Obligație de a face. Decizia 1142/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1142/R/2009 | |
Ședința publică din 6 mai 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta | - - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-Nîmpotriva deciziei civile nr. 35/A din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamantul COLEGIUL TEHNIC " ", pe pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT CĂLĂTORI, precum și pe intervenienta SC SRL, având caobiect obligația de a face.
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2009, cărei încheiere face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.11103/2005 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr.11612/2004 instanța de judecată a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII împotriva pârâților și MUNICIPIUL C-N, a admis acțiunea formulată de reclamantă, a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta SRL și în consecință au fost obligați pârâții să permită accesul neîngrădit reclamantei și intervenientei pe ce unește B-dul 21 2. cu sediul reclamantei, unde se află și cantina acestora, atât persoanelor cât și vehiculelor conform traseului nr.1 indicat de expert în cadrul expertizei efectuate, care face parte integrantă din hotărâre, au fost obligate pârâtele la plata sumei de 12.568.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, imobilul situat în C-N Bd 21 2. nr.128-130 înscris în Cf nr.23455 a fost preluat în proprietatea Statului Român în folosința Ministerului Învățământului, iar în conformitate cu OUG nr184/2001, această clădire face parte din domeniul public al mun. C-N, fiind utilizat de către reclamantă, aspect necontestat de pârâtul Consiliul Local al mun. C-N, motiv pentru care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
La data de 26.03.2004 reclamanta a închiriat intervenientei cantina de la sediul acesteia, prin contractul de închiriere nr.295/26.03.2004, intervenienta obligându-se să servească masa pentru elevii școlii.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că în litigiu nu este intabulată și ca urmare nu se poate stabili servitutea de trecere. La fața locului s-au stabilit 4 trasee posibile pentru accesul auto și pietonal al reclamantei și intervenientei la sediul cantinei. nr.1 permite acces pietonal și auto cu o lungime de 155.93 și o lățime de 4,92 la B-dul 21 și de 7,62 la poarta cantinei, acest acces fiind cel existent, este accesul pietonal și auto care are cea mai scurtă lungime și nu necesită modificări pentru realizarea accesului, motiv pentru care instanța a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâții să permită accesul conform traseului 1.
Prin decizia civilă nr. 35/A din 22.01.2009 Tribunalului Cluj, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de pârâtul și de pârâtul Consiliul Local Al Mun.C-N împotriva sentinței civile nr.11103/30.05.2005 pronunțată în dosarul nr.11612/2005 a Judecătoriei Cluj -N, care fost menținută în totul.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reține că, reclamantul are calitate procesuală activă, deoarece este titulara dreptului de folosință asupra imobilului în litigiu conform OUG nr. 184/2001 și potrivit procesului verbal de predare-primire a bazei materiale, aceasta este îndreptățită să își asigure folosința netulburată a unei căi de acces pe care a utilizat-o și anterior, nefiind demonstrată de către apelantele pârâte că prin utilizarea acestui acces activitatea ar fi perturbată.
Cât privește varianta de acces stabilită de instanța fondului s-a ales varianta traseului nr.1 ca fiind traseul cel mai optim întrucât stabilește accesul pietonal și auto care are cea mai scurtă lungime și nu necesită modificări pentru realizarea accesului, în timp ce varianta de traseu 4 solicitată de are o lungime mai mare și necesită modificări în vederea amenajării care afectează atât carosabilul cât și terenul de sport.
Schimbarea destinației bazei materiale a instituților de învățământ preuniversitar se realizează cu avizarea Ministerului Educației Naționale însă în acest caz nu este vorba de o astfel de schimbare pentru că în conformitate cu art167 din Legea 84/1995 se pot obține venituri din închirieri de spații și cantine ale unităților de învățământ, venituri urmând a fi utilizate exclusiv de aceste unități.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului, s- invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului, acesta neavând calitate, numai interes în promovarea acțiunii, întrucât nu este titularul dreptului subiectiv în raportul juridic dedus în cauză.
Recurentul a apreciat că instanța era obligată să verifice legitimarea părților în proces, potrivit disp. art. 162 Cod proc.civ. și se apreciază că în mod nelegal s- reținut că reclamanta are calitate procesuală activă, întrucât nu este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Recurentul mai arătat că, reclamantul putea să-i asigure intervenientei accesul prin curtea proprie, care deși nu este drumul de acces mai scurt este singurul posibil pentru a nu perturba activitatea.
S-au mai invocat disp.art. 616.civil, potrivit cărora, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său, pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona. Recurentul arătat că aceste dispoziții legale se referă neechivoc la proprietari și din această perspectivă soluția pronunțată în apel este nelegală, raportat la dispozițiile Codului civil invocate. De asemenea, varianta propusă prin expertiză este de natură de a afecta activitatea, nefiind respectate disp. art. 618.civil.
