Obligație de a face. Decizia 1653/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1653/R/2009
Sedința publică din:25.06.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Anca Adriana Pop Alina
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr.119/2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj, privind și pe intimații pârâți și, având ca obiect obligație de a face.
Se constată că la dosar, s-a depus prin registratura instanței de către recurenții reclamanți și, concluzii scrise.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților s-au consemnate în încheierea de ședință din data de 18.06.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5532 din 6 mai 2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost respinsă acțiunea civila formulată de reclamanții și in contradictoriu cu pârâții și. Reclamanții au fost obligați să achite pârâților suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin răspunsurile date la interogatoriile ce le-au fost luate, pârâții au arătat ca nu si-au exprimat acordul pentru mansardare, deoarece reclamanții nu le-au pus la dispoziție un proiect concret de mansardare, din care să reiasă ce lucrări vor sa efectueze si care ar fi consecințele acestor lucrări asupra imobilului aflat in proprietatea lor, iar reclamanții au arătat ca nu au întocmit un proiect, deoarece astfel de proiecte sunt costisitoare (cca 50.000.000 lei) si nu au vrut sa facă astfel de investiții până nu erau siguri de acordul pârâților.
Potrivit disp. anexei nr. 1 Legii nr. 50/1991 conținutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții trebuie să cuprindă o serie de piese desenate si scrise, printre acestea din urma numărându-se si acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate - si numai dacă sunt necesare masuri de intervenție pentru protejarea acestora - pentru lucrări de construcții necesare in vederea schimbării destinației in clădiri existente, precum si in cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Din textul de lege mai-sus menționat, instanța de fond a reținut in primul rând faptul că pentru lucrările de mansardare dorite, reclamanții aveau nevoie de acordul pârâților numai in măsura in care executarea acestor lucrări implica luarea de masuri pentru protejarea imobilului pârâților. Or, pentru a se stabili daca astfel de masuri erau sau nu necesare in speță, era evident că reclamanții trebuiau sa prezinte pârâților un proiect concret, care sa detalieze aceste masuri si in lipsa căruia nu se poate vorbi despre un refuz nejustificat al pârâților pentru a consimți la mansardare.
Pentru a se stabili daca mansardarea imobilului deținut de reclamanți este posibilă si dacă da, care sunt riscurile la care ar fi expus imobilul aflat in proprietatea pârâților si care ar fi lucrările suplimentare de consolidare necesare, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice, care a fost întocmită de expert Fosti. Reprezentanta pârâților a propus, iar instanța a încuviințat si un obiectiv suplimentar constând din analizarea restricțiilor regimului juridic de executare a mansardării fata de prezenta unui stâlp de curent electric lângă imobilul deținut de pârâți.
Prin raportul de expertiză depus la dosar la data de 30.11.2006 expertul a arătat că în principiu mansardarea se poate executa, în condițiile realizării unei structuri de susținere adecvate, proiectata in condiții tehnice corespunzătoare, dacă proiectul este avizat de toate forurile legal implicate, însă, in lipsa existentei unui proiect tehnic, nu poate aprecia consecințele pe care le-ar avea lucrările de mansardare asupra apartamentului pârâților. A mai arătat expertul ca posibilitatea de realizare a construcției-mansardă în vecinătatea stâlpului ce susține rețeaua electrică de pe stradă va fi precizată prin avizul acordat de SC Transilvania Nord SA.
Urmare a concluziilor expertului, reclamanții au procedat la efectuarea unei expertize extrajudiciare cuprinzând studiu geotehnic si memorii tehnice si de arhitectura, pe care le-au depus la dosar, iar expertul Fosti, in urma analizării acestora, a întocmit un supliment la raportul de expertiza din data de 30.11.2006, concluzionând că documentația întocmită de reclamanți cuprinde o serie de lipsuri, mai ales in ceea ce privește avizele si detaliile tehnice referitoare la fundații, șarpantă și învelitoare.
