Obligație de a face. Decizia 1587/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1587/R/2009
Ședința publică din 19 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
JUDECĂTOR 3: Ioan
GREFIER:
S-a luat spre examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de către pârâta, împotriva deciziei civile nr. 130/A din 5 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimații, - și - TRANSILVANIA NORD SA-SUCURSALA C, având ca obiect obligația de a face.
La data de 18 iunie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei recurente, concluzii scrise.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 iunie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care s-a amânat pronunțarea pentru data de 19 iunie 2009.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.7623/23.10.2006 a Judecătoriei Cluj N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a dispus declinarea soluționării cererii de chemare în judecată introdusă de reclamanta împotriva pârâților -" " Transilvania Nord"SA, C, și în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a stabilit că cererea de chemare în judecată are ca obiect principal obligarea pârâtei persoană juridică la "a face", obiect comercial neevaluabil în bani, astfel încât potrivit art.2 alin.1 lit.a pr.civ. competența materială revine Tribunalului Comercial Cluj.
Prin sentința comercială nr.2338/03.04.2007 a Tribunalului Comercial Cluj, dosar nr-, s-a declinat competența materială de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Cluj N, s-a constatat conflictul negativ de competență și s-a trimis dosarul Curții de APEL CLUJ.
Prin sentința civilă nr.66/01.06.2007 a Curții de APEL CLUJ, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr-, s-a stabilit competența materială de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta împotriva pârâților -" Transilvania"SA Suc.C, și, în favoarea Judecătoriei Cluj N.
Prin sentința civilă nr. 7212/24.09.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, s-a dmis în parte acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâții C - Transilvania Nord SA Sucursala C, și și, în consecință, pârâta a fost obligată să își dea acordul cu privire la montarea unui stâlp electric pe proprietatea sa, potrivit planului de situație prezentat în anexa 2 din raportul de expertiză întocmit de expert, care face parte integrantă din hotărâre, în caz contrar prezenta hotărâre va ține loc de consimțământ.
Caf ost obligată să înlocuiască branșamentul existent potrivit adresei nr. 10409/10.11.2005 și potrivit anexei nr. 2 din raportul de expertiză întocmit de expert.
Pârâții C și au fost obligați să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 846 RON.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut în anul 1972 antecesorul reclamantei, a solicitat furnizorului de energie electrică alimentarea locuinței sale din str. -. Prin contractul de prestări servicii nr. 81/22.03.1972 se realizează un branșament monofazic de la rețeaua situată în str. - la locuința acestuia, cu o lungime de aproximativ 150 pe 6 stâlpi de lemn amplasați pe latura a unui drum de câmp realizat între strada - și casa antecesorului reclamantei. Inițial terenul era cooperativizat, iar după anul 1990 urmare a restituirii terenului către antecesorul reclamantei întregul branșament inclusiv drumul sunt amplasate pe proprietatea antecesorului reclamantei. Acesta înstrăinează mai multe parcele din teren pe care 7 dintre cumpărători au edificat case de locuit. Toate aceste case au fost alimentate cu energie electrică folosind branșamentul inițial al lui.
La data de 17.03.2005 reclamanta sesizează - TRANSILVANIA NORD - Sucursala C si solicită mutarea branșamentului de pe proprietatea sa. Prin adresa nr. 10409/10.11.2005 pârâta - TRANSILVANIA NORD - Sucursala C - C - SERVICIUL ENERGETIC INVESTIȚII răspunde reclamantei arătând următoarele:
- în anul 2002 s-a încercat desființarea branșamentului existent și înlocuirea cu stâlpi de beton ce urmau a fi montați pe drumul de acces, dar nu s-a obținut acordul Serviciului Siguranța Circulației întrucât drumul de acces este îngust și prin montarea stâlpilor zona carosabilă ar rămâne necorespunzătoare;
- pentru rezolvarea problemei invocate de către reclamantă și reglementarea situației energetice a zonei, în urma obținerii acceptului deținătorilor de teren comisia tehnică din 06.09.2005 a propus demontarea branșamentului comun și a stâlpilor de lemn și extinderea 0,4 kv - pe partea opusă a drumului de acces. Această lucrare nu poate fi însă realizată deoarece unul dintre proprietarii terenului nu este de acord cu montarea unui stâlp pe proprietatea sa.
Potrivit raportului de expertiză tehnică din cei șase stâlpi de lemn pe care sunt amplasate branșamentele de alimentare a consumatorilor din zona drumului de servitute, 5 se găsesc pe terenurile proprietatea reclamantei. Rețeaua actuală sub forma sub care se prezintă nu corespunde normelor tehnice de exploatare reprezentând un pericol, datorită gradului de degradare a stâlpilor de lemn și a sarcinilor mecanice suplimentare cu care a fost încărcată.
Expertul a apreciat că soluția propusă de C prin adresa nr. 10409/10.11.2005 este corectă fiind necesar obținerea acordului pârâtei. Expertul propune noul traseu al rețelei electrice aeriene în anexa II.
Potrivit art. 42 și următoarele din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice pârâta C în calitate de distribuitor de energie electrică are și obligația să exploateze, să retehnologizeze să reabiliteze și să dezvolte rețelele electrice de distribuție, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare (art. 42 alin 1 lit. a); să asigure tranzitarea energiei electrice prin rețelele electrice de distribuție, (art. 42 alin. 1 lit. b); să realizeze lucrări de dezvoltare a rețelelor electrice de distribuție prin programe specifice de modernizare pentru instalații (art. 42 alin. 1 lit. c); să supună aprobării operatorului de transport și de sistem programul reparațiilor și lucrărilor de întreținere planificate în instalațiile cu tensiunea nominală de linie de 110 Kw (art. 42 alin. 1 lit. f) și să monitorizeze siguranța în funcționare a rețelelor electrice de distribuție, precum și indicatorii de performanta ai serviciului de distribuție (art. 42 alin. 1 lit. g).
În consecință fiind vorba despre un serviciu public (distribuirea și furnizarea energiei electrice) pârâtei C îi revine și obligația de a înlocui branșamentul existent cu o rețea electrică aeriană, potrivit adresei nr. 10409/10.11.2005 și potrivit anexei nr. 2 din raportul de expertiză întocmit de expert.
Pârâta în calitate de proprietar al terenului are obligația de a respecta dreptul de uz și dreptul de servitute al furnizorului de energie electrică instituit prin Legea nr. 13/2007. Potrivit art. 16 alin. 10 din Legea nr. 13/2007 reptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, se stabilește și se exercita cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.
Potrivit art. 16 alin. 2 asupra terenurilor și bunurilor proprietate publica sau privată a altor persoane fizice ori juridice titularii autorizațiilor de înființare și titularii licențelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare și retehnologizare, respectiv de funcționare a capacității energetice, de următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării capacității energetice, obiect al autorizației;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționarii normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare;
c) servitutea de trecere subterana, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice.
Potrivit art. 16 alin 3 drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art. 19 și se exercita pe toată durata existenței capacității energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie.
În ce privește pârâtul, față de poziția procesuală a acestuia, în sensul că este de acord cu montarea stâlpilor de beton potrivit soluției propuse de C acesta nu trebuie obligat printr-o hotărâre să își de-a acordul întrucât și-a exprimat acest acord în mod voluntar. Față de acest pârât acțiunea a fost respinsă și acesta nu a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, tocmai pentru că este de acord cu înlocuirea rețelei electrice existente și cu amplasarea unui stâlp pe proprietatea sa. De altfel reclamanta nici nu a înțeles să împrocesueze ceilalți proprietari, care sunt de acord cu înlocuirea rețelei și montarea stâlpilor.
Prin decizia civilă nr.130 din 5 martie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta, menținându-se în întregime hotărârea atacată.
