Obligație de a face. Decizia 1491/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2024/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1491.
Ședința publică de la 5 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECĂTOR 2: Ioana Singh
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții pârâți-reclamanți și, împotriva deciziei civile nr.671 A din 14.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți pârâți și.
are ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, pentru recurenții pârâți-reclamanți și, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București -, avocat, pentru intimații reclamanți pârâți și, în baza împuternicirii delegației avocațiale de substituire emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea, prin registratură, la data de 22.10.2009, a unei întâmpinări formulate de către intimații reclamanți pârâți.
Reprezentantul recurentei pârâte reclamante depune la dosar chitanțele nr.- și -, în cuantum total de 4 lei, reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de recurs și 0,15 lei timbru judiciar.
Curtea comunică reprezentantului recurenților pârâți reclamanți copia întâmpinării depuse la dosar.
Reprezentantul recurenților pârâți reclamanți arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării comunicate la termenul de astăzi.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra încadrării motivelor de recurs în dispozițiile expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod de procedura civilă, cât și în dezbaterea acestora.
Reprezentantul recurenților pârâți reclamanți precizează că motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod de procedura civilă.
Cu privire la recurs solicită admiterea acestuia, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință să se dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimaților reclamanți față de promovarea capetelor 2 și 4 din cererea precizatoar, respingerea acestor capete de cerere ca fiind promovate de persoane fără calitate procesuală activă, iar pe fondul cauzei să se schimbe în parte sentința pronunțată de către instanța de fond în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind obligarea pârâților reclamanți la desființarea ușii montate la intrare în nișa comună subsolului, la demolarea copertinei din schelet metalic din curtea imobilului și la desființarea scheletului de țevi metalice situat în spatele curții imobilului; solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Arată că instanța de apel a făcut o greșită interpretare a legii atunci când a considerat neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active. Calitatea procesuală activă presupune identitatea între persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății iar acesta, în cauza de față, aparține în exclusivitate unui singur titular, respectiv SC SA (fostul ).
Reprezentantul intimaților reclamanți pârâți solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate; solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 B la data de 22.09.2006, sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea zidului și a scheletului metalic, ridicate de pârâți în spălătoria imobilului situat în B,-, sector 5, care constituie dependința comună; refacerea zidului din spălătorie și pivnița pârâților care a fost demolat de către aceștia pentru a-și asigura accesul direct în pivnița lor în spălătorie; desființarea ușii montate de pârâți la intrarea în nișa comună a subsolului unde sunt amplasate țevile de apă potabilă și cele de eliminare a apelor uzate, precum și eliberarea nișei de obiectele depozitate, întrucât acesta este un spațiu de folosință comună; demolarea copertinei din schelet metalic, acoperită cu polietilenă albă, care se sprijină de zidul casei sub care pârâții își garează autoturismul; desființarea cortului și a gardului instalat în spațiul comun al curții (circa 12.) unde pârâții își țin câinii și lăsarea trotuarului liber pentru accesul în spatele casei unde se află sârmele pentru uscat rufele, iar în conformitate cu dispozițiile art.1077 Cod civil, în situația în care pârâții refuză să se conformeze celor solicitate, să fie autorizați de instanța de judecată să le aducă la îndeplinire pe cheltuiala pârâților, cu obligarea pârâților la plata de daune cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere, de la data pronunțării hotărârii și până la executarea efectivă a acesteia, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.2429/12.04.2007 Judecătoria sectorului 5 Baa dmis în parte acțiunea precizată de reclamanții și, a obligat pârâții să desființeze ușa de lemn montată pe suprafața comună a subsolului construcției din B,-, sector 5, obligat pârâții să desființeze copertina metalică cu înălțimea de 2,70, formată dintr-un schelet metalic compus din 3 bare dispuse transversal, de 4,30 lungime, cu 3 corniere metalice longitudinale de 5,15 lungime, din dreptul camerei de zi a reclamanților și rezemată de peretele exterior al camerei reclamanților, a obligați pârâții să desființeze gardul situat între peretele și hotarul de pe latura de nord a imobilului din B,-, sector 5, compus din țevi metalice și panou format din cornier metalic și plată de rabitz, a obligat pârâții să desființeze scheletul de țevi metalice situat în spatele curții, în colțul din nord-est al imobilului din B,-, sector 5. Prin aceeași hotărâre, a respins capătul de cerere privind autorizarea reclamanților să aducă la îndeplinire măsurile dispuse de instanță, ca inadmisibil, a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 50 lei pe zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii, de la data pronunțării și până la data executării efective a acesteia, a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1646,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 B la data de 04.06.2007, reclamanții și au solicitat instanței lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.2429/12.04.2007, în sensul că s-a solicitat desființarea ușii montate de către pârâți la intrarea în nișa comună a subsolului unde sunt amplasate țevile de apă potabilă și cele de eliminare a apelor uzate, precum și eliberarea nișei de obiectele depozitate.
Reclamanții au arătat că această lămurire le este necesară pentru a nu se crea confuzii în momentul punerii în executare a hotărârii, întrucât la subsolul imobilului mai există o ușă de lemn pentru intrarea în holul comun. De asemenea, au arătat că numele corect al pârâtei este " ", iar nu " ".
Prin încheierea dată la 28.06.2007, în Camera de Consiliu, Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis cererea formulată de reclamanți, a lămurit dispozitivului sentinței civile nr.2429/12.04.2007 în sensul că a obligat pârâții să desființeze ușa de lemn montată pe suprafața comună, la intrarea în nișa comună a subsolului construcției din B,-, sector 5, unde sunt amplasate țevile de apă potabilă și cele de eliminare a apelor uzate, precum și eliberarea nișei de obiectele depozitate.
Împotriva sentinței civile nr.2429/12.04.2007 la data de 5.06.2007 pârâții și au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel, apelanții au arătat că sentința a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.105 alin.2 Cod de procedură civilă, nefiind îndeplinite formele legale de citare a acestora, ceea ce atrage nulitatea sentinței. S-a arătat că adresa corectă a apelanților este-, etaj 1, sector 5 la etajul 1,.2 sector 5 și că reclamanții în mod intenționat au indicat adresa incorectă, cu scopul vădit de a intra în posesia citațiilor apelanților pentru ca aceștia să nu poată lua cunoștință de existența acestui litigiu, cu atât mai mult cu cât știau că apelanții lipseau din țară o perioadă mai îndelungată.
Prin decizia civilă nr.1526/A/26.11.2007 Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis apelul declarat de pârâți, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea deciziei, instanța de control judiciar a constatat că judecarea cauzei s-a făcut în condițiile în care apelanții pârâți nu au fost citați potrivit legii, aceste părți fiind împiedicați de a participa la judecată și de a-și face apărările, vătămare care nu poate fi înlăturată.
După trimiterea cauzei spre rejudecare, pârâții au depus, la data de 28.03.2008, întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, precum și cerere reconvențională, prin care au solicitat obligarea reclamanților pârâți la demolarea și ridicarea gardului cu care au împrejmuit grădina cu situată pe terenul proprietate comună din fața si lateralul blocului în care locuiesc iar în subsidiar autorizarea lor la demolarea și ridicarea gardului pe cheltuiala acestora.
La termenul de judecată din data de 01.04.2008, reclamanții-pârâți au depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată prin care au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților la: 1. desființarea ușii montate de pârâți la intrarea în nișa comună a subsolului unde sunt amplasate țevile de apă potabilă și cele de eliminare a apelor uzate și eliberarea nișei comune de obiectele; 2. demolarea copertinei din schelet metalic, acoperit cu polietilenă, care se află în dreptul camerei de zi a apartamentului și se sprijină de zidul casei, sub care pârâții își garează mașina; 3. refacerea robinetului și a instalației de apa de la subsol ce au fost dezafectate de către pârâți; 4. desființarea scheletului de țevi metalice situat în spatele curții, în colțul de nord-est al imobilului; 5. plata de daune cominatorii de către pârâți în cuantum de 50 lei/zi de la data pronunțării și până la executarea obligațiilor.