Astfel, expertul a arătat ca memoriile tehnice si de arhitectură precizează caracteristicile arhitectonice si de amplasament fără referire la armonizarea fațadelor vecine cu cea modificată în urma executării mansardei si nici nu sunt prezentate note de calcul care sa probeze nedepășirea capacitaților portante ale viitoarelor fundații, pereți si elemente de șarpantă.
A mai arătat expertul ca lipsesc de asemenea referințe cu privire la caracteristicile pereților si fundațiilor apartamentelor vecine, la încadrarea intre cele doua fațade vecine, la cotele interax din planurile de subsol, atât pentru zidurile existente, cat si pentru cele noi, preconizate, fiind totodată necesare precizări privitoare la realizarea rosturilor intre pereții existenți si cei nou preconizați.
In fine, planul parter nu cuprinde cote interax, existând necorelări cu planul subsol, planul mansarda nu cuprinde detalii de modificare a podului situat deasupra apartamentului pârâților, planul învelitoare nu cuprinde detalii de modificare a învelitorii situate deasupra apartamentului pârâților, secțiunile nu cuprind precizări privitoare la fundații si nici nu sunt prezentate detalii privind rezolvarea scurgerii apelor meteorice in zonele adiacente învelitorii, planul fundații este deficitar, lipsind axele, cotele interax, fundațiile vecine, cotele de fundare, precizări privind tehnologia de realizare a săpăturilor, cofrării, betonarii si armării fundațiilor in zonele de dezvelire a fundațiilor vecine, planul de armare a planșeului la cota 2,89 nu cuprinde axele si cotele interax si cuprinde inexactitatea, iar detaliile de realizare a izolațiilor, a centurilor si a elementelor de șarpantă sunt foarte bune si acoperă toate situațiile noii construcții, dar lipsesc cele referitoare la modificările aduse șarpantei existente, la finalizarea închiderii podului pârâților, la tehnologia de sprijiniri temporare, dezafectarea parțială a învelitorii, secționarea șarpantei, refacerea structurii de capăt a șarpantei, a învelitorii și închiderii podului si respectiv la scurgerea apelor meteorice in zona învelitorii pod-mansarda.
După expunerea deficientelor constatate, expertul a conchis că documentația întocmită de reclamanți poate constitui o documentație valabilă pentru obținerea autorizației de construire si realizarea mansardei dorite numai după completarea deficientelor semnalate si respectiv că realizarea mansardării, deși în final nu va afecta structural construcțiile vecine, dacă se respectă toate cerințele proiectate și completările aduse, va afecta totuși construcțiile vecine în perioada de realizare, datorită operațiilor de săpare, demolare, refacere, etc, ducând la degradarea temporara a finisajelor acestora, iar nerezolvarea in cel mai scurt timp a refacerii șarpantei si învelitorii modificate poate duce la infiltrații de apa care, la rândul lor, pot provoca degradări structurilor vecine, la toate acestea adăugându-se prejudiciul de ordin psihologic adus vecinilor prin afectarea vieții acestora de existenta șantierului si a inconvenientelor generate de aceasta.
Raportat la inexistenta unui temei - legal sau contractual - care să justifice obligarea pârâților la exprimarea consimțământului pentru mansardarea dorită de reclamanți, instanța de fond a reținut că raporturile dintre părți urmează a fi soluționate in temeiul principiului potrivit căruia drepturile civile trebuie exercitate cu bună-credință și fără a aduce atingere drepturilor altora.
Or, date fiind concluziile raportului de expertiză, este evident că exercitarea dreptului reclamanților de a mansarda imobilul pe care-l dețin in proprietate ar prejudicia pârâții, fapt inadmisibil câtă vreme nu există un consimțământ liber exprimat din partea lor în acest sens.
Pe de altă parte, refuzul pârâților nu poate fi apreciat ca fiind exprimat cu rea-credință, in condițiile in care expertul a precizat, in primul rând, ca proiectul de mansardare întocmit de reclamanți conține o serie de lipsuri, care, neremediate, pot afecta grav imobilul pârâților si, in al doilea rând, că și în măsura în care aceste lipsuri ar fi remediate, pârâților ar încerca oricum un prejudiciu, atât material, cât si moral, ca urmare a edificării mansardei.