S-a respins cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Criticile aduse de apelantă hotărârii atacate, referitoare la limitele dreptului de uz și servitute stabilite prin dispozițiile Legii nr. 13/2007 precum și cele la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate sunt nefondate.
Astfel prima instanță în mod corect a concluzionat raportat la prevederile actului normativ mai sus menționat că drepturile de uz și de servitute se exercită potrivit dispozițiilor art. 19 pe toată durata existenței capacității energetice și aceste drepturi au potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 3 din același act normativ, un caracter legal.
Raportat la concluziile raportului de expertiză, s-a constatat că sunt respectate și exigențele prevăzute de textul art. 16 alin. 10 din Legea nr. 13/2007 potrivit cărora dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată se stabilește și se exercită cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.
Întrucât criticile aduse hotărârii atacate vizau printre altele și concluziile raportului de expertiză întocmit în dosarul de fond, în apel s-a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză de către expert, din concluziile căruia reiese faptul că soluția de alimentare propusă de - conform adresei 10409/10.11.2005, avizată de comisia tehnică a unității la data de 06.09.2005 este cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și financiar. S-a constatat însă că prima instanță, la adoptarea soluției în cauză, a avut în vedere tocmai varianta de înlocuire a rețelei electrice potrivit propunerii din adresa menționată.
Referitor la suplinirea consimțământului pârâtei, aceasta devine posibilă în condițiile în care avem în vedere caracterul obligațiilor legale instituite în sarcina pârâtei în calitate de proprietar al terenului, prin dispozițiile Legii nr. 13/2007.
În ceea ce privește cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată, s-a constatat că nu a fost depusă la dosarul cauzei dovada achitării onorariului avocațial din care să reiasă și cuantumul acestuia, astfel că a fost respinsă cererea intimatei în acest sens.
Împotriva acestei decizii pârâta a declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în totalitate a deciziei atacate în sensul admiterii apelului și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii civile precizate și extinse formulată de reclamantă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea recursului pârâta a arătat că decizia atacată este nelegală în temeiul art.304 pct.9 pr.civ. deoarece atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat și aplicat în mod greșit Legea nr.13/2007.
Tribunalul nu a avut în vedere și a aplicat în mod eronat drepturile de uz și servitute prevăzute de actul normativ mai sus menționat, drepturi pe care trebuie să le respecte orice persoană și care instituie alte obligații decât cele pe care instanța de apel le-a avut în vedere.
Conținutul drepturilor de uz și de servitute sunt în mod clar cuprinse în art.19 alin.1, alin.3 și alin.6 al art.19 din Legea nr.13/2007. In speță nu există nici o autorizație de înființare și nici nu se dorește ca pe traseul rețelei existente să se depoziteze materiale să se instaleze utilaje sau să se desființeze sau reduce culturile, plantații sau alte amenajări, așa cum prevede textul legal mai sus citat.
În speță este vorba de înființarea unei rețele de electricitate, întrucât se schimbă traseul branșamentului, stâlpii de lemn aflați în prezent pe proprietatea reclamantei urmând a fi înlocuiți cu stâlpi de beton instalați pe partea opusă a drumului, fără respectarea procedurii expres stabilită de Legea nr.13/2007 astfel încât se încalcă în mod grav dreptul de proprietate al pârâtei, realizându-se în fapt o expropriere silită fără a avea nici un fundament legal.
Potrivit art.16 din Legea nr.13/2007 atunci când este vorba despre proprietatea privată a unui terț, pentru înființarea unei capacități energetice este necesară achiziționarea terenului în cauză sau, ca ultimă soluție, declanșarea procedurii exproprierii ori în cauza de față nici măcar nu s-a pus problema unei asemenea proceduri, soluția pronunțată de instanțele de fond, aducând atingere dreptului de proprietate al pârâtei garantat de art.44 alin.3 din Constituția României.
