Obligație de a face. Decizia 1331/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1331/2009
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Pop JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Ana Doriani
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1160/01.07.2009. pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâtul recurent Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și avocat, în substituirea avocat pentru reclamantul intimat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat prin mandatar întâmpinare.
Mandatarii părților arată că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare, o lasă în pronunțare și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul pârâtei recurente Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, pun concluzii de admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal solicită a se constat că fondate excepțiile ridicate în fața instanței de fond. Pe fond solicită a se constata că reclamantul la data pensionării nu avea incluse în baza de calcul sporurile solicitate, acesta nu le-a solicitat și nu le-a obținut prin justiție acordarea lor.
Avocata reclamantului intimat solicită respingerea celor trei recursuri și menținerea sentinței atacata ca fiind legală și temeinică. Excepțiile invocate de reprezentantul pârâtei recurente au fost respinse de instanța de fond ca nefondate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Casa Județeană de Pensii A și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, în contradictoriu și cu Parchetul de pe lângă:
- să fie obligat pârâtul de ordinul 1 să recalculeze baza de calcul a pensiei de serviciu a reclamantului, prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și să elibereze adeverința care conține baza d ecalcul a pensiei de serviciu, prin includerea sporului de 30% și respectiv 40%, conform nr.OUG43/2002;
- să fie obligat pârâtul ca pentru viitor să elibereze adeverințele de recalculare a pensiei, prin includerea acestor sporuri;
- să fie obligată pârâta A să emită decizii noi de recalculare a pensiei de serviciu, în baza adeverințelor eliberate de pârâtul de ord.1.
În motivarea acțiunii sale a arătat că este beneficiarul unei pensii de serviciu, începând cu data de 12.09.2001, și că la actualizarea acestei pensii nu au fost avute în vedere sporurile solicitate prin acțiunea introductivă și de care reclamantul ar fi trebuit să beneficieze.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin A, a invocat lipsa calității procesuale pasive arătând că nu a avut nici un raport juridic de muncă cu reclamantul, că legea finanțelor publice reglementează modalitatea de adoptare a bugetului de stat precum și că fiecare ordonator principal de credite are credite bugetare aprobate proprii, ce nu pot fi transferate altui ordonator de credite.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, prin întâmpinarea depusă, în condițiile art.115-118 Cod proc.civ. a invocat, sub un prim aspect, excepția necompetenței materiale a instanței, susținând că cererea având ca obiect eliberarea unui document, în baza art.156 din Legea nr.19/2000 se circumscrie prevederilor art.10 alin.1 teza II din Legea nr.554/2204, fiind un act administrativ, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată deoarece aceste sporuri nu au intrat în baza de calcul a pensiei deserviciu a reclamantului la data pensionării acestuia.
Tribunalul Alba, prin sentința civilă nr.1160/1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin A și pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, s-au respins excepțiile necompetenței materiale, a lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității invocate de pârâtul Parchetul de pe lângă, a excepției prematurității acțiunii invocată de pârâta A și a excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pe fond, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă și A, și în consecință:
- a fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze recalcularea bazei de calcul a pensiei de serviciu a reclamantului și să elibereze adeverința necesară pârâtei A pentru recalcularea ș8i actualizarea pensiei de serviciu, cu aplicarea sporului prevăzut de nr.OUG43/2002, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 16.01.2007;
- a fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze recalcularea bazei de calcul a pensiei de serviciu a reclamantului și să elibereze adeverința necesară pârâtei A pentru recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, cu aplicarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 11.03.2008;
- a fost obligată pârâta A să recalculeze pensia de serviciu a reclamantului, pe baza noilor adeverințe eliberate de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, să elibereze decizie de actualizare a pensiei de serviciu, începând cu 16.01.2007, în ce privește sporul prevăzut de nr.OUG43/2002, și apoi decizie de actualizare a pensiei de serviciu, începând cu 11.03.2008, care să valorifice sporul acordat anterior precum și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;
- a fost obligat pârâta A să plătească reclamantului diferența între pensia de serviciu efectiv încasată până în prezent și cea rezultată în urma actualizării iar pe viitor să-i plătească pensia de serviciu recalculată.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, cu referire la excepțiile invocate de pârâți următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost admisă ca fondată, cu motivarea că pentru parchete, ordonatorul principal de credite este Ministerul Public - Parchetul de pe lângă care a funcționat ca și angajator la reclamantului, în timp ce pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are atribuții în privința stabilirii salariilor sau a indemnizațiilor de care a beneficiat reclamantul și nici de eliberare a documentelor necesare stabilirii pensiei de serviciu.
