Obligație de a face. Decizia 167/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.167.
Ședința publică de la 24.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela
GREFIER - -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant - împotriva deciziei civile nr.1236 A din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți IA, - - și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B-ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant - personal și asistat de avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 40 din 24.03.2009, lipsind intimații-pârâți IA, - - și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B-ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pentru acest termen de judecată, recurentul-reclamant, a fost citat cu mențiunea de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei.
Reprezentantul recurentului-reclamant depune la dosarul cauzei chitanța seria - nr.-/1 din 23.03.2009 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei depunând și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune timbru judiciar și de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurentul-reclamant și procedează la anularea acestora.
Reprezentantul recurentului-reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia înțelege să depună o copie a unei cereri de chemare în judecată formulată de - - și care formează obiectului dosarului nr- aflat pe rolul Judecătoriei Sector 6 Totodată, învederează instanței că, respectivul litigiu privește tot imobilul din prezenta cauză, situat în B,--25,.8,sector.6, reclamanta - - solicitând instanței să constate inexistența drepturilor locative proprii ale pârâtelor ia și. De asemenea, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată de recurentul-reclamant, apreciază proba ca fiind utilă soluționării cauzei, astfel încât în temeiul art. 305.pr.civ. urmează să o încuviințeze.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe recursul declarat.
Reprezentantul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, fără cheltuieli de judecată. În susținerea recursului arată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică întrucât aceasta greșit a susținut faptul că poate solicita atribuirea contractului de închiriere și o persoană care a locuit împreună cu titularul și care este menționată în contractul de închiriere. Astfel, în speța de față, această persoană ar fi fiica intimatei, care însă, nu mai locuiește în imobilul din litigiu încă din anul 2003, astfel încât motivarea instanței de apel nu poate fi primită. Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului.
Curtea reține cauza pentru a decide asupra recursului declarat de recurentul-reclamant.
CURTEA
Princerereaînregistrată la data de 16.01.2008, pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B Secția Civilă, reclamantul a chemat în judecată pârâta ia, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să îi fie atribuit beneficiul contractului de închiriere asupra imobilului situat în B,--25, bloc 60, scara 1, etaj 1, apartament 8, sector 6. Cererea a fost ulterior completată, cu solicitarea de introducere în cauză a pârâților - - și Consiliul General al Municipiului B - Administrația Fondului Imobiliar.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 14.11.1989, împreună cu soția sa, au încheiat cu - - contractul de închiriere nr. 992. Prin sentința civilă nr. 2989/22.03.1993 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, s-a desfăcut căsătoria acestuia cu pârâtă și i s-a atribuit fostei sale soții, folosința camerelor de 14,10 mp și 16,08 mp, iar reclamantului camerele de 10,23 mp și 12,05 mp, cu dependințe în comun. Ulterior pronunțării sentinței civile anterior menționate, la data de 12.11.1997, între fosta sa soție ia și Primăria B - - -, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 1619, termenul acestuia fiind de 5 ani, cu începere de la data de 08.04.1999 până la 08.04.2004, iar, ulterior, termenul de închiriere a fost prelungit până la data de 08.04.2009. Reclamantul a menționat că din anul 2003, fosta sa soție nu a mai locuit în imobilul pe care îl avea închiriat de la - -, arătând că, din momentul în care aceasta a părăsit imobilul, acesta a locuit în permanență în acest imobil, ocupându-se singur de întreținerea acestuia și suportând toate cheltuielile aferente imobilului, inclusiv chiria.
S-a arătat că, în cadrul criteriilor de aplicare a dispozițiilor art. 27 ale Legii nr. 114/1996, s-a decis că beneficiul contractului de închiriere nu poate fi atribuit soțului care dovedește că nu are un interes real de a obține locuința, caz în care folosința acesteia poate profita celuilalt soț. La soluționarea corectă a aspectelor privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere asupra locuinței sau a folosinței locuinței ca urmare a divorțului, trebuie avut în vedere interesul real al fiecărui soț în obținerea locuinței.