Expertiza tehnică întocmită stabilește doar soluția ce poate fi adoptată din punct de vedere tehnic și financiar, însă pentru realizarea rețelei electrice este necesară existența în prealabil a unui proiect avizat de către -""SA. Adresa nr.10409/10.11.2005 emisă de această societate nu ține loc de acord și nu ține loc de autorizație de înființare sau proiect pentru realizarea noului branșament.
Instanța de apel face o confuzie gravă între consimțământul pe care îl dă proprietarul unui teren în situația în care rețeaua există pe terenul său anterior intrării în vigoare a Legii nr.13/2007, și situația în care se construiește o nouă rețea, în care dreptul de proprietate trebuie respectat și trebuie realizate demersurile de expropriere în condițiile legii.
Reclamanta intimată prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată (13-14).
În susținerea poziției procesuale reclamanta intimată a arătat că instanța de apel nu a atribuit un alt sens obligațiilor corelative dreptului de uz și de servitute prevăzute în art.16 și art.19 din Legea nr.13/2007. Nu se poate reține că este vorba de înființarea unei noi rețele de electricitate din moment ce expertul a arătat că soluția propusă prin adresa nr.-/10.11.2005 eliberată de -" Suc.C este posibilă din punct de vedere tehnic dar pentru a fi viabilă este necesar acordul pârâtei recurente. Acesteia i se cere acordul pentru noul traseu al rețelei electrice aeriene din moment ce rețeaua actuală nu mai corespunde normelor tehnice de exploatare, reprezentând un real pericol față de gradul de degradare a stâlpilor de lemn și a sarcinilor mecanice suplimentare cu care a fost încărcată.
Nu se poate reține motivul indirect de expropriere silită din moment ce pricina a fost soluționată strict în limitele investirii stabilite de reclamantă conform principiului disponibilității.
Refuzul recurentei echivalează cu un abuz de drept, care a fost complinit prin soluția adoptată în dispozitivul hotărârii atacate.
Pârâții intimați și -" C Sucursala Transilvania Nord SA deși legali citați nu s-au prezentat personal sau prin reprezentat în fața instanței și nu au depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Astfel, reclamanta și-a întemeiat în drept acțiunea civilă modificată și extinsă pe dispozițiile Legii nr.318/2003, art.1073 civ. precum și art.1 și art.3 din Decretul nr.31/1954.
Legea nr.318/2003 a energiei electrice, în vigoare la momentul introducerii acțiunii civile modificată și extinsă, a fost abrogată prin Legea energiei electrice nr.13/2007, publicată în MO nr.51/2007, aplicabilă în speță datorită faptului că efectele viitoare ale situației juridice continuă să se producă sub imperiul acestei din urmă legi.
Prin contractul de prestări servicii nr.81/22.03.1972 încheiat între C și antecesorul reclamantei, s-a realizat un branșament monofazat de la rețeaua amplasată pe str.- până la locuința acestuia, cu o lungime de aproximativ 150, pe șase stâlpi de lemn amplasați pe latura a unui drum de câmp realizat între str.- și casa proprietatea acestuia. După anul 1990 antecesorul reclamantei a dobândit în proprietate întregul teren pe care este amplasat drumul și branșamentul electric ce alimenta locuința acestuia, iar ulterior, succesorii acestuia, printre care și reclamanta, au parcelat terenul și au înstrăinat șapte parcele de teren iar pe acestea cumpărătorii parcelelor au edificat șapte construcții. Pentru alimentarea cu energie electrică a construcțiilor cerută de acești consumatori a fost necesară amplificarea numărului de branșamente pe stâlpii care au fost montați inițial.
Prin adresa nr.1403/14.09.2005, - Transilvania Nord SA suc. C îi comunică reclamantei că a aprobat demontarea branșamentului monofazic comun și a stâlpilor de lemn aflați pe proprietatea acesteia urmând să se realizeze o rețea electrică pe stâlpi de beton și conductor torsadat pe partea opusă drumului de servitute.
