse.
Prin prezentul demers judiciar se urmărește repararea erorilor efectuate în cauza referitoare la contestația împotriva Dispoziției nr.23/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe parcursul derulării litigiului din dosarul nr.7463/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție nu s-a argumentat faptul că imobilul în litigiu a avut o suprafață totală a terenului de 5073 mp.
conținutul Deciziei nr.7370/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate observa că se face referire tot timpul la imobilul cu destinația de Casă de copii preșcolari pentru copii cu deficiențe aparținând domeniului public al județului, fiind exclus din discuție orice alt imobil.
Și Curtea de Apel Tg-M, în rejudecare, în considerentele Deciziei nr.68/A din 1 iunie 2007 precizat faptul că reclamanții au solicitat expres suprafața de 3073 mp. și că obiectul dosarului este suprafața de 3073 mp, ca urmare Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dispus decât asupra acestui teren care era obiect al dosarului litigios.
Se arată că nu suntem în prezența unei îmbogățiri fără just temei întrucât Decizia nr.7370/2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție se referă doar la imobilul cu destinația de Casă de copii preșcolari pentru copii cu deficiențe, Centrul de zi, cu privire la care a fost emisă Dispoziția nr.23/2003.
Suprafața de teren cerută prin notificarea depusă în temeiul Legii nr.10/2001 este de 3073 mp și în niciun caz de 5073 mp.
Diferența de teren a fost solicitată ulterior, în anul 2006.
În acest context a fost emisă Dispoziția nr.1830/2006.
Restituirea în natură a acestei suprafețe de teren este imposibilă, întrucât în prezent aceasta figurează la nr. Administrativ 1 din str.-, fiind edificată o construcție nouă - Grădinița cu program prelungit nr.6, care nu a existat la momentul preluării în proprietatea statului, devenind aplicabile în speță prevederile art.19 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Această grădiniță este întabulată în CF nr.90417/N/VI nr.top.68/1/2, 69/1/2, 70/1/2 fiind evidențiat ca și domeniu public al municipiului Tg-
Este de remarcat opinia separată din Decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție în care se arată că aspectele controversate cu privire la suprafața de teren identificată în CF nr.800/II se rezolvă pe calea contestației la executare privind înțelesul și lămurire dispozitivului hotărârii.
Prin întâmpinarea depusă la 16 septembrie 2009 reclamanții au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că în mod special s-a arătat de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr- că prin Decizia nr.7370/29.09.2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a imobilului situat în Tg-M, str.- nr.22 înscris în CF nr.800/II cu nr.top 68/2, 69, 70.
Or, din extrasul CF menționat rezultă că imobilul înscris în coala cărții funciare sus menționate, cu numerele topografice arătate se compune din casă de cărămidă în compunerea indicată în aceste evidențe și suprafața de 5.073 mp teren.
La data intrării în vigoare a legii nr.10/2001 în CF 800/II nu era evidențiată Grădinița nr.6 și nu era dezmembrat nici terenul aferent numerelor topografice 68/2, 69, 70.
Deci pe- nu figura Grădinița nr.6 ci un alt imobil care a fost restituit reclamanților tot în temeiul Legii nr.10/2001.
Grădinița nr.6 a fost evidențiată în CF nr.90417/N/VI în timpul derulării procesului în scopul restituirii în natură a întregului imobil.
Prin decizia nr.2597 din 2008 Înaltei Curții de Casație și Justiție s-a dispus în mod irevocabil casarea Deciziei nr.68/A/2007.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și din oficiu în limitele efectului devolutiv prev. de art.294-295.pr.civ. instanța constată ca apelurile declarate sunt nefondate din următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr.7370 din 29 septembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de reclamanții, și.
S-a casat decizia civilă nr.19/A din 22 ianuarie 2004 Curții de Apel Tg-M și sentința civilă nr.486 din 11 iunie 2003 Tribunalului Mureș.
S-a admis cererile formulate de reclamanți.
