Obligație de a face. Decizia 1627/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1627/R/2009

Ședința publică din 23 iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu

JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Eugenia Pușcașiu

- -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta împotriva sentinței civile nr. 952 din 9 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată - SRL T, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 iunie 2009, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea dispozițiilor sentinței atacate și obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată.

Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reclamanta recurentă, căreia i se acordă posibilitatea lecturării întâmpinării.

După reluarea cauzei, efiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul obligării pârâtei la plata salariilor începând cu luna septembrie 2008, arătând totodată că prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate, respectiv plata salariilor și a șomajului.

Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.952 din 9.04.2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis acțiunea precizată de reclamanta împotriva pârâtei - SRL T și a fost obligată pârâta să efectueze viramentele legale către bugetul asigurărilor sociale de stat în ce o privește pe reclamantă pentru perioada 1.08.2007 - 26.03.2009.

Pentru a pronunța această hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:

Conform Deciziei nr. 6/30.03.2009, reclamantei i s-a desfăcut contractul individual de muncă în temeiul art. 65 din Codul Muncii, ca urmare a reducerii activității (20).

La termenul din data de 26.02.2009 s-a prezentat reprezentantul pârâtei SRL care a arătat că i-a achitat reclamantei drepturile salariale restante, urmând să facă dovada achitării contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru următorul termen (19).

Cu toate acestea, reclamantul a depus documente incomplete din care rezultă că reclamantei nu i s-au achitat toate contribuțiile decât doar până în luna iulie 2007 (21-29).

Calculul si plata contribuției de asigurări sociale datorate de asiguratii prevăzuti la art. 5 alin.l pct. II din Legea nr. 19/2000 se face lunar de către angajator potrivit dispozitiilor art. 22 alin.l din lege. In cazul în care salariatul a prestat activitate si i s-a calculat contributia de asigurări sociale, dar angajatorul nu si-a îndeplinit obligatia de virare a acesteia Casei Teritoriale de Pensii, culpa îi apartine acesteia din urmă si, în consecință, perioada respectivă nu poate fi ignorată atunci când se calculează ori recalculează drepturile cuvenite asiguratului câtă vreme asigurarea s-a făcut prin efectul legii.

Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 - actualizată - privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, angajatorii la care își desfășoară activitatea persoanele prevăzute la art. 19 sunt obligați să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora, la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Mai mult chiar, potrivit art. 27 din actul normativ amintit angajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, în situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19.

Termenul de depunere a declarației lunare privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj constituie și termen de plată, iar în caz de neplată a contribuțiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, se aplică reglementările legale privind executarea creanțelor bugetare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 6 alin.1 din Legea nr. 19/2000 - Legea pensiilor și a asigurărilor sociale, reactualizată și modificată, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asiguratii prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I și II, (printre care și reclamanta), denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de somaj pentru șomerii prevazuți la art. 5 alin. (1) pct. III, sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla sediul angajatorului. De menționat că la art. 6.(11) se prevede expres că declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurarilor sociale de stat constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii.

Față de cele ce preced, conform prevederilor art. 21 și 27 din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002, ale art. 6 din Legea nr.19/2000, instanța a admis acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SRL și o va obliga pe aceasta să efectueze viramentele legale către bugetul asigurărilor sociale de stat în ceea ce o priveste pe aceasta pentru perioada 01.08.2007-26.03.2009.

Instanta a admis exceptia lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei SRL întrucât din răspunsul primit de la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Cluja rezultat că această pârâtă a fost dizolvată pe cale judiciară în temeiul art. 237 din Legea 31/1990.

Este cunoscut că atunci când o persoană juridică este radiată datorită falimentului sau altor cauze, încetează capacitatea de folosință a acesteia, ceea ce exclude și capacitatea de exercițiu, adică acea capacitate de a-și asuma drepturi și obligații pe plan procesual.

Potrivit disp. art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale. Capacitatea de exercițiu este aptitudinea de a dobândi și exercita drepturile și de a-și asuma și îndeplini obligațiile.

Potrivit dispozițiilor Codului d e procedură civilă, excepția capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, absolută și peremptorie.

În cazul în care instanța o constată, urmează să respingă cererea introdusă de către reclamant ca fiind introdusă de o persoană fără capacitate sau împotriva unei persoane fără capacitate juridică de folosință.

Procedura de soluționare a excepțiilor procesuale este reglementată de art. 137 și următoarele pr.civ. care arată că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra excepțiilor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea ei în ce privește plata salariilor începând cu 1 septembrie 2008 - 20.12.2008 respectiv până la data încetării activității.

Recurenta susține că instanța a omis să analizeze acest petit deși a fost formulat și susținut și cu ocazia cuvântului în fond.

Intimata - SRL prin întâmpinarea depusă la filele 12-13, s-a opus recursului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ. Curtea de Apel reține că recursul este fondat pentru următoarele motive:

Obiect al acțiunii reclamantei l-a constituit și petitul privind obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești salariale de la 1 septembrie 2008 și până la încetarea activității (1 dos.instanței de fond).

Astfel, deși instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, acest petit nu a fost examinat de prima instanță, situație în care în temeiul art.312 pct.5 pr.civ. instanța urmează a admite recursul, a casa în parte hotărârea instanței de fond, a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță cu privire la petitul de acordare a drepturilor salariale solicitate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.952 din 9.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în parte și în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la petitul de acordare a drepturilor salariale.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

plecat în CO semnează plecat în CO semnează plecat în CO semnează

Președintele instanței Președintele instanței prim- grefier

Red.PE/CA

10.07.2009 - 3 ex.

Jud.fond.;

Președinte:Sergiu Diaconescu
Judecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Eugenia Pușcașiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1627/2009. Curtea de Apel Cluj