Ulterior, prin adresa nr.10409/10.11.2005, - Transilvania Nord SA suc. C îi comunică reclamantei că în anul 2002 Cac uprins reparația și reglementarea branșamentului comun în litigiu, odată cu reparația capitală efectuată asupra 0,4 Kv -, însă lucrarea nu s-a putut realiza deoarece nu s-a obținut acceptul Serviciului Siguranța circulației pentru montare de stâlpi pe drumul de acces întrucât acesta este foarte îngust iar în urma montării stâlpilor, zona carosabilă ar rămâne necorespunzătoare. În comisia tehnică din data de 06.09.2005, - Caa vizat următoarea soluție: demontarea branșamentului comun și a stâlpilor de lemn își extinderea 0,4 Kv - pe partea opusă drumului de acces, cu stâlpi de beton montați pe terenurile consumatorilor și conductor 50+3x50 mmp. Această lucrare nu mai poate fi promovată deoarece unul dintre deținătorii de teren din zonă nu mai este de acord cu montarea stâlpului electric pe proprietatea sa.
În conformitate cu art.41 din Legea nr.13/2007, terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului.
Așadar, reclamanta nu poate solicita instanței de judecată să dispună devierea rețelei electrice amplasată pe terenul său, atâta vreme cât terenul aferent rețelei electrice constituie proprietate publică a statului, neputând pretinde astfel nici un drept asupra acestui teren.
În plus, art.41 alin.7 din același act normativ stabilește următoarele: cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuție a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea, conform reglementărilor în vigoare.
În speță, persoana care determină modificarea rețelei electrice inițiale este reclamanta astfel încât eventuala mutare a acesteia se poate realiza doar cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor pe care le presupune această lucrare.
În mod greșit instanțele de fond au interpretat și aplicat în speță prevederile art.16 și art.19 din Legea nr.13/2007.
Astfel, pârâta - C Transilvania Nord SA Suc.C, deține licența de furnizare a energiei electrice nr.1468/2003 și autorizația de funcționare nr.1207/2003 care menționează în anexă autorizarea de către ANRE în domeniului energiei electrice. În această calitate, pârâta beneficiază în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare și retehnologizare, respectiv de funcționare a capacității energetice, de dispozițiile prevăzute de art.16 alin.2 din Legea nr.13/2007, respectiv de următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării capacității energetice, obiect al autorizației;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționarii normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare;
c) servitutea de trecere subterana, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice.
Prin urmare, acestei pârâte îi revine dreptul de a obține încetarea activității rețelei electrice existente în ipoteza în care ar pune în pericol persoane sau bunuri iar nu reclamantei.
Conținutul drepturilor de uz și de servitute de care beneficiază pârâta - Transilvania Nord SA Suc.C asupra proprietății terților este menționat în art.19 alin.1, alin.3 și alin.6 din același act normativ potrivit cărora:
"1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice se intinde pe durata necesara executarii lucrarilor. In exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizatiei de infiintare, cu respectarea prevederilor legale, poate:
a) sa depoziteze, pe terenurile necesare executarii lucrarilor, materiale, echipamente, utilaje, instalatii;
b) sa desfiinteze culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ori numai sa le restranga, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata, in conditiile legii;
c) sa indeparteze materiale, sa capteze apa, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare;
d) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea, sa amplaseze birouri si locuinte de santier, cu acordul prealabil al proprietarului;
e) sa opreasca ori sa restranga activitati ale proprietarului, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar exercitarea lui se face ori de cate opri este necesar pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii. In exercitarea acestui drept, titularul licentei poate:
a) sa depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalatii pentru intretinere, revizii, reparatii si interventii necesare pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;
b) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea;
c) sa desfiinteze sau sa reduca culturi, plantatii ori alte amenajari existente si sa restranga activitati ale proprietarului, in masura si pe durata strict necesare executarii operatiilor de intretinere, reparatii, revizii sau interventii pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii, cu respectarea legislatiei in vigoare.