Prin întâmpinare, Colegiul Tehnic de Construcții " " solicitat respingerea recursului ca fiind promovat ca fiind promovat de o persoană lipsită de interes și în subsidiar, ca nefondat. S-a arătat că pârâtul nu are interes procesual în promovarea acestei căi de atac, întrucât sentința pronunțată la fondul cauzei și decizia pronunțată în apel nu conțin dispoziții de natură a afecta drepturile legitime ale pârâtului, fiind vorba de un drept de acces pe o alee folosită dintotdeauna ca și drum de acces auto, recurentul nu a făcut dovada că ar deține vreun dreptul de proprietate asupra acestei alei de acces. Reclamantul apreciază că are calitate procesuală activă, conferită de disp. OUG nr. 184/2001.
Prin întâmpinare SC SRL a solicitat respingerea recursului ca fiind promovat de o persoană fără interes procesual, iar în subsidiar ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2213,40 lei. S-a arătat că pârâtul nu are interes procesual în promovarea acestei căi de atac, întrucât sentința pronunțată la fondul cauzei și decizia pronunțată în apel nu conțin dispoziții de natură a afecta drepturile legitime ale pârâtului, fiind vorba de un drept de acces pe o alee folosită dintotdeauna ca și drum de acces auto, recurentul nu a făcut dovada că ar deține vreun dreptul de proprietate asupra acestei alei de acces, iar cu privire la fondul recursului, recurentul nu aduce nicio critică deciziei atacate în ceea ce privește drepturile procesuale ale intervenientei.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recurentul criticat decizia pronunțată în apel, apreciind că tribunalul nu a verificat calitatea procesuală activă a reclamantului. Această critică este nefondată. Imobilul situat în C-N, dul 21 2. nr. 128-130 înscris în Cf 23455 este proprietatea Statului Român, se află în folosința Ministerului Învățământului, fiind utilizat de către reclamantul Colegiul Tehnic de Construcții " " C.
Potrivit disp. art. 166 al. 41din Legea nr. 84/1995, terenurile si clădirile in care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat - grădinițe, scoli generale, primare si gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri școlare, fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului B, si sunt in administrarea consiliilor locale ale acestora, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, prin delegare către consiliile de administrație ale unităților de învățământ. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de învățământ preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea.
Din dispoziția legală mai sus arătată, rezultă că, imobilul în litigiu, face parte din domeniul public al orașului C-N, însă acesta este în posesia și folosința reclamantului, care este o unitate de învățământ preuniversitară -colegiu tehnic, împrejurare necontestată de recurent.
Reclamantul folosit de acces ce unește dul 21 cu cantina unității de învățământ, vreme îndelungată, împrejurare recunoscută de pârâta C la interogator. Atât reclamantul, cât și pârâta C nu au în proprietate această alee de acces, care se află în proprietatea Statului Român.
Prin urmare, acțiunea cu care reclamantul investit instanța este o acțiune având ca obiect obligația de a face, obligarea pârâtei să permită accesul neîngrădit pe această alee.
În aceste circumstanțe,corect reținut tribunalul că reclamantul are calitate procesuală activă de a promova această acțiune, deoarece în calitate de posesoare imobilului este tulburată de către pârâta, care nu-i permite să folosească accesul la cantina proprie.
Împrejurarea că reclamantul Colegiul Tehnic de Construcții " " nu este proprietarul terenului care i-ar permite să formuleze o acțiune pentru stabilirea servituții de trecere potrivit art. 616.civil, nu are relevanță în prezenta acțiune, deoarece acțiunea reclamantului nu este o acțiune în stabilirea servituții, ci o obligație de a face și, în consecință, curtea constată că reclamantul are și calitate procesuală activă și interes să promoveze prezenta acțiune, astfel încât, această critică nu poate fi primită. Recurentul este titularul dreptului de proprietate al terenului și a fost chemat în judecată de către reclamant în această calitate, însă prin sentința pronunțată de judecătorie și menținută de tribunal nu s-au stabilit obligații în sarcina acestuia, pârâta C fiind singura obligată la respectarea dreptului de acces pentru reclamant și intervenientă, sancționându-se astfel abuzul de drept al pârâtei.
Având în vedere că pârâta nu a promovat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, rezultă că aceasta a achiesat la hotărârea pronunțată de tribunal și din această perspectivă, recursul promovat de către Consiliul Local al municipiului C-N apare exercitat și fără vreun interes legitim.
În a doua critică formulată de Consiliul Local al municipiului C-N, acesta invocă disp. art. 616.civil care reglementează dreptul de servitute, apreciind că, condițiile privind stabilirea dreptului de servitute nu sunt îndeplinite, însă acțiunea reclamantului nu s- întemeiat pe disp. art. 616.civil și 618.civil, motiv pentru care, curtea apreciază că aceste critici exced cadrului procesual cu care reclamantul investit instanța. Mai mult neîndeplinirea condițiilor de stabilirea servituții nu au fost invocate ca motiv de apel, fiind formulate direct în recurs, "omisso medio".
Verificând decizia pronunțată prin apel, raportat la disp.art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. incidente în prezentul recurs, deși nu au fost invocate expres de recurent, curtea, în temeiul art. 312 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâtului Consiliul Local al municipiului C-
În temeiul art. 274 Cod proc.civ. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei interveniente SC SRL în sumă de 2.213,40 lei (19).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- împotriva deciziei civile nr. 35/A din 22.01.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească intimatei SC SRL suma de 2.213,40 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 06.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
2 ex/18.05.2009
Jud.apel:,
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta
