Obligație de a face. Decizia 1423/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2065/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1423
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul - pârât, precum și de recurenții - reclamanții, împotriva deciziei civile nr.884 A din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV- a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, C, și.
are ca obiect - obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - pârât, reprezentat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.160.662/27.10.2009, emisă de Baroul București, aflată la fila 24 în dosar, intimații - pârâți, C, și, reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.160.662/27.10.2009, emisă de Baroul București, aflată la fila 24 în dosar, lipsind recurenții - reclamanți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurentul, precum și recurenții - reclamanți și nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, astfel cum a fost stabilit de instanță la primirea cererilor de recurs.
Apărătorul recurentului - pârât și intimatei - pârâte -, învederează faptul că, în mod greșit au intitulat precizarea cererii, ca fiind recurs, întrucât este o cerere de completare a deciziei civile nr.884/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, pentru acest stadiu procesual. Totodată depune la dosar cerere de renunțare la cererea de completare.
Curtea ia act de cererea de renunțare la cererea completatoare intitulată în mod greșit recurs și dispune lăsare cauzei la ordine, întrucât nu există motiv de amânare fără discuții.
La reluarea cauzei se prezintă recurentul - pârât, reprezentat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.160.662/27.10.2009, emisă de Baroul București, aflată la fila 24 în dosar, intimații - pârâți, C, și, reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.160.662/27.10.2009, emisă de Baroul București, aflată la fila 24 în dosar, lipsind recurenții - reclamanți și.
Curtea din oficiu invocă excepția de netimbrare a recursului formulat de către recurenții - reclamanți și.
Apărătorul intimaților - pârâți solicită anularea recursului formulat de către recurenții - reclamanți și, ca netimbrat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.884/A/26.06.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți și împotriva sentinței civile nr.13030/17.10.2008, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 B, în contradictoriu cu intimații pârâți, C, și.
Tribunalul a reținut că în mod corect instanța de fond a dispus evacuarea reclamanților din imobilul situat în B, nr.42 bis, mansardă, sector 1, întrucât aceștia locuiau în imobil în temeiul unui contract de închiriere încheiat până la data de 31.03.2008, iar la expirarea termenului prevăzut în contract acesta încetează de drept, părțile renunțând în mod expres la posibilitatea prelungirii acestuia.
Față de această clauză care reprezintă voința părților în condițiile art.969 Cod Civil, în mod corect instanța de fond a dispus evacuarea acestora din imobil, constatând încetat de drept contractul de închiriere.
Au fost înlăturate susținerile apelanților în sensul că ar beneficia de prevederile G nr.40/1999, așa cum a fost aprobată prin Legea nr.241/2001, reglementări reluate în Legea nr.10/2001, întrucât contractul de închiriere încheiat între părțile din litigiu nu este guvernat de dispozițiile legale sus-menționate.
Imobilul a fost restituit foștilor proprietari potrivit Legii nr.10/2001, însă la momentul la care acestora li s-a adus la cunoștință despre restituire, ar fi trebuit să depună diligențe potrivit art.10 din nr.OUG40/1999, apelanții neaducând nici o dovadă în sensul că s-au prevalat de dispozițiile protectoare ale nr.OUG40/1999.
Tribunalul nu a reținut nici motivul de apel prin care apelanții au susținut că au făcut amenajări pe cheltuială proprie la mansardă pentru a putea deveni o locuință, întrucât acesta nu este un motiv de prelungire a contractului de închiriere, pentru aceste îmbunătățiri putând să formuleze cerere de chemare în judecată în condițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, precum și reclamanții și.
Recurentul pârât arată că tribunalul nu s-a pronunțat asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinarea depusă la dosar și dovedite prin chitanța nr.19/11.05.2009.
Se solicită completarea hotărârii în sensul arătat mai sus și acordarea cheltuielilor de judecată, în măsura în care se constată aplicabilitatea dispozițiilor art.2812Cod de procedură civilă.
Recurenții reclamanți și solicită admiterea recursului, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
În motivare se arată că instanțele, în mod greșit, au subordonat prevederile nr.OUG40/1999 și respectiv ale Legii nr.10/2001, Convenției Europene a Drepturilor Omului, care așa cum motivează instanța de fond, nu poate îngrădi atributele de care se bucură proprietarul recunoscut în instanță, în speță cel de a dispune de bunul său și de a beneficia de libertatea contractuală conferită locatorului.
Instanța de fond nu a avut în vedere tocmai rolul de protecție oferit de nr.OG40/1999, care în situația specială în care se găsesc reclamanții (fără o altă locuință)), pot locui temporar în locuințele care au fost restituite proprietarilor în temeiul Legii nr.10/2001, în schimbul unei chirii care a fost achitată permanent de locatari.
În mod nelegal și netemeinic instanțele au reținut că părțile au convenit în primul contract încetarea la expirarea termenului, fapt care ar împiedica încheierea unui nou contract de locațiune, cu toate că recurenții reclamanți au investit instanța cu solicitarea ca intimații pârâți să fie obligați la încheierea unui contract de închiriere pe o durată de 4 ani.
La termenul de judecată din 29.10.2009, apărătorul recurentului a învederat că cererea a fost intitulată greșit recurs, aceasta fiind de fapt o cerere de completare a deciziei civile nr.884/26.06.2009. Totodată, depune la dosar cerere de renunțare.
Curtea, analizând cererea, constată sunt întrunite dispozițiile art.246 Cod procedură civilă, motiv pentru care va lua act de renunțarea recurentului la judecarea cererii de completare a deciziei civile nr.884/26.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Curtea, din oficiu, a invocat excepția de netimbrare a recursului formulat de către recurenții reclamanți și.
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 cu referire la art. 7 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererea de recurs pendinte recurenții datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei, iar conform art.3 din nr.OG32/1995 privind timbrul judiciar, valoarea timbrului judiciar datorat este de 0,3 lei.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, neîndeplinirea obligației de timbrare până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Curtea constată că recurenții reclamanți au fost legal citați pentru termenul din 29 octombrie 2009 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, dovezile de citare regăsindu-se la filele 9 și 10 din dosarul de recurs, acestea îndeplinind toate condițiile de valabilitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art.100 alin.3 Cod de procedură civilă.
Cu toate acestea, recurenții reclamanți nu și-au îndeplinit obligația legală de timbrare până la termenul acordat.
În consecință, în baza dispozițiilor legale sus-menționate, având în vedere, totodată, că recurenții reclamanți nu au justificat poziția adoptată de neplată a taxelor datorate prin motive obiective, mai presus de voința lor, Curtea urmează a dispune anularea recursului ca netimbrat.
În baza dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă, Curtea urmează să oblige recurenții reclamanți la plata a 700 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act că recurentul pârât renunțată la judecarea cererii de completare a deciziei civile nr.884/26.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr.884/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți, C, și.
Obligă recurenții la 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/4.11.2009
----------------------------------------
- Secția a IV-a -
-
Jud.Sector 1 -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Ioana