(6) Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si avarii."
În speță, nu este vorba de aceste drepturi de uz și de servitute care revin pârâtei - Transilvania Nord SA Suc.C și care instituie obligații pe care trebuie să le respecte orice persoană, inclusiv reclamanta și pârâta, nu există nicio autorizație de înființare a unei capacități energetice pe terenul aflat în proprietatea unui terț și nici nu se dorește ca pe traseul rețelei electrice existente să se depoziteze materiale sau să se instaleze utilaje sau să se desființeze sau reduce culturi, plantații sau alte amenajări.
În situația în care se pune problema înființării capacității energetice pe un teren aflat în proprietatea privată a unui terț, potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.13/2007, solicitantul autorizației de înființare are ca primă opțiune cumpărarea terenului de la proprietar sau să inițieze procedura legală de expropriere a terenului pentru cauză de utilitate publică, cu despăgubirea proprietarului terenului, în condițiile legii și să obțină concesiunea acestuia, pe durata capacității energetice.
Procedura legală mai sus menționată are drept scop respectarea dreptului de proprietate al terțului proprietar al terenului asupra căruia urmează a se înființa capacitatea energetică, garantat de art.44 alin.3 din Constituția României, iar ocolirea acestei proceduri prin prezenta acțiune civilă nu face altceva decât să aducă o atingere gravă a dreptului de proprietate al pârâtei.
Expertizele tehnice judiciare efectuate în cauză stabilesc doar care este soluția tehnică și financiară mai avantajoasă pentru reclamanta și pârâta - Transilvania Nord SA Suc.C, însă nu reprezintă un proiect care să cuprindă toate avizele, acordurile și atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului de demontare a branșamentului și devierea rețelei electrice. Situația este similară și în ceea ce privește adresa nr.10409/10.11.2005 emisă de pârâtă.
Având în vedre caracterul legal al drepturilor de uz și de servitute, instanțele de fond au făcut o confuzie între consimțământul pe care reclamanta îl urmărește să îl obțină de la pârâta, care se referă la un alt drept și la o altă obligație, nicidecum la cele invocate în susținerea pretențiilor sale. Ambele instanțe de fond fac confuzia între consimțământul pe care îl da un proprietar de teren în situația în care există pe terenul său, anterior intrării în vigoare a Legii nr.13/2007, o rețea electrică și situația în care se construiește o nouă rețea electrică caz în care, dreptul de proprietate asupra terenului trebuie respectat cu îndeplinirea procedurii prevăzute de art.21 din același act normativ. În această situație opunerea pârâtei nu echivalează cu un abuz de drept, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.1 și art.3 din Decretul nr.31/1954.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.304 pct.9 pr.civ. apreciază că instanțele de fond au pronunțat hotărâri cu aplicarea greșită a Legii nr.13/2007 și Decretului nr.31/1954 motiv pentru care, va admite recursul pârâtei și rejudecând, va modifica decizia criticată în sensul că, în baza art.296 pr.civ. va admite apelul acestei pârâte împotriva sentinței civile nr.7212/24.09.2007 a Judecătoriei Cluj N, dosar nr-, pe care o va schimba în sensul că, va respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții - Transilvania Nord SA Suc.C, și.
În conformitate cu dispozițiile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 pr.civ. va obliga intimata, aflată în culpă procesuală, să plătească recurentei suma de 729,3 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorar expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 130/A din 05.03.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că, admite apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 7212/24.09.2007 a Judecătoriei Cluj -N, dosar nr-, pe care o schimbă în sensul că, respinge acțiunea formulată și precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții - Transilvania Nord SA Suc.C, și.
Obligă intimata să plătească recurentei 729,3 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - -- -
GREFIER
RED./MR
24.06.09/3 ex.
Jud.apel:
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