Prin urmare, s-a apreciat că acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât se impune să fie respinsă.
Referitor la excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă, instanța a constatat că este nefondată întrucât, prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe care atestă drepturile salariale și sporurile de care reclamantul ar fi trebuit să beneficieze pentru calcularea pensiei de serviciu, aspecte care nu cad sub incidența legii contenciosului administrativ pentru a atrage competența materială a altei instanțe.
Excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii, invocate tot de către pârâtul Parchetul de pe lângă au fost de asemenea apreciate ca fiind nefondate, prima, cu motivarea că plata diferențelor de pensie a fost solicitată de către reclamant în contradictoriu cu pârâta A și nu cu acest pârât, iar cea de-a doua, că în cauză nu trebuia îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, cu pârâtul Parchetul de pe lângă
Cât privește excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a reținut că nu poate fi primită întrucât față de data introducerii acțiunii, 12.03.2009, și a drepturilor bănești pretinse retroactiv, începând cu 12.03.2006, acțiunea este formulată în termenul general de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958.
Excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâta Aaf ost respinsă cu motivarea că prin acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu această pârâta, s-a solicitat obligarea A la recalcularea pensiei de serviciu în baza adeverințelor noi care vor fi eliberate de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pe fondul pricinii, s-au constatat următoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii de serviciu, calculată potrivit Legii nr.303/2004, începând cu 12.09.2001 și că potrivit art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror aflat în activitate, cu luarea în considerare în procent a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
În consecință, s-a reținut că pensie de serviciu a reclamantului a fost actualizată periodic însă adeverințele eliberate de fostul angajator nu au inclus în baza de calcul sporurile de 30% și 40%, introduse prin nr.OUG42/2002, și nici sporul de 50% prevăzut de Legea nr.50/1996 deși, prin Decizia nr. XXI/10.03.2008 și Decizia nr. VI din 15.01.2007, ambele pronunțate în recurs în interesul legii, au statuat că judecătorii și procurorii sunt îndreptățiți a primi aceste sporuri.
Prin urmare, s-a apreciat că la momentul pensionării reclamantului, septembrie 2001, acesta r fi trebuit să beneficieze de aceste sporuri.
Capătul de cerere având ca obiect recalcularea pensiei de serviciu cu începere din 12.03.2006 a fost respins întrucât anterior reclamantul nu promovat a acțiune în justiție pentru constatarea drepturilor sale salariale și doar prin cele două decizii ale s-a statuat că sporurile în litigiu se cuvin magistraților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 15 zile prevăzut de lege, pârâții Parchetul de pe lângă J, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Casa Județeană de Pensii A criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea hotărârii, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului.
În expunerea motivelor de recurs, pârâții Parchetul de pe lângă și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA au arătat că soluția instanței de fond se întemeiază pe interpretarea și aplicarea greșită a legii deoarece la data de 12.09.2001, când s-a pensionat reclamantul, acesta nu putea beneficia de nici unul din sporurile solicitate prin acțiune, deoarece actele normative în vigoare la acea dată nu prevedeau acordarea lor ori luarea lor în calcul la stabilirea pensiilor. Cât privește incidența deciziilor pronunțate de în interesul legii, recurenții au arătat că acestea se referă la acordarea sporului de 50%, numai magistraților aflați în activitate.
Prin urmare, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 deoarece din interpretarea acestui text de lege rezultă că pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează prin luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la data pensionării ori reclamantul la data de 12.09.2001, când s-a pensionat, nu avea incluse în baza de calcul acest sporuri.