În motivarea în fapt a acestei cereri precizatoare reclamanții-pârâți au arătat că locuiesc împreună cu pârâții în același imobil, fiecare fiind proprietarii unui apartament din cele două ce compun imobilul situat în B,-, precum și proprietari în devălmășie asupra părților comune din clădire, iar terenul îl dețin în folosință în baza contractului de închiriere încheiat cu
Au mai arătat reclamanții că elementele de construcție a căror desființare o solicită au fost ridicate în părțile comune ale imobilului care le afectează folosința normală și firească a apartamentului, precum și a părților comune. Astfel, a fost montată o copertină formată dintr-un schelet metalic acoperit cu o folie de polietilenă, în curtea imobilului, în dreptul ferestrei camerei de zi, oprindu-le pătrunderea și a razelor solare, copertină care este prinsă de peretele clădirii. A fost montată o ușă la subsolul imobilului, care este încuiată cu un lacăt, blocându-le accesul la o parte a subsolului și le îngreunează citirea contuarelor de apă și accesul la racordurile principale ale țevilor de aducțiune a apei potabile și a celei de evacuare a apelor uzate.
Reclamanții-pârâți au menționat, de asemenea, că toate aceste lucrări au fost efectuate de către pârâți fără a avea acordul lor, în calitate de coproprietari ai imobilului, încălcând astfel principiul unanimității. Mai mult aceste construcții au fost edificate fără a se avea avizele și autorizațiile necesare potrivit Legii nr.50/1990, republicată și modificată.
S-a precizat, totodată, că celelalte construcții despre care s-a făcut vorbire în cererea de chemare în judecată au fost desființate, după pronunțarea sentinței civile nr.2429/12.04.2007 care a fost casată de către instanța de control judiciar prin decizia 1526/ A din 26.11.2007.
Prin sentința civilă nr.9296/9.12.2008 Judecătoria sectorului 5 Baa dmis în parte acțiunea principală precizată formulată de reclamanții pârâți, a admis cererea reconvențională formulată de către pârâții reclamanți, a obligat pârâții reclamanți să desființeze ușa montată la intrare în nișa comună subsolului și să demoleze copertina din schelet metalic din curtea imobilului din-, sector 5 Prin aceeași hotărâre, au fost obligați pârâții reclamanți să desființeze scheletul de țevi metalice situat în spatele curții imobilului din-, sector 5. Capetele de cerere privind obligarea pârâților reclamanți la eliberarea nișei comune de obiectele depozitate, refacerea robinetului și a instalației de apă de la subsol au fost respinse ca neîntemeiate, iar capătul de cerere privind obligarea la plata de daune cominatorii a fost respins ca inadmisibil. De asemenea, a obligat reclamanții pârâți la demolarea gardului împrejmuitor al grădinii cu din fața și lateralul imobilului construcție, gard situat în curtea imobilului din-, sector 5, Cheltuielile de judecată au fost compensate în totalitate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că montarea ușii de pârâtul reclamant la intrarea în nișa comună subsolului, alta decât cea inițială a subsolului s-a făcut fără a exista acordul reclamanților pârâți. In aceste condiții, instanța a obligat pârâții reclamanți să desființeze ușa montată la intrare în nișa comuna subsolului.
