Obligație de a face. Decizia 1592/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1592/
Ședința publică din 19 noiembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, și, cu toții domiciliați în comuna, sat. V de M, nr. 218, județul M, împotriva deciziei civile nr. 181 din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 1611/2008).
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta recurentă personal și asistată de av., care se prezintă și pentru reclamanții recurenți și lipsă, pârâtul intimat, lipsind restul părților din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen legal, nu este timbrat cu suma de 4,00 lei taxă judiciară de timbru și nici cu 0,15 lei timbre judiciare, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, pârâtul intimat a depus un înscris prin care susține că nu are calitate de parte în proces și solicită scoaterea s-a din cauză, după care;
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar chitanța nr. - din 22.10.2008 în valoare de 4,00 lei și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei cu care timbrează recursul.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale a pârâtului intimat.
Pârâtul intimat, susține excepția lipsei calității sale procesuale conform motivelor învederate în memoriul depus la dosar. Subliniază faptul că reclamanta recurentă a intrat în mod abuziv pe terenul mamei sale, sens în care a existat și un proces penal, și în prezent folosește fără nici un titlu terenul respectiv. Deși plătește impozit pentru acest teren, declară că nu are nevoie de terenul respectiv.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită respingerea excepției privind lipsa calității procesuale a pârâtului intimat, acesta a fost parte și în procesele anterioare, a achitat impozitul pentru teren, ca atare a acceptat moștenirea după mama sa, are calitate procesuală în cauză.
Neformulându-se alte cererii, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți susține recursul așa cum este motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea în tot a deciziei atacate, admiterea apelului și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 668 din 6 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Reghin, a fost respinsă acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, și, împotriva pârâtul, și totodată a luat act de renunțarea reclamanților la judecarea acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții, și
Apelul formulat de reclamanții, și, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 181 din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea în tot a deciziei atacate, admiterea apelului și, în consecință, admiterea acțiunii civile formulată împotriva pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În considerentele recursului, reclamanții au arătat că printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, Comisia de aplicare a Legii nr.18/1991, a fost obligată să modifice titlul de proprietate aflat în posesia pârâtul, deși Primăria comunei a încercat în două rânduri să-l determine pe pârât să predea titlul de proprietate, acesta s-a opus, refuzând predarea titlului. În opinia reclamanților, predarea titlului de proprietate este absolut necesară pentru a putea să se opereze rectificarea sau modificarea dispusă de instanța de judecată. Contrar celor invocate de instanța de apel, modificarea titlului de proprietate nu poate avea loc decât în urma depunerii de către pârât a titlului de proprietate. Textul la care face referire instanța de apel privește situația în care un titlu de proprietate ar fi pierdut sau distrus și nu acoperă împrejurarea în care s-ar refuza predarea titlului de proprietate.
În fine, reclamanții au argumentat că numai după ce ar avea loc modificarea titlului de proprietate așa cum a dispus instanța de judecată se va putea reglementa și dreptul de proprietate al reclamanților, recunoscut prin mai multe hotărâri judecătorești.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă printr-un înscris depus la dosar, a cerut să fie scos din prezenta cauză, invocând faptul că nu este deținătorul titlului de proprietate solicitat de reclamanți.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivului de nelegalitate invocat de reclamanți, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În fapt, prin sentința civilă nr.522 din 13 martie 2000, pronunțată de Judecătoria Reghin, hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus printre altele, anularea parțială a titlului de proprietate cu nr. 2714 din 08.09.1994, emis pentru, în sensul radierii din acest titlu a suprafeței de teren de 2700. Totodată, instanța a obligat Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991, să modifice printre altele și acest titlul de proprietate.
Pentru a dispune acest lucru, Judecătoria Reghina constatat că acest teren aparține reclamanților, și. Pentru că cea înscrisă în titlul de proprietate a decedat, reclamanții au chemat în judecată pe moștenitorii ei, pentru ca acest titlu să fie predat autorităților în vederea modificării.
Raportat la această stare de fapt, Curtea constată că dezlegarea pricinii dată de instanța de apel este una corectă.
În primul rând s-a reținut că obligația de a modifica titlul de proprietate, revine Comisiei județene de aplicare a Legii nr. 18/1991 și ea este cea în măsură să solicite predarea titlului de la cel care îl deține.
În al doilea rând, așa cum a arătat instanța de apel, făcând trimitere la Hotărârea de Guvern nr. 890/2005, modificarea titlului de proprietate poate fi făcută și în lipsa titlului, trimiterea făcută de instanța de apel fiind exemplificativă iar cele două situații arătate în regulamentul instituit prin nr.HG 890/2005, nu fac altceva decât să arate că modificarea titlurilor de proprietate poate fi făcută și în lipsă.
Un ultim argument ce trebuie avut în vedere este acela că reclamanților le-a fost recunoscut dreptul de proprietate prin chiar sentința civilă nr. 522 din 13 martie 2000, pronunțată de Judecătoria Reghin și din aceste motive cererea reclamanților apare ca fiind lipsită de interes.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și, cu toții domiciliați în comuna, sat. V de M, nr. 218, județul M, împotriva deciziei civile nr.181/13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./12.12.2008
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