În drept, au invocat art.299 și urm. Cod proc.civ.
Recurenta pârâtă Aaa rătat că soluția instanței de fond care a respins excepția prematurității introducerii acțiunii este greșită deoarece câtă vreme reclamantul nu contestat nici una din deciziile emise de către A, instanța nu putea obliga această instituție la recalcularea pensiei de serviciu prin luarea în calcul a sporurilor solicitate prin acțiune. În plus, prin soluția pronunțată, instanța a încălcat prevederile art.95 alin.2 și 3 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare.
Întrucât la data acordării pensiei de serviciu și a actualizărilor acesteia, sporurile nu erau cuprinse în adeverințele depuse la dosarul de pensie al reclamantului recurenta nu a putut valorifica decât sporurile menționate în acele înscrisuri astfel că valorificarea lor retroactiv este inadmisibilă.
În drept, a invocat art.304 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă, în condițiile art.308 Cod proc.civ. intimatul reclamant a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâți, arătând că interpretarea dată de prima instanță dispozițiilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 este corectă.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor și sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că recursurile pârâților sunt fondate din următoarele considerente:
Reclamantul s-a pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă, prin decizia nr.-/12.09.2001, întemeiat pe prevederile Legii nr.92/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.142/1997, în vigoare la acea dată.
Potrivit art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 modificată și completată prin Legea nr.142/1997,"magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării."
În consecință, la data pensionării reclamantului, 12.09.2001, din baza de calcul a pensiei de serviciu cuvenită acestuia nu au făcut parte sporurile solicitate de reclamant deoarece art.41/1 din Legea nr.50/1996, astfel cum a fost modificat prin nr.OG56/1997 și care prevedea acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, fusese abrogat prin nr.OG83/2000 iar nr.OUG43/2002, care reglementa acordarea sporurilor de 30% și 40%, nu intrase încă în vigoare.
Potrivit art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, modificată și completată prin nr.OUG100/2007, "de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului,cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime."
Ori, din moment ce la data acordării pensiei de serviciu în baza de calcul nu au fost incluse nici sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și nici sporurile de 30% și 40% solicitate de reclamant, acestea nu puteau fi luate în calcul la actualizarea pensiei. Mai mult, reclamantul nici nu le-a avut la data pensionării și nici nu le-a solicitat ulterior printr-o acțiune separată, pentru a fi în măsură să invoce astfel de pretenții, astfel că interpretarea dată de prima instanță art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, modificată, este una greșită.
În plus, sporurile invocate de către reclamant au fost recunoscute și valorificate doar judecătorilor care au hotărâri judecătorești irevocabile, prin care aceste drepturi le-au fost recunoscute, nu și celor care nu se află în posesia unor astfel de titluri executorii, cum este reclamantul.
Decizia nr. XXI/10.03.2008 și Decizia nr. VI/15.01.2007 pronunțate de - Secțiile Unite și invocate de reclamant nu pot fi interpretate ca fiind acte normative de natură a da naștere unor astfel de drepturi, persoanelor care nu dețin hotărâri judecătorești, chiar dacă acestea se află în situații identice.
În ce privește aspectele critice invocate de pârâta Sibiu, se constată că pretențiile reclamantului sunt premature, întrucât recalcularea pensiei se poate face conform art.20 din nr.HG1275/2005 doar în baza adeverințelor eliberate de angajator, adeverințe pe care reclamantul nu le avea la data formulării acțiunii introductive de instanță.
Celelalte aspecte critice invocate de pârâți vor fi respinse ca neîntemeiate.
În raport de cele ce preced, Curtea constată că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. va dispune admiterea ca fondate recursurilor declarate de pârâții Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și A și pe cale de consecință, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamantul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.1160/01.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Modifică sentința atacată în sensul respingerii în întregime a acțiunii civile formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, A, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și Statul Român, prin
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. M/ 7 ex. -
jud. fond. /
Președinte:Mirela PopJudecători:Mirela Pop, Manuela Stoica, Ana Doriani