Cu privire la copertina din schelet metalic din curtea imobilului din-, sector 5, B, s-a reținut din raportul de expertiză, că aceasta a fost montată de pârâți, fără acordul reclamanților, în anul 2004-2005, lucrare pentru care nu există nici autorizație de construcție. S-a apreciat că nu are relevanță pentru ce este folosită, atâta timp cât reprezintă o construcție edificată în curtea comună fără acordul coproprietarului. În aceste condiții, instanța de fond a obligat pârâții reclamanți să demoleze copertina din schelet metalic din curtea imobilului din-, sector 5,
Referit la scheletul de țevi metalice situat în spatele curții imobilului din-, sector 5, B, s-a reținut din raportul de expertiză, că aceasta a fost montată de pârâți, fără acordul reclamanților, în 2006-2007, lucrare pentru care nu există nici autorizație de construcție, astfel ca în aplicarea aceluiași principiu al nerespectării principiului unanimității, instanța de fond a obligat pârâții-reclamanți să desființeze scheletul de țevi metalice situat în spatele curții imobilului din-, sector 5,
Prima instanță a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților reclamanți la eliberarea nișei comune de obiectele depozitate, ca neîntemeiat, dat fiind faptul că la momentul efectuării expertizei nu s-a reținut că ar fi fost vorba despre obiecte depozitate în acea nișă de către pârâții reclamanți, depozitare care ar fi determinat prejudicierea în vreun fel a reclamanților pârâți. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că este vorba despre o nișă comună, astfel încât inclusiv pârâții reclamanți au dreptul de aof olosi.
Instanța a respins capătul 3 al cererii principale precizate privind refacerea robinetului și a instalației de apă de la subsol ca neîntemeiat, dat fiind cele reținute în raportul de expertiză, respectiv că ambele părți au instalație de apă la subsol, instalație proprie, prin efectuarea de lucrări distincte pentru alimentare proprie, motiv pentru care s-a apreciat că nu se impune desființarea acestei lucrări, care asigură oricum în prezent alimentarea separată a celor două familii.
Referitor la cererea de obligare a pârâților la plata de daune cominatorii, instanța respins-o ca inadmisibilă, față de dispozițiile art.5803Cod de procedură civilă, care prevăd strict care este sancțiunea aplicabilă pentru neîndeplinirea unei obligații de a face.
Referitor la cererea reconvențională, instanța a reținut din același raport de expertiză faptul că reclamanții pârâți au montat un gard împrejmuitor al grădinii cu din fața și lateralul imobilului construcție, gard situat în curtea imobilului din-, sector 5, B, pentru care nu au avut acordul pârâților reclamanți. Din actele depuse la dosar la ultimul termen de judecată instanța de fond a apreciat că nu rezultă expres că acest gard ar fi fost desființat, astfel că în baza aceluiași principiu al unanimității, care guvernează exercitarea drepturilor asupra coproprietății, instanța a obligat reclamanții-pârâți la demolarea gardului împrejmuitor al grădinii cu din fața și lateralul imobilului construcție, gard situat în curtea imobilului din-, sector 5,
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții-reclamanți și, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul respingerii capetelor de cerere privind obligarea apelanților-pârâți la desființarea ușii montate la intrarea în nișa comună subsolului, la demolarea copertinei din schelet metalic din curtea imobilului din-, sector 5, B, precum și la obligarea apelanților-pârâți să desființeze scheletul de țevi metalice situat în spatele curții imobilului din-, sector 5,
În motivarea apelului, s-a arătat că în mod greșit instanța de apel a reținut în motivarea sentinței apelate faptul că apelanții au efectuat modificări la imobilul mai sus menționat, fără acordul celorlalți coproprietari, în condițiile în care s-a arătat în raportul de expertiză întocmit în cauză faptul că unele din aceste lucrări au o vechime de peste 30 de ani, neputând fi astfel executate de către apelanții-pârâți.
Astfel, așa cum rezultă și din raportul de expertiză efectuat în cauză, anumite construcții pe care reclamanții-pârâți le solicită a fi desființate reprezintă bunuri care servesc unui scop comun, neaducând niciun prejudiciu reclamanților-pârâți.
S-a mai susținut de către apelanți că deși în raportul de expertiză se arată că, "copertina din schelet metalic este în fapt o boltă de vie., iar lângă gardul din dreapta curții există un de -de-vie, iar după aspectul și grosimea corzilor viței-de-vie, expertiza apreciază o vechime de peste 30 de ani a scheletului metalic al bolții viței-de-vie", instanța de fond a precizat greșit: "referitor la copertina din schelet metalic. se va reține că aceasta a fost montată de pârâți, fără acordul reclamanților, în anul 2004-2005, lucrare pentru care nu există nici autorizație de construcție".