Pârâta a depus la dosarul cauzeiîntâmpinareprin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantu1ui pe capătul de cerere privind atribuirea contractului de închiriere. Conform sentinței de divorț nr. 2989/22.03.1993, prin care s-a defalcat folosința imobilului, a luat ființă contractul de închiriere nr.215/12.11.1997, pentru două camere și dependințe în comun ale apartamentului nr.8 situat în blocul 60, etaj 1, scara 1,--25, sector 6, acesta fiind încheiat între în calitate de proprietar, prin administrator - - și ia și fiica acesteia, potrivit fișei locative-anexă la contractul de închiriere. Prin urmare, în caz de pierdere a drepturilor locative proprii ale titularului de contract, asupra celor două camere, prin neuz sau părăsire, potrivit art. 27 lit. b din Legea nr. 114/1996, vocația de a solicita preluarea beneficiului contractului de închiriere o are un membru de familie cu drepturi locative proprii din fișa locativă, care este înscris în contractul de închiriere, în calitate de descendent care a locuit împreună cu acesta, respectiv, și nicidecum reclamantul, care este titularul unui alt contract de închiriere.
Mai mult decât atât, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996, respectiv art. 32 alin. 3, pentru a putea constata încetarea efectelor contractului de închiriere prin neuz sau părăsire, proprietarul, prin unitatea care are în administrare fondul locativ de stat, trebuie să aibă dovada că titularul contractului de închiriere nu mai locuiește în spațiul locativ închiriat.
a contrario, doar locatorul are calitate procesuală activă să solicite instanței încetarea efectelor unui contract de închiriere, prin dovedirea părăsirii spațiului locativ de către titularul de contract și membrii familiei sale.
La termenul din 31.03.2008, în baza disp.art.137 Cod proc.civ. instanța a unit excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, invocată de pârâta - -, cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluționarea excepției și soluționarea fondului cauzei este necesară administrarea acelorași probe.
Prinsentința civilănr. 2233/31.03.2008pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B Secția Civilă, s-aadmis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantuluiși s-a respins cererea formulată de reclamantul împotriva pârâților ia și Consiliul General al Municipiului B - Administrația Fondului Imobiliar, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această hotărâre, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, soluționată cu prioritate față de fondul cauzei, prima instanță a reținut că prin contractul de închiriere nr. 215/12.11.1997, încheiat între ia și Primăria Municipiului B, prin - -, s-a dispus închirierea pe o perioadă de 5 ani, către pârâtă, a două camere din imobilul situat în B,--25,. 60,. 1,.8,. 1, sector 6, având acces la dependințe și conform fișei suprafeței locative închiriate, anexă la contractul de închiriere, titularul contractului de închiriere este, iar împreună cu aceasta locuiește fiica sa,.
S-a reținut că reclamantul este titularul contractului de închiriere nr. 1619/25.11.2003, valabil până la 08.04.2009, prin care a închiriat din același imobil alte două camere, având, de asemenea, acces la dependințe, împreună cu acesta locuind, și și că, în conformitate cu adeverința emisă de Asociația de proprietari a blocului 60, pârâta nu a mai achitat întreținerea și nu mai locuiește în acest imobil din luna aprilie 2003, reclamantul, conform susținerilor acestuia, ocupându-se de plata cheltuielilor de întreținere ale imobilului și de plata chiriei către pârâtul - -, efectuând plățile în numele acesteia și depunând la dosar chitanțe doveditoare.
Instanța a apreciat că, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 114/1996, persoana care poate solicita atribuirea contractului de închiriere asupra imobilului este o persoană care a locuit împreună cu titularul, fiind menționată în contractul de închiriere, în speță, fiica pârâtei.
