Obligație de a face. Decizia 1189/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1189
Ședința publică din 27 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Ion Graur
JUDECĂTOR: Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul recurent Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T împotriva deciziei civile nr. 592/A din 17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, privind pe pârâtul intimat, pentru obligația de a face.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25.11.2008, încheierea ce face parte din prezenta decizie, când pentru deliberare și pentru a se depune concluzii scrise, s-a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru termenul de astăzi,
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4677/08.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa respins acțiunea formulată de reclamanții Municipiul T reprezentat prin Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T împotriva paratului, având ca obiect obligarea pârâtului la desființarea conductei de canalizare ilegal executată în curtea comună sau autorizarea reclamantei la efectuarea lucrărilor de desființare pe cheltuiala pârâtului, fiind obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată câtre pârât în sumă de 200 lei. Prin aceeași hotărâre a fost respinsă cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr.9/183/13.02.2007 întocmit de Primăria Municipiului T, s-a constatat că pârâtul a executat fără a deține autorizație de construire lucrări de construire conductă de canalizare în curtea comună a imobilului, fără autorizație de construire, lucrare finalizată în anul 2004, încălcând astfel dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.50/1991.
Prin sentința civilă nr.5063/16.05.2007 a Judecătoriei Timișoara rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1123/2007 a Tribunalului Timiș, a fost admisă plângerea contravențională formulată de câtre pârât împotriva procesului verbal de contravenție, dispunându-se anularea înscrisului constatator al contravenției.
Dispoziția anularii procesului verbal de contravenție, independent de considerentele avute in vedere, semnifica desființarea tuturor sancțiunilor aplicate și a măsurilor dispuse prin înscrisul respectiv, în speță, și a măsurilor dispuse în temeiul art.28 alin.1 din Legea nr.50/1991 cu privire la intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construire, în caz contrar, contravenientul fiind obligat la desființarea construcției neautorizate.
Aceeași concluzie este confirmată de însăși ipoteza dispoziției legale pe care reclamanții își întemeiază cererea, dispoziție cuprinsă în art.32 din Legea nr.50/1991, care prevede că instanța poate fi sesizată cu o astfel de cerere în cazul în care persoana sancționată contravențional nu s-a conformat în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art.28 alin.1 din Lege.
Or, pârâtul nu mai are calitatea de persoana sancționată contravențional, iar măsurile dispuse în temeiul art.28 alin.1 din Lege nu mai subzista prin efectul hotărârilor judecătorești, a arătat judecătoria.
Prin decizia civilă nr. 592/A din 17 septembrie 2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamantul Municipiul T reprezentat prin Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr. 4677/08.04. 2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul și a obligat apelantul Municipiul T prin Primar la plata sumei de 100 lei către intimatul cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Din cuprinsul deciziei civile sus amintite, se reține că dispunându-se anularea prin hotărâre judecătorească irevocabilă, a procesului - verbal de contravenție prin care pârâtul a fost amendat pentru construirea fără autorizație a unei conducte de canalizare și s-a dispus intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construire, iar în caz contrar desființarea construcției neautorizate, atât sancțiunea contravențională pecuniară cât și măsura complementară a desființării lucrărilor, stabilite prin respectivul proces - verbal, rămân fără temei.
Nu există nici o rațiune pentru a considera că, odată desființat titlul în baza căruia au fost stabilite sancțiunea principală a amenzii și sancțiunea complementară a desființării construcțiilor în situația neintrării în legalitate aceasta semnifică doar imposibilitatea de a mai urmării executarea sancțiunii principale, iar nu și a celei complementare. Odată desființat titlul care a stat la baza aplicării sancțiunilor, aceste sancțiuni rămân fără suport juridic, indiferent de motivele care au condus la desființarea titlului.
Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, au declarat recurs reclamanții Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al municipiului T, înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea hotărârii atacate, admiterea apelului, schimbarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii introductive.
Din motivele de recurs, se reține că deși procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost anulat, motivul de nulitate al acestuia constituindu-l împlinirea termenului de perscripție de a constata contravențiile și aplica sancțiunile contravenționale, fapt ce nu afectează dreptul material la acțiune în desființarea lucrării efectuate fără autorizație de construire, fiind împiedicată doar sancționarea pecuniară pe cale administrativă a faptei contravenționale săvârșite și că pârâtul nu s-a conformat dispozițiilor procesului - verbal referitoare la sistarea imediată a lucrărilor, desființarea conductei executate fără autorizație sau intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construire.
Analizându-se motivele de recurs, decizia atacată, hotărârea primei instanțe, actele și probele de la dosar, văzând prevederile art. 304 pct. 8 și 9. pr.civ. Legea nr. 50/1991 și OG2/2001, se constată că recursul de față nu este întemeiat, deoarece acțiunea introductivă se bazează pe prevederile art. 28 și art. 32 din Legea nr. 50/1991, conform cărora în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Ori, în speță, așa cum au reținut în mod corect instanțele anterioare, pârâtul nu mai are calitatea de persoană sancționată contravențional, din moment ce procesul-verbal de contravenție a fost anulat în întregime, dispărând atât sancțiunea principală a amenzii, cât și sancțiunea complementară a desființării construcțiilor.
Apoi invocarea prevederilor art. 1075 și 1077 Cod civil, nu poate fi primită, acesta fiind cadrul legal general al relației dintre creditor și debitor, în cadrul obligației de a face sau de a nu face, în speță, operând prevederile Legii nr. 50/1991, prin care persoana sancționată contravențional poate fi obligată la desființarea construcției neautorizate.
Ori, în speță, pârâtul nu mai are calitatea de persoană sancționată contravențional, deci nu poate fi obligat în sensul solicitat prin acțiunea introductivă.
Față de cele de mai sus, recursul declarat de către pârâți apare ca neîntemeiat, urmând să fie respins ca atare, menținându-se hotărârile pronunțate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul recurent Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T împotriva deciziei civile nr. 592/A din 17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, privind pe pârâtul intimat, pentru obligația de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 27 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat
- - Dr. - - - -
GREFIER,
- -
Red. 16.12.2008
Tehnored. 2 ex./17.12.2008
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Ion GraurJudecători:Ion Graur, Lucian Lăpădat, Maria Lăpădat