În ceea ce privește scheletul de țevi metalice, prima instanță a reținut în mod greșit că această lucrare ar fi fost efectuată de apelanți, fără acordul reclamanților, în 2006-2007, lucrare pentru care nu există o autorizație de construcție întrucât în raportul de expertiză se arată clar faptul că acest schelet metalic are o vechime de aproximativ 10 ani (conform explicațiilor reclamanților) și peste 30 de ani (conform explicațiilor pârâților), astfel că acest lucru nu conduce la ideea că această lucrare ar fi fost efectuată de apelanți, în condițiile în care nu se face nici o mențiune în acest sens. Mai mult decât atât, se constată din raportul de expertiză faptul că și nu de către pârâți.
Apelanții-pârâți-reclamanți și au formulat note de dezbateri prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a intimaților-reclamanți față de promovarea capetelor de cerere privind obligarea apelanților la desființarea construcțiilor metalice aflate în curtea imobilului din B,-, sector 5.
În analizarea acestei excepții, instanța de apel a avut în vedere faptul că titularul dreptului de proprietate a imobilului - teren din B,-, sector 5 este SC SA (fostul ).
Instanța de apel a avut în vedere că titularul dreptului de proprietate al imobilului mai susmenționat este SC SA (fostul ), calitate care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei care atestă faptul că atât apelanții, cât și intimații-reclamanți dețin titluri de proprietate doar în ceea ce privește imobilul construcție și terenul aflat sub construcție, restul de teren aparținând SC SA (fostul ) pentru care au fost încheiate contracte de închiriere individuale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată întrucât între reclamanți și pârâți există un raport de drept material care poate fi transpus în plan procesual prin prezenta cerere, iar acest raport de drept este conferit de faptul că reclamanții au un drept de folosință asupra imobilului teren situat în B,-, sector 5, alături de pârâți.
Susținerile apelanților în sensul că reclamanții nu au calitate procesuală activă, întrucât titularul dreptului de proprietate asupra imobilului curte este SC SA au fost apreciate ca neîntemeiate, întrucât pentru promovarea unei acțiuni care să aibă ca obiect desființarea construcțiilor situate pe imobilul sus-menționat nu este necesară existența unui drept de proprietate sau de coproprietate, ci este necesară și suficientă existența unui drept de folosință chiar și în fapt a imobilului. S-a considerat că atâta vreme cât părțile folosesc respectivul teren, aceștia pot investi instanța cu o acțiune prin care să solicite desființarea unor construcții edificate pe acel teren.
Prin decizia civilă nr.671/A/14.05.2009 Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată pe capetele 2 și 4 din cererea precizatoare, ca neîntemeiată, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți reclamanți, a respins cererea apelanților privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată și a obligat apelanții la plata către intimați a sumei de 1200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Tribunalul a reținut din actele de proprietate, că părțile dețin în coproprietate un drept de folosință asupra terenului din curtea imobilului, în parte cote indivize, iar nu părți din teren în materialitatea acestora.
Pârâții au efectuat mai multe lucrări, așa cum sunt descrise în conținutul raportului de expertiză tehnică efectuat de expert.
Susținerile apelanților în sensul că aceste construcții executate profită și reclamanților, reprezintă bunuri care servesc unui scop comun și nu aduc nici un prejudiciu reclamanților, etc. au fost apreciate neîntemeiate și irelevante în speța dedusă judecății întrucât în ceea ce privește regimul bunurilor aflate în coproprietate sau folosință comună pe cote părți forțată și perpetuă, folosința bunului nu trebuie să aducă atingere drepturilor egale și reciproce ale celorlalți coproprietari.
Ori, în speța dedusă judecății, pârâții au transformat modul de folosință al bunului comun indiviz (teren curte) și exercită folosința acestui bun fără acordul pârâților, încălcându-se astfel principiul unanimității de la care nu există nicio derogare.