Instanța a apreciat și că, față de împrejurarea că reclamantul nu este menționat în contractul de închiriere nr. 215/1997, acesta nu poate solicita atribuirea contractului de închiriere pentru partea din imobil închiriată pârâtei ia, întrucât nu întrunește condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 114/1996, republicată, împrejurarea că acesta este titularul unui contract de închiriere având că obiect alte două camere din același imobil nu are relevanță în cauză, acesta având posibilitatea de a se adresa pârâtului pentru încheierea unui contract de închiriere și pentru restul imobilului, în cazul în care întrunește condițiile legale. De asemenea, instanța a apreciat ca lipsită de relevanță, în ceea ce privește dreptul său de a solicita atribuirea beneficiului contractului de închiriere, și împrejurarea că reclamantul a achitat sumele reprezentând chiria lunară și cotele de întreținere aferente părții din imobil închiriate de pârâta, acesta având posibilitatea recuperării lor de la pârâtă, cât și împrejurarea că acesta a ocupat în fapt și partea din imobil închiriată de pârâta, astfel că s-a considerat că nici în aceste situații, nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de act. 27 din Legea nr. 114/1996 republicată.
Instanța de fond a concluzionat că nu există identitate între titularul dreptului și persoana reclamantului, cererea fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Prindecizia civilă nr.1236 A/01.10.2008pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-arespinsca nefondat apelul reclamantului.
Pentru a soluționa astfel, instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost corect stabilită, cu aplicarea corectă a legii. Regula după care se stabilesc raporturile de închiriere, este cea a acordului părților. Excepțiile sunt de strictă interpretare și, în lipsa acordului locatorului, nu se poate dispune asupra schimbării titularului de contract, decât în respectarea dispozițiilor legale. Apelantul nu a dovedit condițiile prevăzute de art. 27 din Legea 114/1996, în persoana sa - la data înregistrării cererii, căsătoria celor doi chiriași era desfăcută. Dispozițiile legale invocate urmăresc să ocrotească interesul persoanelor care au relații de familie cu titularul de contract sau care au folosit locuința în baza unor drepturi proprii - fiind înscriși în contractul de închiriere. Nefiind cazul acestor interese în dosarul de față, nu se poate reține aplicabilitatea dispozițiilor legale în persoana apelantului. S-a considerat că restul aspectelor invocate - folosirea celeilalte părți a apartamentului, plățile făcute pentru întreținerea camerelor din contractul pârâtei - nu își găsesc consacrarea în dispozițiile legale invocate.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat recurs în termen legal, solicitând admiterea pe fond a acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului întemeiat pe disp. art. 299-316 Cod pr. civilă, s-a arătat că instanțele anterioare nu au avut în vedere faptul că din anul 2003, intimata-pârâtă nu a mai locuit în imobilul pe care îl avea închiriat de la - - și nici nu a mai prelungit contractul de închiriere încă din anul 2002, recurentul ocupându-se singur de întreținerea imobilului și suportând toate cheltuielile aferente acestuia.
Nici fiica intimatei, nu mai locuiește în imobil din anul 2003, conform adeverinței emise de către Asociația de proprietari a blocului 60, pentru a solicita atribuirea contractului de închiriere, ca persoană care a locuit împreună cu titularul și care este menționată în contractul de închiriere.
S-a solicitat a fi avut în vedere faptul că partajarea imobilului așa cum a fost făcuta prin sentința civilă nr. 2989/22.03.1993 a Judecătoriei Sector 1, va duce la încălcarea dreptului la intimitate în situația în care, camerele care i-au fost atribuite intimatei vor fi închiriate unei alte persoane, având în vedere că sufrageria (care i-a fost repartizata intimatei) este cameră de trecere, iar dependințele trebuie folosite în comun.
