Obligație de a face. Decizia 1591/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1591/
Ședința publică din 19 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în Târgu-M,-,.1, județul M, împotriva deciziei civile nr.187 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr- (număr în format vechi 866/2008).
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat: reclamantul intimat personal și asistat de av., care se prezintă și pentru reclamanții intimați și lipsă, lipsind pârâtul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că pârâtul recurent, a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, până la soluționarea cererii de strămutare ce formează obiectul dosar ului nr-, din data de 20.02.2009, după care;
Reprezentanta reclamanților intimați depune la dosar două fotografii din care rezultă starea actuală a garajului, care este într-o continuă degradare. Declară că se opune la admiterea cererii de amânare formulată de pârâtul recurent, acesta încearcă doar tergiversarea cauzei, care poate fi soluționată la acest termen de judecată.
Instanța apreciind asupra cererii de amânare depusă la dosar de către pârâtul recurent, o consideră neîntemeiată și o respinge. Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, conform motivelor învederate în întâmpinarea depusă la dosar, cu obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.4596 pronunțată la data de 12.10.2007 de reclaman ii, -, - mpotriva tului și, în consecință: a obligat tul ridice garajul construit pe terenul coproprietatea reclaman ilor, situat n Tg.-M,-, nscris n CF 3002/II/Tg.-M, nr. cadastral 1055/1/1/1/1/2/1/1/11, 1055/1/1/2/1/1/1/11, iar n caz de refuz a autorizat reclaman ii demoleze garajul pe cheltuiala tului; a luat act de renun area reclaman ilor la judecata cererii de obligare a tului la plata de daune - interese; a admis excep ia puterii de lucru judecat a sentin ei nr. 2725/14 aprilie 2000 Judec toriei Tg.-M, cu privire la cererea reconven ional formulat de tul de obligare a reclaman ilor la plata sumei de 5440 lei, cu titlul de desp gubiri i a respins cererea reconven ional prin care a anulat ca netimbrat cererea reconven ional prin care tul-reclamant-reconvențional a solicitat obligarea reclaman ilor-pârâți-reconvenționali la plata de daune-interese n valoare de 28.860 lei și a obligat tul la cheltuieli de judecat.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel reclamanții și pârâtul. Reclamanții au solicitat schimbarea, în parte, a hotărârii în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 500 lei cu titlu de onorariu avocațial. La rândul său pârâtul a solicitat în esență, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul, respingerii acțiunii principale și pe fond, admiterea acțiunii reconvenționale.
Tribunalul Mureșa admis apelul reclamanților și a respins apelul pârâtului. Astfel, prin decizia civilă nr.187 din 17.06.2008, a modificat în parte hotărârea atacată, în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare la judecarea fondului, totodată instanța de apel a stabilit în sarcina pârâtului obligația de plată a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pârâtul a declarat în termenul legal recurs și fără a indica temeiul de drept a criticat sub mai multe aspecte decizia instanței de apel.
Astfel, în primul rând, pârâtul consideră că s-a reținut greșit de instanța de apel autoritatea de lucru judecat, chiar în condițiile în care, starea de fapt reținută anterior se bazează pe încălcarea legii și pe falsuri.
În al doilea rând, pârâtul nu se consideră constructor cu rea-credință pentru că garajul l-a construit cu acordul proprietarilor terenului și tot cu acordul lor l-a renovat în anul 1991.
În al treilea rând, pârâtul consideră că dispozițiile instanței de fond și a celei de apel, cuprind motive contradictorii pentru că pe de o parte, au constatat că pârâtul este constructor de rea-credință, iar pe de altă parte, i-a cerut să achite taxa judiciară de timbru pentru acțiunea reconvențional în care a solicitat plata despăgubirilor pentru garaj.
În al patrulea rând, pârâtul a criticat decizia atacată pentru că Tribunalul Mureș, nu s-a pronunțat asupra dovezilor propuse de pârât, în special, cu privire la falsul pe care reclamanții l-au făcut.
Reclamanții au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În opinia reclamanților dezlegarea chestiunilor de fapt și de drept făcute de instanța de apel sunt legale și temeinice, inclusiv în ceea ce privește, excepția autorității de lucru judecat.
Verificând decizia atacată, Curtea constată că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Pârâtul nu indică în declarația sa de recurs care sunt motivele de nelegalitate pe care le invocă, însă din considerente, Curtea constată că două sunt criticile formulate: aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod pr.civilă și caracterul contradictoriu al considerentelor pe care se sprijină decizia de apel (art.304 pct.7 Cod pr.civilă).
Potrivit art.1201 Cod civilă există autoritate de lucru judecat atunci când între două cauze există o triplă identitate de părți, obiect și cauză. Curtea constată că în mod corect atât instanța de fond cât și instanța de apel, au reținut existența acestei triple identități, între acțiunea reconvențională formulată de pârâtul și cauza în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2725/14.04.2000 a Judecătoriei Tg.
Prin urmare, stabilindu-se printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă faptul că pârâtul este constructor de rea-credință, instanța de judecată nu mai poate fi sesizată cu o nouă cerere, având același obiect și cauză. Acest lucru nu este posibil chiar dacă s-ar dovedi că hotărârea judecătorească se bazează pe înscrisuri falsificate, reclamanții având eventual, deschisă calea unei căi de atac extraordinare.
II. Pârâtul a criticat decizia atacată și pentru că a stabilit obligația de a achita taxă judiciară de timbru pentru petitul față de care a primit excepția autorității de lucru judecată.
Curtea consideră că nici această critică nu este întemeiată pentru că, potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neplata acesteia împiedică discutarea fondului cauzei cu alte cuvinte, chiar dacă instanța de judecată, constată că există autoritate de lucru judecat, va pune mai întâi în discuție taxa judiciară, tocmai pentru că ea este datorată anticipat.
Constatând așadar că, în cauză, nu sunt incidente motivele de nelegalitate, prev.de art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, Curtea va respinge, ca nefondat recursul, conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă, iar pentru că pârâtul este cel care a căzut în pretenții, conform art.274 alin.1 Cod pr.civilă, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți cu ocazia judecării recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Târgu-M,-,.1, județul M, împotriva deciziei civile nr.187 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-
Obligă recurentul la 700 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților, - și, toți cu același domiciliu, în Tg.M,-,.2, jud.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.Fl.
Tehnored.CC/2 exp.
12.01.2009
Jd.fd.
Jd.tr.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