S-a considerat de către tribunal că și în situația de față, în care lucrările pentru care reclamanții solicită obligarea pârâților la desființare sau demolare sunt lucrări minore, chiar lipsite de importanță și fără posibilitatea de a produce un prejudiciu real, atâta timp cât reclamanții au investit instanța cu o astfel de acțiune, indiferent de motivele subiective sau de relațiile existente între părți, aceasta trebuie să analizeze acțiunea formulată din perspectiva legii aplicabile.
Or, așa cum s-a arătat, pârâți au executat lucrări fie la părțile comune ale construcției, fie la imobilul curte fără acordul reclamanților, astfel încât nerespectarea principiului unanimității conduce la repunerea părților în situația anterioară, prin desființarea construcțiilor nou-edificate, relevant fiind respectarea acestui principiu și nu scopul s-au utilitatea urmărită de către una dintre părți.
Susținerea apelanților în sensul că în mod eronat s-a reținut că pârâții au montat copertină din schelet metalic și că vechimea scheletului metalic al boltii viței-de-vie ar fi de cca.30 de ani a fost apreciată nefondată cu motivarea că din planșele foto existente la dosarul cauzei coroborate cu celelalte probe administrate, rezultă cu evidență existența unui schelet metalic care susține -de-vie, peste care pârâții apelanți au amplasat o copertină în scopul improvizării unui garaj.
S-a considerat că este lipsit de importanță faptul că scheletul metalic ar avea o vechime de cca. 30 de ani în contextul în care este utilizat de pârâți în prezent, iar reclamanții pot solicita desființarea tuturor construcțiilor existente pe terenul aflat în folosință comună, dacă nu sunt de acord cu existenta acestora, cu atât mai mult cu cât scheletul metalic a fost edificat fără autorizație de construire.
Împotriva acestei decizii pârâții reclamanți au formulat recurs, solicitând modificarea hotărârii apelate, în sensul admiterii apelului și, pe cale de consecință, să se dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimaților reclamanți față de promovarea capetelor 2 și 4 din cererea precizatoare și respingerea acestora capete de cerere ca fiind promovate de persoane fără calitate procesuală activă. Pe fondul cauzei, recurenții au solicitat schimbarea în parte a sentinței civile pronunțată de către instanța de fond, în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind obligarea recurenților la desființarea ușii montate la intrare în nișa comună subsolului, la demolarea copertinei din schelet metalic din curtea imobilului din-, sector 5, B, precum și la obligarea recurenților să desființeze scheletul de țevi metalice situat în spatele curții imobilului din-, sector 5,
În temeiul art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, recurenții au apreciat că instanța de apel a făcut o interpretare greșită a legii, apreciind neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active invocată de recurenți.
În opinia recurenților, este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților față de promovarea capetelor de cerere privind obligarea lor la desființarea construcțiilor metalice aflate în curtea imobilului din B,-, sector 5.
S-a susținut că în analiza acestei excepții, instanța de apel ar fi trebuit să țină cont de faptul că titularul dreptului de proprietate a imobilului - teren din B,-, sector 5, este (fostul ).
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut că modificările realizate în curtea imobilului au condus la încălcarea principiului unanimității care guvernează raporturile juridice specifice coproprietății.
Potrivit doctrinei, regula unanimității reprezintă acel principiu potrivit căruia nici un fel de act nu poate fi înfăptuit cu privire la bun, privind în materialitatea lui, fără acordul unanim al coproprietarilor.
Recurenții au susținut că acest principiu nu își găsește aplicabilitate în speța de față, întrucât nu ne aflăm în prezența unei proprietăți comune pe cote-părți privind imobilul teren din B,-, sector 5, dreptul de proprietate al acestui imobil teren aparținând în exclusivitate unui singur titular, respectiv
În aceste condiții, recurenții au considerat că instanța de apel în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, ținând cont de faptul că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, iar în prezenta speță titularul dreptului de proprietate al imobilului mai sus-menționat este SC SA (fostul ), calitate care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei care atestă faptul că atât recurenții, cât și intimații-reclamanți dețin titluri de proprietate doar în ceea ce privește imobilul - construcție și terenul aflat sub construcție, restul de teren aparținând SC SA (fostul ) pentru care au fost încheiate contracte de închiriere individuale.