Instanțele anterioare nu au avut în vedere dispozițiile art. 27 din Legea 114/1996, care prevăd că "în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere., care, fără a fi detașat nu a mai folosit locuința mai mult de 2 ani, fără întrerupere, închirierea continuă în beneficiul soțului". La soluționarea corectă a aspectelor privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere asupra locuinței (sau a folosinței locuinței ca urmare a divorțului) trebuie avut în vedere interesul real al fiecărui soț în obținerea locuinței. S-a solicitat a fi avută în vedere și împrejurarea că recurentul este titularul unui contract de închiriere având ca obiect alte două camere din același imobil.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și ținând seama de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Motivele recursului nu conțin o încadrare în drept a acestora, fiind invocate generic, dispozițiile art. 299-316 Cod pr. civilă. Cum instanța de recurs este învestită a verifica doar motivele de nelegalitate ale hotărârii anterioare, enunțate la pct. 1-9 ale art. 304 Cod pr. civilă și ținând seama de conținutul motivelor recursului, Curtea reține încadrarea acestora în categoria enunțată de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă (vizând situația în care hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii).
Astfel, recurentul susține aplicarea greșită a legii, prin raportare la situația de fapt existentă.
Asupra situației de fapt, se constată că imobilul situat în B,--25, bloc 60, scara 1, etaj 1, apartament 8, sector 6, asupra căruia se solicită în prezent atribuirea integrală a beneficiului contractului de închiriere, a făcut inițial obiectul locațiunii părților persoane fizice (reclamantul și pârâta ia), începând cu data de 14.11.1989. Ca efect al sentinței civile nr. 2989/22.03.1993 a Judecătoriei Sector 1 B, conținând dispoziții asupra partajului de folosință, au fost încheiate două contracte de închiriere separate cu fiecare dintre aceste părți: nr. 215/12.11.1997 pentru pârâta ia, respectiv nr. 1619/25.11.2003 pentru reclamant, fiind repartizate fiecăruia două camere din apartament, cu folosința în comun a dependințelor.
Pornind de la soluția primei instanțe, menținută în apel, de respingere a acțiunii ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă, Curtea va verifica măsura în care argumentele recursului afectează această soluție, care a concluzionat în sensul inexistenței identității între persoana reclamantului și titularul dreptului de a solicita atribuirea beneficiului închirierii, în temeiul art. 27 din Legea 114/1996 a locuinței (republicată).
Pe de o parte, nu se poate considera ca fiind aplicabil în speță, beneficiul soțului la continuarea închirierii, câtă vreme reclamantul nu mai are această calitate față de intimata-pârâtă, prin efectul desfacerii căsătoriei cu sentința civilă nr. 2989/22.03.1993 a Judecătoriei Sector 1 Instanțele anterioare au analizat acest argument.
Pe de altă parte, nu se încadrează în dispozițiile legale invocate, fiind nerelevante din acest punct de vedere, argumentele privind folosirea de către reclamant a celeilalte părți a apartamentului, plățile făcute pentru întreținerea camerelor din contractul pârâtei, părăsirea imobilului și de către persoane menționate în cuprinsul contractului de închiriere, eventuale efecte ale unei alte atribuiri ori preexistența unui contract de închiriere al reclamantului având ca obiect alte două camere din același imobil. Aceste susțineri, chiar necontestate, nu conferă calitate procesuală reclamantului în cererea întemeiată pe beneficiul mai sus menționat, însă pot reprezenta argumente în susținerea unei eventuale cereri adresate pârâtului - -, pentru închirierea restului imobilului, în cazul îndeplinirii condițiilor legale.
Ca atare, față de situația de fapt reținută de către instanțele anterioare, nu poate fi constatată pronunțarea unei hotărâri lipsite de temei legal ori date cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor conținute de art. 27 din Legea 114/1996.
Față de aceste considerente, decizia recurată este legală și temeinică, nefiind afectată de vreunul dintre motivele de casare sau modificare, astfel că în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul formulat de către recurentul-reclamant - împotriva deciziei civile nr.1236 A/ 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți IA, - - și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B-ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red. / Tehnored. / 2 ex.
Judecători apel - Secția a V-a Civilă:,
Președinte:Antonela Cătălina BrătuianuJudecători:Antonela Cătălina Brătuianu, Melania Stanciu, Mihaela