Prin decizia civilă nr. 119/A/27.02.2009 Tribunalului Cluja fost respins ca nefondat apelul declarat de către reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 5532 din 6 mai 2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținută în totul, iar apelanții obligați să plătească intimaților și, suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că motivul pentru care judecătoria a respins acțiunea formulată de către reclamanți a fost acela că refuzul pârâților de a-și da acordul la mansardarea imobilului proprietatea reclamanților nu poate fi apreciat ca fiind exprimat cu rea credință în condițiile în care prin expertiza efectuată în cauză s-a precizat că proiectul de mansardare întocmit de reclamanți conține o serie de lipsuri care neremediate pot afecta grav imobilul pârâților și în al doilea rând că și în măsura în care aceste lipsuri ar fi remediate pârâții ar încerca oricum un prejudiciu material și moral ca urmare a edificării mansardei. Aceasta în lumina principiului potrivit căruia drepturile civile trebuie exercitate cu bună credință, fără a aduce atingere drepturilor altuia.
Din extrasul de carte funciară depus la dosar rezultă că imobilul proprietatea reclamanților, a cărui mansardare o doresc aceștia, are în comun cu imobilul proprietatea pârâților fundații, pereți, fațade, acoperiș, instalații de apă, canal și împrejmuire în cotă de 70/100 parte.
În cazul coproprietății forțate fiecare coproprietar poate poseda și utiliza bunul comun fără a avea acceptul celuilalt coproprietar, condiționat însă de interdicția de a aduce atingere drepturilor simultane și concurente ale celorlalți coproprietari și de obligația de a-și exercita dreptul în acord cu interesul celorlalți coproprietari.
Proprietarii a două imobile cu elemente comune asupra cărora există un drept de coproprietate forțată trebuie deci să se supună regulilor care cârmuiesc această situație juridică.
Raportat la situația juridică a imobilului în litigiu se impune a se stabili dacă refuzul pârâților de a-și da acordul la mansardarea imobilului proprietatea reclamanților este sau nu unul abuziv și nejustificat, care poate fi cenzurat de instanță în temeiul art. 1 și 3 din Decretul nr.31/1954.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul Fosti, astfel cum acesta a fost completat prin răspunsul depus la filele 301-303 rezultă că, așa cum a reținut și prima instanță, documentația întocmită la solicitarea reclamanților pentru lucrarea de mansardare a imobilului proprietatea acestora nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege și de normele speciale în materie, aceste deficiențe fiind susceptibile de a prejudicia imobilul proprietatea pârâților în cazul realizării mansardei.
Aceste deficiențe ale documentației nu au fost remediate până la acest moment, faptul că arhitectul și inginerul care au întocmit documentația au dat explicații suplimentare referitoare la aceasta nefiind de natură a conduce la concluzia că documentația a fost modificată conform indicațiilor expertului tehnic judiciar Fosti, expertul numit în cauză pentru lămurirea situației din punct de vedere tehnic.
În aceste condiții posibilitatea teoretică de a se realiza mansardarea imobilului proprietatea reclamanților nu prezintă relevanță în cauză, ceea ce este important fiind întocmirea documentației pentru mansardare cu respectarea tuturor condițiilor care să transpună lucrarea de mansardare din planul teoretic în cel practic.
Rezultă deci că există motive de ordin obiectiv pentru care pârâții nu înțeleg să își dea acordul la lucrările de mansardare, fiind dreptul acestora ca în prealabil să își ia toate măsurile de precauție prin care să se asigure că imobilul proprietatea lor nu va fi afectat în nici un fel prin efectuarea acestor lucrări, exercitarea dreptului de proprietate al reclamanților fiind condiționat de neafectarea în nici un fel a dreptului de proprietate al pârâților având în vedere natura proprietății în discuție.