S-a arătat că în mod greșit, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut faptul că recurenții au efectuat modificări la imobilul mai sus menționat fără acordul celorlalți coproprietari în condițiile în care s-a precizat în raportul de expertiză întocmit în cauză faptul că unele dintre aceste lucrări au o vechime de peste 30 de ani, neputând fi astfel executate de către apelanții-pârâți.
S-a susținut că nu se poate dispune obligarea recurenților la demolarea acestor lucrări, în condițiile în care acestea au existat înainte ca ei să locuiască în acest imobil.
S-a mai precizat de către recurenți că anumite construcții pe care reclamanții-pârâți le-au solicitat a fi desființate reprezintă bunuri care servesc unui scop comun, neaducând nici un prejudiciu reclamanților-pârâți.
Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În calea de atac a recursului nu au fost administrate probe noi.
Curtea, analizând recursul, constată că acesta este nefondat, însă având în vedere următoarele considerații, care vor înlocui argumentele instanței de apel în soluționarea apelului:
În analizarea motivelor de recurs, Curtea va porni de la actele de proprietate depuse de părți.
Astfel, Curtea reține că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în B,- sector 5, compus din 3 camere, vestibul, hol, culoar, baie, wc serviciu, bucătărie, pivniță, în suprafață utilă de 85,32 mp, reprezentând o cotă indiviză de 39% din imobil, precum și 39% din părțile de folosință comună ale imobilului și 71,97 mp, teren situat sub construcție, iar pârâții sunt proprietarii imobilului situat la aceeași adresă, compus din 3 camere, hol, dependințe, terasă, pivniță, în suprafață utilă de 118,14 mp, reprezentând o cotă indiviză de 38,87% din imobil, precum și 38,87% din părțile de folosință comună ale imobilului și 49,20 mp teren situat sub construcție.
Așa cum a reținut și instanța de apel, părțile dețin în proprietate doar părți din mobilul construcție situat la adresa din B,- sector 5, acestea fiind coproprietare doar asupra terenului aflat sub construcție.
În ce privește terenul din curtea imobilului, acesta se află în proprietatea Municipiului B și administrația SC SA, părțile deținând contracte de închiriere în privința acestui teren.
Prima critică din cuprinsul motivelor de recurs vizează calitatea procesuală activă a reclamanților față de promovarea capetelor de cerere privind obligarea pârâților la desființarea construcțiilor metalice aflate în curtea imobilului situat în B,- sector 5.
Așa cum se arată și în literatura juridică, calitatea procesuală activă presupune identitatea între persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.
În cauza de față, cererea de chemare în judecată cu care reclamanții au învestit instanța cuprinde solicitarea acestora de a fi obligați pârâții la desființarea unor lucrări executate, în opinia reclamanților, de către partea adversă, lucrări care au fost efectuate fără acordul lor și care le creează unele prejudicii.
Instanța de apel a motivat soluția sa prin raportare la principiul unanimității, însă acest principiu este recunoscut de către literatura juridică ca fiind operant doar în ce privește coproprietatea și nu și în cazul în care părțile dețin doar cu titlu de posesie un imobil, cum este cazul părților din pricina de față care dețin asupra curții doar un drept de folosință.
Analizând cererea de chemare în judecată, așa cum s-a reținut mai sus, Curtea constată că aceasta se fundamentează pe răspunderea civilă delictuală, chiar dacă cererea introductivă nu cuprinde o întemeiere în drept și pe dispozițiile legale care se referă la această instituție de drept, instanța fiind, de altfel, obligată să califice corect acțiunea după susținerile părților.