S-a anulat dispoziția nr.23 din 29 ianuarie 2003 emisă de Consiliul Județean M și s-a dispus restituirea în natură, în condițiile art.16 din Legea nr.10/2001 rep. A imobilului situat în Tg-M, str.- nr.22, identificat în CF nr.800/II Tg-M, nr.top.68/2, 69, 70, cu obligarea reclamanților la rambursarea despăgubirilor încasate, în condițiile art.12 din Legea nr.10/2001.
Nu s-a introdus vreo cerere cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii potrivit art.281 ind.1 pr.civ.
Prin decizia nr.2597 din 16 aprilie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de reclamanții, și.
S-a casat decizia civilă nr.68/A din 1 iunie 2007 Curții de Apel Tg- precum și sentința civilă nr.2903 din 21 decembrie 2006 Tribunalului Mureș și s-a trimis cauza spre rejudecare acestei din urme instanțe.
În considerentele hotărârii s-a reținut că s- consfințit în mod irevocabil dreptul reclamanților la restituirea bunului solicitat în întregime, prin hotărârea judecătorească mai sus arătată.
Aceeași stare de fapt și de drept a fost reținută prin sentința civilă nr.679 din 7 mai 2009 Tribunalului Mureș și decizia civilă nr.108/A din 21 octombrie 2009 Curții de Apel Tg-
Puterea de lucru judecat referitor la sancționarea unei situații de fapt, cu consecințele aplicării normei de drept substanțial la situația de fapt din speță, prezintă un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului, dar și un aspect negativ pentru partea care pierdut procesul, întrucât nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt proces.
Prin urmare, într-un litigiu anterior s-a tranșat irevocabil asupra îndreptățirii reclamanților la restituirea în natură a întregii suprafețe de teren de 5073 mp, înscris în CF nr.800/II nr.top.68/2, 69 și 70, suprafață de teren care a fost dezmembrată prin formarea unei cărții funciare noi - CF 90417/N/IV care include terenul din litigiu, în suprafață de 2621 mp aferent Grădiniței nr.6 Tg-M, situat în Tg-M,-, deținut în prezent de pârât.
În atare situație prima instanță în mod just a reținut că a avut loc o îmbogățire fără justă cauză, respectiv mărirea patrimoniului unei persoane prin micșorarea corelativă a patrimoniului altei persoane, fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă sau un temei juridic.
. fără justă cauză se datorează relei credințe a îmbogățitului, astfel încât se angajează răspunderea civilă delictuală a celui care a obținut cu rea credință foloasele.
Prejudiciul s-a cauzat prin încălcarea unor drepturi subiective, respectiv a dreptului de proprietate, lipsind proprietarii de folosința bunului lor.
Conform art.1084 Cod civil victima are dreptul să i se repare atât pierderea efectiv suferită cât și beneficiul nerealizat, intrând în această ultimă categorie despăgubirile pentru lipsa de folosință a imobilului echivalente cu fructele civile pe care le putea obține din închirierea acestui imobil raportat la HG 434/2007 de modificare a HG 1886/2006.
În ceea ce privește pretențiile viitoare ale reclamanților acestea nu sunt sigure și nu pot fi evaluate pe bază de elemente îndestulătoare și existența lor depinde de realizarea sau nerealizarea unei condiții.
Rezultă că certitudinea unui prejudiciu viitor se referă atât la existența cât și la întinderea sa.
Prejudiciile viitoare și eventuale a căror producere în viitor este nesigură sunt lipsite de caracter cert.
Ele obligă la reparare numai după ce s-au produs sau este sigur că se vor produce.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prevederile art.296 pr.civ. urmează să se respingă apelurile declarate ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art.274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanții, domiciliat în Tg-M str.- nr.44, județul M, domiciliată în Tg-M,-/A.1, domiciliat în Tg-M-, județul M, și pârâtul Municipiul Tg-M, cu sediul în Tg-M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.791 din 4 iunie 2009 Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-.
Obligă pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER
Red.Sz.
Tehnored.
6 exp.
21.01.2010
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