Din actele dosarului rezultă de asemenea că există și considerente de ordin subiectiv, care nu pot fi ignorate, care justifică poziția procesuală a pârâților, respectiv vârsta înaintată a acestora și starea de sănătate. Este de notorietate faptul că efectuarea unor lucrări de genul celor dorite de către reclamanți este de natură a cauza disconfort atât pentru proprietarul imobilului asupra căruia se efectuează lucrările cât și pentru proprietarii imobilelor învecinate, acest disconfort fiind cert în speță în condițiile în care lucrările efectuate ar urma să afecteze, cel puțin temporar, imobilul proprietatea pârâților care are părți comune, aflate în coproprietate forțată, cu imobilul proprietatea reclamanților.
Prejudiciul invocat de către reclamanți, prejudiciu pe care aceștia l-ar suferi prin imposibilitatea mansardării, prin aceea că familia numeroasă a acestora este nevoită să locuiască în condiții improprii prin imposibilitatea mansardării imobilului nu poate fi luat în considerare având în vedere că reclamanții au înțeles să înstrăineze unul din corpurile de clădire aflate în proprietatea lor, imobil înscris în aceeași carte funciară cu imobilul în litigiu, la data de 03.09.2007, deci în cursul desfășurării prezentului litigiu.
Prin încheierea acestui act de dispoziție reclamanții, prin voința proprie și fără a fi constrânși în nici un fel, și-au restrâns dreptul de proprietate înscris în nr.10491 C, în aceste condiții neputând invoca ulterior lipsa spațiului necesar pentru desfășurarea normală a vieții familiei, lipsă care să poată fi complinită numai prin mansardarea părții din imobil rămase în proprietatea lor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal reclamanții, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și în consecință, schimbarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului întemeiat pe disp. art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc.civ. recurenții au arătat că reținerile instanței de fond bazate pe expertiza efectuată de expert Fosti au fost înlăturate de constatările făcute prin lucrarea ing. și a arhitectului C, prin care s-au arătat toate măsurile ce se vor lua pentru efectuarea lucrărilor, în așa fel încât construcția pârâților să nu sufere nici un fel de degradări, iar pârâții vreun prejudiciu de ordin psihologic.
În aceste condiții, opunerea pârâților constituie un abuz de drept, cu atât mai mult cu cât este evident că fără un proiect corespunzător Serviciul de urbanism al Primăriei mun. C-N nu eliberează autorizație pentru executarea lucrărilor, iar proiectul ce va fi înaintat pentru autorizație trebuie, în mod obligatoriu, avizat de toate forurile legale în conformitate cu disp. Legii nr. 50/1991.
În fața instanței de apel s-a dovedit faptul că reclamanții au respectat disp. art. 595, 596 și 599 alin. 2 civil, referitoare la zidul comun, situație în care și din acest punct de vedere opunerea pârâților este nejustificată.
Instanța de apel a reținut un motiv străin de natura cauzei și anume, acela că argumentarea lor privind nevoia de sporire a spațiului de locuit nu poate fi luată în considerare, din moment ce anterior au înstrăinat o parte din imobil. Împrejurările care i-au determinat să înstrăineze o parte din imobil și asupra cărora s-a aplecat instanța de apel depășesc obiectul pricinii, iar motivul pentru care nu-și pot mări gradul de confort al casei prin mansardare, din moment ce disconfortul pârâților este minim, nu este susținut de reținerile celor două instanțe.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei acțiuni îl constituie obligarea pârâților să-și dea consimțământul pentru ca reclamanții să-și mansardeze locuința, iar problema care se pune este aceea dacă refuzul pârâților este sau nu justificat, dacă refuzul acestora reprezintă sau nu o exercitarea cu rea credință drepturilor lor de proprietari.
Pentru răspunde la aceste probleme, instanța va avea în vedere în primul rând dispozițiile Legii nr. 50/1991, care în anexa nr. 1 prevede că proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții trebuie să cuprindă o serie de piese desenate și scrise, între care și acordul vecinilor, conform prevederilor în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate.