Având în vedere susținerea reclamanților în sensul că pârâții prin fapta lor de a edifica construcții metalice în curtea imobilului le creează un prejudiciu, prin raportare la instituția răspunderii civile delictuale reglementată în drept de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, Curtea constată că reclamanții își justifică calitatea procesuală activă.
În ce privește criticile ce vizează fondul cauzei, Curtea urmează să aibă în vedere faptul că recursul constituie o cale de atac extraordinară, care este pusă la dispoziția părților de către legiuitor numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 304 Cod procedură civilă care, în principiu, vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, controlul judiciar putându-se exercita astfel doar asupra problemelor de drept discutate în speță. Legiuitorul a avut în vedere împrejurarea că părțile au avut la dispoziție o judecată în fața primei instanțe și o rejudecare a fondului, atât în fapt, cât și în drept, în apel. Dacă în calea de atac a apelului se poate realiza o analiză a sentinței atât sub aspectul nelegalității, cât și al netemeiniciei, putându-se stabili pe baza probatoriului administrat o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță, în calea de atac a recursului se realizează un control asupra hotărârii atacate fără posibilitatea de a se realiza o rejudecare în fond a pricinii prin prisma probatoriilor administrate.
Având în vedere această caracteristică a recursului, în sensul că instanța investită cu soluționarea acestuia nu poate analiza legalitatea hotărârii atacate decât prin prisma motivelor prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, fără a putea verifica alte aspecte care ar viza probatoriul, Curtea constată că nu poate face o analiză a cauzei în privința lucrărilor executate la adresa imobilului situat în B,-, sector 5.
Față de aceste considerente, având în vedere, totodată, că în calea de atac a recursului nu au fost administrate probe noi care să conducă la modificarea situației de fapt, Curtea apreciază că analizarea recursului nu se poate face decât prin raportare la situația de fapt reținută de către instanța de apel.
În ce privește situația de fapt, respectiv existența unor lucrări cu o vechime de peste 30 de ani invocată de către recurenți, Curtea reține aprecierea tribunalului în sensul că din planșele foto existente la dosarul cauzei coroborate cu celelalte probe administrate rezultă cu evidență existența unui schelet metalic care susține vița de vie, peste care pârâții apelanți au amplasat o copertină în scopul improvizării unui garaj.
Recurenții au susținut în motivele de recurs că anumite construcții pe care reclamanții pârâți le-au solicitat a fi desființate nu aduc nici un prejudiciu acestora. Curtea urmează a aprecia ca nefondată această susținere, prejudiciul creat reclamanților fiind evident întrucât, prin faptul montării ușii din lemn la subsolul imobilului, accesul reclamanților în coridorul de la subsol este îngrădit, iar prin celelalte construcții edificate în curtea imobilului, prin simpla poziționare a lor față de camerele de locuit ale reclamanților, se produce o obstrucționare a în locuința acestora. Aceste impedimente în folosința normală a locuinței de către reclamanți sunt reținute, de altfel, și de către expertul tehnic judiciar specialitatea construcții, care a întocmit expertiza la fața locului.
În consecință, față de cele reținute mai sus, în sensul că aceste lucrări au fost executate de către pârâți, prin acestea fiindu-le aduse prejudicii reclamanților în folosirea normală a imobilului lor, existând un raport de cauzalitate între fapta pârâților și prejudiciul creat acestora, Curtea, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, cu referire la art. 998-999 cod civil, va respinge recursul ca nefondat, considerațiile expuse mai sus, urmând să înlocuiască motivarea instanței de apel.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenții la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimați, potrivit chitanțelor depuse la dosar cu care aceștia din urmă au făcut dovada cheltuielilor ocazionate în această fază procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții pârâți-reclamanți și împotriva deciziei civile nr.671/A/14.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți pârâți și.
Obligă recurenții la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored.
2 ex/4.12.2009
---------------------------------------------------
- Secția a IV-a -
-
Jud.Sector 5 -
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Ioana Singh, Ionelia Drăgan