Din extrasul de carte funciară și celelalte probe administrate în cauză rezultă că imobilul proprietatea reclamanților, are în comun cu imobilul proprietatea pârâților fundații, pereți, fațade, acoperiș, instalații de apă, canal și împrejmuire în cotă de 70/100 parte.
Certificatul de urbanism prezentat de reclamanți la data introducerii acțiunii era unul nevalabil, obținut în anul 2001, pe care l-au reactualizat doar pe parcursul procesului. Documentația necesară pentru efectuarea lucrării de mansardare fost depusă tot pe parcursul procesului.
Raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul Fosti concluzionat că structura de rezistență imobilului trebuie investigată suplimentar că, bazat doar pe observațiile și caracteristicile relevate din studiul geotehnic pus la dispoziție, actuala structură de rezistență verticală trebuie consolidată și că în lipsa precizării condițiilor de mansardare concretizate printr-un proiect tehnic, nu poate aprecia consecințele ce rezultă asupra imobilului proprietatea părților.
Suplimentul la raportul de expertiză din data de 30.11.2006, concluzionează că documentația întocmită de reclamanți are o serie de lipsuri, mai ales în ce privește detaliile tehnice referitoare la fundații, șarpante și învelitoare, la cotele interax pentru zidurile existente și cele noi preconizate, planul mansardei nu cuprinde detalii de modificare podului situat deasupra apartamentului pârâților, etc.
În final, expertul concluzionează că după completarea deficiențelor constatate, realizarea mansardării nu va afecta structural construcțiile vecine, dar aceste construcții vor fi totuși afectate, datorită operațiilor de săpare, demolare, refacere, cât și psihologic, datorită șantierului și inconvenientelor generate de aceasta.
În contextul acestor noi rețineri, față de art. 57 din Constituție, art. 970 alin. 1 civil, potrivit cărora exercitarea drepturilor civile se face cu bună credință, refuzul pârâților de a-și da acordul pentru mansardarea imobilului nu se constituie într-un abuz de drept. Lucrarea pe care doresc reclamanții să o efectueze în condițiile reținute vizează bunul în integralitatea sa, provocând o lezare și aducând o atingere drepturilor pârâților.
Susținerile recurenților că lucrarea întocmită de ing. și arhitect, reprezintă un memoriu tehnic cu privire la "mansardare locuință" și nu înlătură concluziile reținute în expertiza inițială, sunt nefondate. Această lucrare trebuie să se bazeze pe soluții tehnice, complete, sub toate aspectele, pentru ca acordul pârâților să fie dat în cunoștință de cauză. Răspunsurile din această lucrare sunt însă generale și fără rezolvare din punct de vedere tehnic.
Recurenții au invocat ca temei de drept al recursului declarat disp. art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc.civ. fără însă a arăta în concret în ce constau încălcările disp. art. 304 pct. 7 Cod proc.civ. Pentru a fi îndeplinite cerințele acestui text de lege, este necesar ca hotărârea să nu cuprindă motivele pe care se sprijină sau să cuprindă motive contradictorii, ori străine de natura pricinii.
Art. 261 pct. 5 Cod proc.civ. prevede obligația pentru instanța de judecată de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței. Hotărârea pronunțată prin încălcarea acestor dispoziții este casabilă dacă există contradicții între considerente și dispozitiv, când cuprinde considerente contradictorii, când lipsește motivarea soluției din dispozitiv.
Aceste cerințe nu sunt îndeplinite în cauză, motiv pentru care, sub acest aspect disp. art. 304 pct. 7 Cod proc.civ. nu au fost încălcate. Motivele reținute de instanța de apel referitoare la nevoia de sporire spațiului de locuit al reclamanților și cu privire la împrejurările ce i-au determinat să înstrăineze o parte din construcție, nu constituie motive contradictorii ori străine de natura pricinii pentru a încălca dispozițiile acestui text de lege.
Urmare respingerii recursului, în baza art. 274 Cod proc.civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimaților și suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 33.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 119/A din 27 februarie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe recurenți să plătească intimaților și suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din: 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. IA dact. GC
2 ex/7.07.2009
Jud.apel:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Anca Adriana Pop Alina
